2ra-751/14 — Încasarea dobînzii de întîrziere pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: N.Mazur dosarul nr. 2ra-751/14 instanţa de apel: D.Manole, N.Traciuc, E.Fistican ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ciolacu Petru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciolacu Petru împotriva lui Nucă Ilie şi Nucă Eugenia privind încasarea dobînzii de întîrziere pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi compensarea cheltuielilor de judecată, şi la acţiunea reconvenţională depusă de Nucă Ilie şi Nucă Eugenia împotriva lui Ciolacu Petru privind recunoaşterea lui Ciolacu Petru în calitate de creditor în întîrziere faţă de debitorii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013 prin care a fost admis apelul declarat de Nucă Ilie şi Nucă Eugenia, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 29 martie 2013 fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii iniţiale şi admitere a acţiunii reconvenţionale, c o n s t a t ă La 08 august 2012, Ciolacu Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nucă Ilie şi Nucă Eugenia privind încasarea dobînzii de întîrziere pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, prin decizia Curţii Supereme de Justiţie din 22 decembrie 2004 s-a încasat de la Nucă Ilie şi Nucă Eugenia suma de 19 450 dolari SUA, echivalentul în lei la momentul executării hotărîrii. Menţionează că, la 05 iulie 2011, documentul executoriu a fost executat prin achitarea obligaţiei de bază, fără a fi încasată şi dobînda de întîrziere, venitul ratat şi alte cheltuieli, iar prin încheierea executorului judecătoresc Talmaci Roman procedura de executare a fost încetată. 1 Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 21 iulie 2011, cererea depusă de Ciolacu Petru privind calcularea şi încasarea dobînzii de întîrziere a fost scoasă de pe rol.

La 06 septembrie 2011 la cererea creditorului urmăritor, executorul judecătoresc Talmaci Roman a emis încheierea de calculare a dobînzii din întîrzierea executării, în baza căreia debitorii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia au fost obligaţi să-i achite lui Ciolacu Petru suma de 21 011.25 dolari SUA, menţinută prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 decembrie 2011. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 iunie 2012, a fost admisă cererea de recurs depusă de Nucă Ilie şi Nucă Eugenia, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 21 decembrie 2011 şi încheierea executorului judecătoresc din 21 decembrie 2011. Suplimentar indică că, la 07 august 2012 s-a adresat executorului judecătoresc Talmaci Roman cu cerere privind calcularea dobînzii de întîrziere începînd cu 07 septembrie 2010 şi pînă la 05 iulie 2011 pentru neexecutarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 decembrie 2004. Consideră că, în urma neexecutării de către pîrît a hotărîrii judecătoreşti irevocabile a fost lipsit de posibilitatea de a beneficia de bunurile sale şi este în drept de a se adresa în instanţa de judecată cu cerere privind calcularea şi încasarea dobînzii de întîrziere.

Cere reclamantul prin cererea de chemare în judecată, cererea de concretizare a cerinţelor şi cererea suplimentară din 14 februarie 2013 încasarea dobînzii de întîrziere pentru neexecutarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 decembrie 2004, pentru perioada 22 decembrie 2004 şi pînă la 07 septembrie 2010 în sumă de 23 092.10 dolari SUA pentru perioada 07 septembrie 2010 şi pînă la 05 iulie 2011 în mărime de 1 667.04 dolari SUA (f.d.36-37, 60-61, 88-89, 93-94, 101-102). La 17 decembrie 2012 Nucă Ilie şi Nucă Eugenia au depus acţiune reconvenţională împotriva lui Ciolacu Petru privind recunoaşterea celui din urmă, în calitate de creditor în întîrziere faţă Nucă Ilie şi Nucă Eugenia. În motivarea acţiunii au indicat că, pe perioada aflării la executare a documentului exexcutoriu nr. 2ra-1437/04 din 22 decembrie 2004, Ciolacu Petru în calitate de creditor nu şi-a onorat obligaţia de a accepta executarea silită a documentului executoriu.

Menţionează că, nu dispuneau de mijloace financiare, dar în vederea executării titlului executoriu au propus să vîndă casa de locuit nr. 47 din str. Costeşti, mun. Chişinău, care le aparţine cu drept de proprietate. Susţin că, Ciolacu Petru s-a eschivat de la onorarea obligaţiilor sale privind avansarea cheltuielilor de executare în vederea evaluării bunului imobil şi posibilitatea petrecerii licitaţiei, cu vînzarea casei de locuit nr. 47 din str. Costeşti, mun. Chişinău şi achitarea datoriilor, fapt confirmat şi prin încheierile întocmite de executorii judecătoreşti. 2 Mai indică că, la 21 ianuarie 2009, Ciolacu Petru a solicitat executarea documentului executoriu din contul salariului debitorilor Nucă Ilie şi Nucă Eugenia.

Consideră reclamanţii că, creditorul se află în întîrziere, cînd nu acceptă fără un temei legal prestaţia scadentă ce se oferă, astfel ei au executat cu bună-credinţă obligaţiile sale, au întreprins acţiunile necesare şi suficiente întru executarea documentului executoriu, iar stoparea executării documentului executoriu se datorează acţiunilor şi/sau inacţiunilor lui Ciolacu Petru. Cer reclamanţii, recunoaşterea lui Ciolacu Petru drept creditor în întîrziere faţă de debitorii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia (f.d.68-70). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 29 martie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă. S-a încasat în mod solidar de la Nucă Ilie şi Nucă Eugenia în beneficiul lui Ciolacu Petru dobînda de întîrziere pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti în sumă de 25 400.21 dolari SUA, echivalentul în valută naţională la momentul executării.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Nucă Ilie şi Nucă Eugenia au contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de Nucă Ilie şi Nucă Eugenia, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 29 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ciolacu Petru împotriva lui Nucă Ilie şi Nucă Eugenia privind încasarea dobînzii de întîrziere pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată, iar acţiunea reconvenţională depusă de Nucă Ilie şi Nucă Eugenia împotriva lui Ciolacu Petru privind recunoaşterea lui Ciolacu Petru în calitate de creditor în întîrziere faţă de debitorii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia a fost admisă.

S-a recunoscut Ciolacu Petru creditor în întîrziere faţă de debitorii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia. La 05 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Ciolacu Petru a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond. În susţinerea recursului s-a indicat că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea obiectivă a pricinii, fiind aplicate eronat normelor de drept procedural. Susține că, din completul de judecată la examinarea cauzei în instanţa de apel a participat un judecător care a luat parte la judecarea pricinii la 16 iunie 2004 şi s-a expus asupra aceluiaşi obiect, cu participarea aceloraşi părţi.

Invocă că, instanţa de apel a încălcat principiul contradictorialităţii şi egalităţii armelor într-un proces civil, garantat atît de legislaţia naţională cît şi de cea internaţională, care garantează dreptul la un process echitabil. 3 Mai indică că, contrar art. 267 Cod Civil a fost admisă, cerinţa intimaţilor Nucă Ilie şi Nucă Eugenia privind recunoaşterea lui Ciolacu Petru ca creditor în întîrziere faţă de debitorii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimaţii Nucă Ilie şi Nucă Eugenia, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ciolacu Petru urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ciolacu Petru este declarativ 4 şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ciolacu Petru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ciolacu Petru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5