- Dosarul nr.
- 2rh-90/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 12 martie 2014
- Părțile
- Ţurcan Ivan vs Guţu Eudochia, Minciuna Valentina
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-90/14 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pământ, repararea prejudiciului material
prima instanţă: S. Garştea-Bria dosarul nr. 2rh-90/14 instanţa de apel: A. Panov, S. Arnăut, T. Pelin instanţa de recurs: V. Doagă, N. Clima, Iu. Oprea S. Moldovan, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Oleg Sternioală Vladimir Timofti, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Valentina Minciuna reprezentată de către avocatul Vasile Geru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Ţurcan împotriva Eudochiei Guţu şi Valentinei Minciuna cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pământ şi repararea prejudiciului material şi la cererea de chemare în judecată a Valentinei Minciuna împotriva Lidiei Nagomatulina, Mariei Coteţ şi lui Ivan Ţurcan cu privire la recunoaşterea valabilităţii antecontractului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pământ, declararea nulităţii parţiale a contractului de înstrăinare prin combinarea bunurilor şi a contractului de vânzare-cumpărare şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pământ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 noiembrie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Valentina Minciuna şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, c o n s t a t ă: La 16 iulie 2010,
Ivan Ţurcan a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Eudochiei Guţu şi Valentinei Minciuna cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pământ şi repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii reclamantul Ivan Ţurcan a indicat că conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2423 din 01 martie 2005, a cumpărat bunul imobil (teren) cu numărul cadastral 0100108.915, cu suprafaţa de 0,069 ha, amplasat pe str. Cetatea Chilia,70, mun. Chişinău. Ulterior, el a mai procurat de la Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ un lot de pământ cu suprafaţa de 0,0112 ha. Menţionează că la 17 februarie 2010, specialistul, reprezentant al OCT Chişinău, în prezenţa sa şi a viitorilor vânzători Maria Coteţ şi Lidia Nagomatulina, a întocmit actul de constatare pe teren în vederea formării bunului imobil.
În procesul de examinare au fost confruntate datele din Registrul bunurilor imobile cu datele de teren şi a fost constatată corespunderea lor. De asemenea, a fost constatat şi faptul că pe terenul cu nr. cadastral 0100108.915, care-i aparţine, a fost începută o construcţie neautorizată. Susţine că la 01 aprilie 2010, cu acordul Mariei Coteţ şi al Lidiei Nagomatulina, a fost întocmit contractul de înstrăinare prin combinarea bunurilor imobile, care a fost autentificat notarial. Afirmă că după înregistrarea contractului de înstrăinare prin combinarea bunurilor, la OCT Chişinău, bunul imobil cu nr. cadastral 0100108915, care-i aparţine cu drept de proprietate, are suprafaţa de 0,0800 ha. La 30 aprilie 2010, reprezentantul întreprinderii specializate „Tanjar-Co” SRL a transmis în natură, iar el a primit în baza unui act lotul de pământ cu nr. cadastral 0100108915, cu suprafaţa de 0,0800 ha, cu indicarea hotarele pe teren pe str. Cetatea Chilia,70/1, mun.
Chişinău. În procesul de indicare a hotarelor terenului au fost instalate pivoturi metalice în număr de 13 bucăţi, însă chiar atunci ele au fost scoase samavolnic de către pârâte. Invocă că prin acţiunile lor samavolnice şi ilegale, pârâtele i-a cauzat o daună materială în sumă de 1200 lei, pe care el a achitat-o întreprinderii „Tanjar- Co” SRL. Prin urmare, solicită obligarea pârâtelor să înceteze încălcarea dreptului său de folosire a lotului de pământ din str. Cetatea Chilia,70/1, mun. Chişinău, cu suprafaţa de 0,0800 ha, cu nr. cadastral 0100108.915, care-i aparţine, să demoleze construcţia neautorizată începută de ele pe terenul său, cu evacuarea materialelor construcţiei neautorizate şi să nu-i creeze obstacole în folosirea lotului de pământ şi încasarea de la pârâte în mod solidar a sumei de 1200 lei, în vederea reparării prejudiciului material.
La 12 aprilie 2011, Valentina Minciuna a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Nagumatulina, Mariei Coteţ şi lui Ivan Ţurcan, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru” cu privire la recunoaşterea valabilă a antecontractului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului, declararea nulităţii parţiale a contractului de înstrăinare prin combinarea bunurilor şi a contractului de vânzare-cumpărare şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pământ. În motivarea acţiunii reclamanta Valentina Minciuna a indicat că în luna august 1999, a avut o înţelegere cu Lidia Nagumatulina şi Maria Coteţ cu privire la vânzarea-cumpărarea unei porţiuni de teren cu suprafaţa de 0,0407 ha din terenul cu suprafaţa iniţială de 0,135 ha, care era deţinut în folosinţă, situat pe str. Cetatea Chilia,70, mun.
