2rh-133/14 — Protejarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit

prima instanţă: E. Roibu 2rh-133/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, G. Zubati instanța de recurs: I. Sîrcu, V. Macinskaia, I. Vîlcov, I. Arhiliuc, T. Chișca-Doneva ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Liliana Catan Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Roșca Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Gherciu împotriva Galinei Roşca, Tatianei Roşca, Dinei Roşea, Andrei Roşca şi Tatianei Gherciu (Roşca) cu privire la protejarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent prin revendicarea din posesiunea ilegală a pârâţilor şi la cererea reconvenţională a Galinei Roşca, Tatianei Roşca, Dinei Roşea, Andrei Roşca şi Tatianei Gherciu (Roşca) împotriva Valentinei Gherciu, Anastasiei Gherciu şi Ilie Gherciu, intervenient accesoriu notarul Chirtoacă Petru cu privire la declararea nulităţii a certificatului de moştenitor legal, a contractului de donaţie, constatarea faptului acceptării succesiunii şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Gherciu Valentina, Gherciu Anastasia şi Roşca Ilie și menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2012, prin care a fost admis apelul declarat de către Roşca Galina, Roşca Tatiana, Roşca Dina,

Roşca Andrei şi Gherciu (Roşca) Tatiana, casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 15 noiembrie 2011 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea iniţială a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă, c o n s t a t ă: La 29 martie 2011, Gherciu Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Roşca, Tatianei Roşca, Dinei Roşca şi Andrei Roşca cu privire la apărarea dreptului de proprietate. În motivarea acţiunii a indicat că în baza contractului de donaţie nr. 1580 din 24 februarie 2011 deţine dreptul de proprietate asupra terenului pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1207 ha, înregistrat la I.S.

„Cadastru” Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni cu nr. cadastral 3134205077 şi construcţiilor amplasate pe acest teren, care constă din casă de locuit individuală cu suprafaţa de 95,4 mp - nr. cadastral 3134205077.01, construcţie accesorie cu suprafaţa de 37,0 mp - nr. cadastral 3134205077.02, construcţie subterană cu suprafaţa de 20,4 mp - nr. cadastral 3134205077.03, construcţie accesorie cu suprafaţa de 47,3 mp - nr. cadastral 3134205077.04, construcţie accesorie cu suprafaţa de 54,2 mp - nr. cadastral 3134205077.05 şi garaj cu suprafaţa ele 16,6 mp - nr. cadastral 3134205077.06, situate în s. Hîrtop-Mare, r-nul Criuleni. Menţionează că dreptul de proprietate asupra bunurilor menţionate i-a revenit în temeiul contractului de donaţie din 24 februarie 2011, autentificat la biroul notarului public, Chirtoacă Petru cu sediul în or.

Criuleni, str. Biruinţei 10. Susţine că, la moment bunurile nominalizate se află în posesia pîrîţilor Roşca Galina, Roşca Tatiana, Roşca Dina, Roşca Andrei şi Gherciu (Roşca) Tatiana, care refuză să predea proprietarului de drept în mod benevol, ea fiind nevoită să locuiască împreună cu familia sa în casa părinţilor soţului, împreună cu alţi membri ai familiei proprietarului, fapt ce a şi determinat-o să se adreseze cu acţiune în judecată. Solicită protejarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent, prin revendicare din posesiunea ilegală a pîrîţilor. La data de 30 martie 2011, Roşca Galine, Roşca Andrei, Roşca Dina au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Roşca Ilie cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal şi a contractului de donaţie.

În motivarea acţiunii au indicat că, la data de 15 februarie 2011 notarul public Chirtoacă Petru a eliberat pe numele lui Roşca Ilie certificatul de moştenitor legal nr. 1317 asupra bunurilor defunctului Roşca Petru. Consideră că, certificatul de moştenitor legal nr. 1317 din 15 februarie 2011 i-a fost eliberat lui Roşca Ilie cu încălcarea prevederilor legale, ţinând seama de faptul că Roşca Petru a decedat la 08 aprilie 2000, drept urmare Roşca Ilie a omis termenul de acceptare a succesiunii şi nici nu a solicitat repunerea în termen de acceptare a succesiunii. La data de 17 februarie 2011, Roşca Ilie şi-a înregistrat dreptul de proprietate la Î.S. „Cadastru” Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni.

