2ra-768/14 — Stabilirea şi delimitarea cotei-părţi ideale din bunul imobil proprietate comună

prima instanţă: A.Andronic dosarul nr. 2ra-768/2014 instanţa de apel: N.Budăi, A.Nogai, I.Muruianu ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tartamuş Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gavoza Ivan împotriva lui Casian (Tartamuş) Gheorghii, Tartamuş Maria şi Tartamuş Victor, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chişinău şi executorul judecătoresc Ciuchitu Radu privind stabilirea şi delimitarea cotei-părţi ideale din bunul imobil proprietate comună, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Tartamuş Maria şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 12 iulie 2013, c o n s t a t ă La 28 martie 2013, Gavoza Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Casian (Tartamuş) Gheorghii, Tartamuş Maria şi Tartamuş Victor, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chişinău şi executorul judecătoresc Ciuchitu Radu privind stabilirea şi delimitarea cotei-părţi ideale din bunul imobil proprietate comună. În susţinerea cererii reclamantul a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 septembrie 2011, s-a încasat de la Casian (Tartamuş) Gheorghe în beneficiul lui Gavoza Ivan datoria în sumă de 20 100 lei, astfel fiind intentată procedura de executare nr. 073-597/11.

Susţine că, în cadrul procedurii de executare executorul judecătoresc Ciuchitu Radu a constatat că Casian (Tartamuş) Gheorghe nu dispune de conturi bancare, fapt confirmat prin extrasele bancare sau bunuri care ar putea fi urmărite în scopul executării hotărîrii din 07 septembrie 2011, iar unicul bun asupra căruia poate fi aplicată măsura de asigurare a acţiunii este apartamentul nr. 1 din str. Pietrarilor, 14/2 care aparţine cu drept de proprietate lui Casian (Tartamuş) Gheorghe, Tartamuş Maria şi Tartamuş Victor, din care considerente este necesar de a fi stabilită cota-parte ideală care aparţine cu drept de proprietate lui Casian (Tartamuş) Gheorghe. 1 Cere reclamantul, stabilirea cotei-părţi ideale a lui Casian (Tartamuş) Gheorghe din bunul imobil proprietate comună, din apartamentul nr. 1, str. Pietrarilor, 14/2, mun.

Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 iulie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a stabilit în proprietatea lui Casian (Tartamuş) Gheorghe 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. 1, str. Pietrarilor, 14/2, mun. Chişinău, care aparţine cu drept de proprietate comună. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Tartamuş Maria a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Tartamuş Maria şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 29 ianuarie 2013. La 02 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Tartamuş Maria a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În susținerea recursului s-a indicat că, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanțele pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Susţine recurenta că, nu cunoaşte despre faptul că, Casian (Tartamuş) Gheorghe a primit de la Groza Ivan o sumă de bani, astfel executorul judecătoresc nu este în drept să vîndă la licitaţie apartamentul nr. 1 din str. Pietrarilor, 14/2, mun. Chişinău, care le aparţine cu drept de proprietate. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Tartamuş Maria, urmează a fi considerat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; 2 d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Tartamuş Maria este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tartamuş Maria, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Tartamuş Maria se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 3