Chişinău, la preţul de 700 dolari SUA. La 04 septembrie 1999, ea a transmis pârâtelor suma de 700 dolari SUA în contul procurării lotului de pământ menţionat, încheind un antecontract cu garanţia faptului că ulterior ele vor perfecta actele necesare în mod corespunzător, cu încheierea ulterioară a contractului respectiv. Menţionează că pârâtele au indicat în antecontract faptul primirii sumei nominalizate în contul procurării suprafeţei respective din lotul de teren de pe str. Cetatea Chilia,70, mun. Chişinău, cu permisiunea de a efectua construcţii pe acest teren. Acest antecontract a fost întocmit în prezenţa martorilor Ghenadie Mitcov Ghenadie şi Valentin Lujanschii. Susţine că la momentul întocmirii antecontractului, pârâtele şi-au asumat angajamentul de a privatiza terenul aferent (inclusiv şi cel înstrăinat reclamantei), cu divizarea ulterioară a acestuia în mărimile stipulate în recipisă şi cu oformarea contractului de vânzare-cumpărare.
Afirmă că pe parcursul perioadei de oformare a actelor necesare, ea a avut dreptul să construiască un garaj pe terenul determinat între ea şi pârâte. Ulterior, pârâtele au mai vândut o porţiune de teren cu suprafaţa de 0,022 ha sub aceeaşi formă pârâtului Ivan Ţurcan. La acel moment a fost solicitat acordul său, voinţa de a-i permite ultimului accesul la porţiunea sa de teren, demolând în aşa mod garajul anterior edificat în anul 1999. Invocă că peste un timp, atât ea, cât şi pârâtul Ivan Ţurcan au construit pe aceste porţiuni de teren case de locuit. Mai invocă că pe parcursul anilor 2000-2002, ea a solicitat de nenumărate ori pârâtelor să-şi onoreze obligaţia privind perfectarea actelor necesare, deoarece pârâtul, aflându-se în aceeaşi situaţie, a obţinut de la pârâte o procură în acest sens.
Mai apoi, prin decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 16/61-36 din 28 decembrie 2004, pârâtelor le-a fost repartizat în proprietate comună privată cîte 1/2 cotă-parte fiecăreia din terenul cu suprafaţa totală de 0,135 ha proporţional imobilului deţinut, cu eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Pentru perfectarea actelor şi divizarea porţiunii, ce îi revenea, Ivan Ţurcan i- a cerut o sumă de bani considerabilă, însă ea fiind în imposibilitatea de a acorda suma menţionat, pârâtul, acţionând în bază de procură, la 11 februarie 2005, prin decizia OCT Chişinău nr. 59, a divizat terenul cu suprafaţa de 0,135 ha. Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2423 din 01 martie 2005, Ivan Ţurcan a procurat de la pârâte terenul cu suprafaţa de 0,069 ha, ultimele rămînând să deţină terenul cu suprafaţa de 0,066 ha.
Menţionează că în suprafaţa de teren divizat şi înregistrat după Ivan Ţurcan a fost inclusă ilegal şi suprafaţa de teren, care urma să fie divizată şi înregistrată după ea, astfel, ea urmând să deţină terenul cu suprafaţa de 0,0407 ha, iar Ivan Ţurcan - terenul cu suprafaţa de 0, 022 ha. Dat fiind faptul că Ivan Ţurcan a construit casa de locuit ieşind din perimetrul terenului de fapt deţinut, prin contractul de înstrăinare prin combinarea bunurilor nr. 2622 din 01 aprilie 2010, autentificat notarial, acesta a cumpărat de la pârâte terenul cu suprafaţa de 0,0112 ha, urmînd să deţină de fapt teren cu suprafaţa de 0,033 ha.
Consideră că în aceste circumstanţe, Ivan Ţurcan a acţionat cu rea credinţă, prin comportament dolosiv, viclean şi prin înşelăciune, neţinînd cont de promisiunile făcute pârâtelor, a divizat terenul cu suprafaţa de 0,0407 ha, ce urma a fi înregistrat cu drept de proprietate după ea şi a acţionat în detrimentul intereselor acestora, cît şi al ei, oformând actele corespunzătoare atît la OCT Chişinău, cît şi la biroul notarial. Prin urmare, solicită recunoaşterea valabilităţii antecontractului din 04 septembrie 1999 încheiat între ea, Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului cu suprafaţa de 0,0407 ha din lotul cu suprafaţa iniţială de 0,135 ha, situat pe str. Cetatea Chilia,70, mun.