De asemenea, reclamanţii au mai indicat că, Roşca Ilie a obţinut certificatul de moştenitor legal fără a informa alţi succesori, deşi de facto, Roşca Galina, Roşca Dina şi Roşca Andrei locuiesc în imobilul în litigiu încă din timpul vieţii lui Roşca Petru, unde î-i sunt perfectate vizele de reşedinţă, achită serviciile comunale şi au investit sume de bani în întreţinerea imobilului. Menţionează că, la data de 24 februarie 2011 Roşca Ilie, fiind reprezentat de Gherciu Anastasia a donat lui Gherciu Valentina în baza contractului de donaţie nr. 1580 bunurile imobile şi anume: terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1207 ha, înregistrat la Î.S.

„Cadastru” Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni cu nr. cadastral 3134205077 şi construcţiilor amplasate pe acest teren, care constituie din casă de locuit individuală cu suprafaţa de 95,4 mp - nr. cadastral 3134205077.01, construcţie accesorie cu suprafaţa de 37,0 mp - nr. cadastral 3134205077.02, construcţie subterană cu suprafaţa de 20,4 mp - nr. cadastral 3134205077.03, construcţie accesorie cu suprafaţa de 47,3 mp - nr. cadastral 3134205077.04, construcţie accesorie cu suprafaţa de 54,2 mp - nr. cadastral 3134205077.05 şi garaj cu suprafaţa de 16,6 mp - nr. cadastral 3134205077.06, situate în s. Hîrtop-Mare, r-nul Criuleni. Afirmă că de facto ei au intrat în posesia bunurilor imobile nominalizate din momentul decesului lui Roşea Petru, iar din decembrie 2010 au început să pregătească actele pentru a se adresa în judecată în vederea restabilirii termenului de acceptare a succesiunii.

Solicită declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal emis pe numele lui Roşca Ilie ca fiind eliberat contrar legii de notarul public Chirtoacă Petru cu sediul în or. Criuleni, str. Biruinţei 10 şi declararea nulităţii contractului de donaţie din 24 februarie 2011 ca fiind încheiat contrar legii între Roşca Ilie reprezentat prin procură de către Gherciu Anastasia şi Gherciu Valentina, În cadrul dezbaterilor judiciare Roşca Galina, Roşca Andrei şi Roşca Dina au depus o cerere suplimentară, prin care au solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii de către Roşca Galina, Roşca Dina şi Roşca Andrei după decesul lui Roşca Petru cît şi constatarea locului deschiderii succesiunii după decesul lui Roşca Petru s. Hîrtop-Mare, r-nul Criuleni.

Prin încheierea Judecătoriei r-lui Criuleni din 11 mai 2011 cauzele au fost conexate într-o singură procedură. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 26 mai 2011, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Petru Chirtoacă. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 26 mai 2011, au fost atraşi în proces în calitate de copîrîţi alăturat de pîrîtul Roşca Ilie – Gherciu Valentina şi Gherciu Anastasia. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 15 noiembrie 2011, acţiunea iniţială a fost admisă şi revendicată casa de locuit, terenul aferent cu suprafaţa de 0,1207 ha, construcţiile auxiliare, situate în sat. Hîrtopul Mare r-nul Criuleni, aflate în posesiunea Galinei Roşca, Dinei Roşca şi Andrei Roşca, iar cererea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2012 a fost admis apelul declarat de Roşca Galina, Roşca Tatiana, Roşca Dina, Roşca Andrei şi Gherciu (Roşca) Tatiana, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acţiunea iniţială ca neîntemeiată şi admisă integral acţiunea reconvenţională, fiind declarat nul certificatul de moştenitor legal pe numele lui Roşca Ilie nr. 1317 din 15 februarie 2011, eliberat de notarul privat Petru Chirtoacă ca fiind eliberat contrar prevederilor legale. A fost recunoscut nul contractul de donaţie încheiat între Roşca Ilie reprezentat prin procură de către Gherciu Anastasia şi Gherciu Valentina nr. 1580 din 24 februarie 2011 eliberat de notarul privat Peru Chirtoacă.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Roşca Galina, Roşca Dina şi Roşca Andrei după decesul lui Roşca Petru s. Hîrtop-Mare, r-nul Criuleni. S-a încasat din contul Valentinei Gherciu în beneficiul Galinei Roşca cheltuielile de judecată în sumă de 100 lei, în rest cerinţele Galinei Roşca, Dinei Roşca şi Andrei Roşca cu privire la repararea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate. Totodată, s-a încasat din contul Valentinei Gherciu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 75 lei. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2013, a fost respins recursul declarat de către Gherciu Valentina, Gherciu Anastasia şi Roşca Ilie și menținută decizia instanței de apel.