Chişinău, recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,0407 ha din str. Cetatea Chilia,70, mun. Chişinău, cu divizarea suprafeţei date din lotul cu suprafaţa de 0,08 ha situat pe str. Cetatea Chilia, 70, mun. Chişinău, înregistrat după Ivan Ţurcan, declararea nulităţii contractului de înstrăinare prin combinarea bunurilor nr. 2622 din 01 aprilie 2010 în partea formării prin combinare a bunului mobil cu următoarele caracteristici: teren pentru construcţii, înregistrat cu numărul cadastral 100108915, cu suprafaţa de 0,08 ha situat pe adresa: mun.
Chişinău, str. Cetatea Chilia,70/1, excluzînd din acesta terenul cu suprafaţa de 0,0407 ha, rămînându-i în proprietate lui Ivan Ţurcan 0,033 ha şi a contractului de vânzare - cumpărare nr. 2423 din 01 martie 2005 în partea procurării de către Ivan Ţurcan a lotului de teren cu suprafaţa de 0,0407 ha, rămînînd să deţină în proprietate terenul cu suprafaţa de 0,022 ha, iar în total urmând să deţină în proprietate terenul cu suprafaţa de 0,033 ha, obligarea lui Ivan Ţurcan să nu-i creeze obstacole în folosirea terenului de pămînt cu suprafaţa de 0,0407 ha şi obligarea OCT Chişinău să efectuieze divizarea şi înscrisurile necesare în Registrul bunurilor imobile. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 29 octombrie 2012 pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Ţurcan împotriva Eudochiei Guţu şi Valentinei Minciuna cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pământ şi repararea prejudiciului material şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Minciuna împotriva Lidiei Nagomatulina, Mariei Coteţ şi lui Ivan Ţurcan cu privire la recunoaşterea valabilităţii antecontractului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pământ, declararea nulităţii parţiale a contractului de înstrăinare prin combinarea bunurilor şi a contractului de vânzare-cumpărare şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pământ au fost conexate într-un singur proces.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 12 decembrie 2012 a fost respinsă acţiunea lui Ivan Ţurcan ca neîntemeiată. A fost admisă acţiunea Valentinei Minciuna, a fost declarată valabilă convenţia încheiată la 04 septembrie 1999 între Valentina Minciuna şi Lidia Nagomatulina cu privire la vânzarea- cumpărarea terenului cu suprafaţa de 0,0407 ha din lotul cu suprafaţa iniţială de 0,135 ha, situat pe str. Cetatea Chilia,70, mun. Chişinău, a fost recunoscut după Valentina Minciuna dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,0407 ha din str. Cetatea Chilia,70, mun. Chişinău, care a fost înregistrat cu drept de proprietate după Ivan Ţurcan, a fost declarat nul contractul de înstrăinare prin combinarea bunurilor nr. 2622 din 01 aprilie 2010 în partea formării prin combinare a bunului imobil cu următoarele caracteristici: teren - pentru construcţii, înregistrat cu numărul cadastral 0100108915, cu suprafaţa de 0,08 ha situat pe adresa: mun.
Chişinău, str. Cetatea Chilia,70/1, cu excluderea din acesta terenul cu suprafaţa de 0,0407 ha, urmând ca Ivan Ţurcan să deţină în proprietate terenul cu suprafaţa de 0,033 ha, a fost declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 2423 din 01 martie 2005 în partea procurării de către Ivan Ţurcan a lotului de teren cu suprafaţa de 0,0407 ha, urmând ca Ivan Ţurcan să deţină în proprietate terenul cu suprafaţa de 0,033 ha şi a fost obligat Ivan Ţurcan să nu creeze Valentinei Minciuna obstacole în folosirea terenului cu suprafaţa de 0,0407 ha, situat pe str. Cetatea Chilia,70/1, mun. Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 a fost admis apelul declarat de către Ivan Ţurcan, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui Ivan Ţurcan a fost admisă, au fost obligate Eudochia Guţu şi Valentina Minciuna să nu creeze lui Ivan Ţurcan obstacole în folosirea terenului din str. Cetatea Chilia,70/1, mun.
Chişinău, cu suprafaţa de 0,0800 ha, cu nr. cadastral 0100108.915 şi să demoleze construcţia neautorizată începută pe terenul, care aparţine lui Ivan Ţurcan şi a fost încasat în mod solidar de la Eudochia Guţu şi Valentina Minciuna în beneficiul lui Ivan Ţurcan suma de 1200 lei, cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de judecată în sumă de 520 lei, iar în total suma de 1720 lei. A fost respinsă acţiunea Valentinei Minciuna. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 noiembrie 2013 a fost respins recursul declarat de către Valentina Minciuna şi menţinută decizia instanţei de apel. La 31 decembrie 2013, Valentina Minciuna reprezentată de către avocatul Vasile Geru a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia şi casarea deciziei instanţei de recurs.
Revizuienta Valentina Minciuna reprezentată de către avocatul Vasile Geru, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de recurs, deoarece instanţa de recurs a apreciat superficial circumstanţele de fapt şi de drept, pe care instanţa de apel s-a bazat la emiterea deciziei. Menţionează că după emiterea deciziei instanţei de recurs, Valentinei Minciuna i-a devenit cunoscut contractul de arvună, încheiat între Ivan Ţurcan, Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ la 04 martie 2004. Consideră că atît Valentina Minciuna, cît şi Ivan Ţurcan au fost într-o situaţie egală, dat fiind faptul că ambii au încheiat contracte de arvună pentru terenul din str. Cetatea Chilia,70, mun.
Chişinău, acesta fiind deţinut cu drept de folosinţă de către Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ, fiind transmis în proprietate prin decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 16/61-36 din 28 decembrie 2004, deci după aproximativ opt luni după transmiterea arvunei. În afară de aceasta, consideră că antecontractul încheiat între Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ, pe de o parte şi Valentina Minciuna, pe de altă parte, a întrunit condiţiile esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare, iar conform art. 792 din Codul civil, Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ au întrunit calitatea de promitent-vânzător, ulterior devenind proprietari, care predase deja bunul, ce a constituit obiectul contractului, iar promitentul-cumpărător Valentina Minciuna, fiind în această calitate, a îndeplinit condiţia esenţială, achitându-se la faza încheierii antecontractului, fapt constatat şi de prima instanţă.
Astfel, conform art. 213 alin. (2) din Codul civil, în cazul în care o parte se eschivează de la autentificarea notarială a actului juridic, instanţa de judecată îl poate declara la cererea părţii, care a executat total sau parţial actul juridic, valabil încheiat. Susţine că în aceeaşi situaţie a fost şi Ivan Ţurcan, cu excepţia faptului că obţinând procură pe numele soţiei sale, Olga Ţurcan semnată de către Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ în vederea reprezentării intereselor în faţa organelor administraţiei publice locale în scopul transmiterii în proprietate privată a terenului dat, după care la 11 februarie 2005, prin decizia nr. 59 a Oficiului cadastral teritorial Chişinău. a divizat terenul cu suprafaţa de 0,135 ha.
Ulterior, Olga Ţurcan, în baza procurii din 09 decembrie 2004 semnată de către Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ, a vândut lui Ivan Ţurcan terenul cu suprafaţa de 0,069 ha, ultimele rămânând să deţină terenul cu suprafaţa de 0,066 ha. Afirmă că Ivan Ţurcan, acţionând cu rea-credinţă, prin comportament dolosiv, viclean şi prin înşelăciune, neţinând cont de promisiunile făcute Lidiei Nagomatulina şi Mariei Coteţ de a diviza terenul cu suprafaţa de 0,047 ha, ce urma a fi înregistrat cu drept de proprietate după Valentina Minciuna, a acţionat în detrimentul intereselor acestora, fapt ce a generat trecerea de partea Valentinei Minciuna în cauza dată, cît şi recunoaşterea cerinţelor înaintate de către aceasta.
În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.
Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) CPC cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Având ca temei prevederile articolului menţionat, revizuienta Valentina Minciuna reprezentată de către avocatul Vasile Geru a anexat la cererea de revizuire copia contractului de arvună încheiat între Ivan Ţurcan, Lidia Nagomatulina şi Maria Coteţ la 05 martie 2004. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acest înscris nu constituie circumstanţă sau faptă esenţială a pricinii care nu a fost şi nu a putut fi cunoscut revizuientei, în sensul textului redat, deoarece la materialele dosarului este anexat contractul de arvună menţionat (f. d. 69, vol. II), care a constituit obiect de studiu atît în prima instanţă, cît şi în instanţele de apel şi de recurs.
Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înţeles că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum şi că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.
Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valentina Minciuna reprezentată de către avocatul Vasile Geru, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Ţurcan împotriva Eudochiei Guţu şi Valentinei Minciuna cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pământ şi repararea prejudiciului material şi la cererea de chemare în judecată a Valentinei Minciuna împotriva Lidiei Nagomatulina, Mariei Coteţ şi lui Ivan Ţurcan cu privire la recunoaşterea valabilităţii antecontractului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pământ, declararea nulităţii parţiale a contractului de înstrăinare prin combinarea bunurilor şi a contractului de vânzare-cumpărare şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pământ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Oleg Sternioală Vladimir Timofti Ion Corolevschi