La data de 25 februarie 2014, Roșca Grigore a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs și deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În motivarea cererii de revizuire revizuentul Roșca Grigore cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că după pronunțarea deciziei instanței de recurs s-au stabilit unele circumstanțe, fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Astfel, menționează că după emiterea deciziei instanței de recurs s-a prezentat la pronunțarea hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 11 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Roșca, Roșca Andrei și Roșca Dina împotriva Notarului Chirtoacă Petru, intervenienți accesorii Roșca Ilie, Roșca Grigore și Gherciu Anastasia cu privire la obligarea notarului de a elibera certificate de moștenitor legal asupra casei de locuit și a construcțiilor accesorii a defunctului Roșca Petru, el fiind unul din fiii defunctului.

Afirmă că despre ședințele de judecată precedente pe cauza respectivă nu a fost cunoscut, la fel cum nu a cunoscut nici despre decizia Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2010 prin care a fost constatat faptul acceptării succesiuni de către Roșca Galina, Roșca Dina și Roșca Andrei după decesul lui Roșca Petru care a survenit la data de 08 aprilie 2000. Susține că Roșca Petru a fost căsătorit cu mama sa - Roșca Maria care a rămas să locuiască în gospodăria rămasă după decesul lui Roșca Petru și a acceptat succesiunea după decesul soțului. La data de 19 noiembrie 2001 Roșca Maria a decedat, iar la data de 10 iulie 2002 el a primit certificat de moștenitor testamentar și certificat de moştenitor legal.

Afirmă revizuentul că, instanța de apel eronat a stabilit că moștenitorilor defunctului Roșca Gheorghe – Roșca Tatiana, Roșca Dina și Roșca Andrei li se permite acceptarea succesiunii prin reprezentare, deoarece în ședința de judecată a Judecătoriei Criuleni au fost prezente declarațiile Tatianei (Gherciu) Roșca și Dinei Roșca din 28 februarie 2011 și 21 martie 2011 prin care cele din urmă au declarat că nu au acceptat succesiunea și nici nu doresc să o accepte după decesul tatălui său Roșca Gheorghe și a bunelului Roșca Petru, iar reieșind din prevederile art. 1536 alin. (1) Cod civil, declarația de renunțare la succesiune este ireversibilă.

Prin urmare, fiicele lui Roșca Gheorghe – Roșca Dina și Roșca Tatiana renunțînd la acțiune nu mai sunt în drept să primească moștenirea nici de la tată nici de la bunel, însă necătînd la aceasta prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2012, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2013 a fost acceptat faptul acceptării succesiunii de către Roșca Dina după decesul bunelului Roșca Petru. Cît privește Roșca Galina, aceasta este nora lui Roșca Petru și soția lui Roșca Gheorghe și respectiv, nu intră nici într-o clasă de moștenitor prevăzută de art. 1500 Cod civil, nu are vocație de moștenitor și nici vocație succesorală față de decedatul Roșca Petru. Consideră revizuentul că circumstanțele menționate influențează esențial soluția dată de către instanța de apel în sensul încălcării dreptului la moștenire legală a succesorilor de drept a defunctului Roșca Petru și aplicării eronate a legii materiale.

Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. După cum se constată Roșca Grigore a depus cerere de revizuire împotriva deciziei curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013 şi cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că după emiterea deciziei instanței de recurs i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior însă care sunt importante pentru soluționarea justă a litigiului.

La caz se reţine că părţi în procesul, revizuirea deciziei cărei se solicită, sunt a Gherciu Valentina, Gherciu Anastasia, Gherciu Ilie, Roşca Gaina, Roşca Tatiana, Roșca Dina, Roşca Andrei și notarul Chirtoacă Petru, respectiv Roșca Grigore nu este parte în proces.

Iar prevederile art. 447 CPC indică expres persoanele care sunt în drept să depună cerere de revizuire și anume părţile şi alţi participanţi la proces, persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească și Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) şi h). Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reţine că pentru a fi în drept de a depune cererea de revizuire, atunci cînd petiţionarul nu este parte în proces, acesta urmează să probeze că hotărîrea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale, pe cînd la caz nu au fost prezentate probe în acest sens şi nici demonstrat faptul că prin hotărîrea emisă în speţa dată au fost lezate careva drepturi ale revizuentului.

Totodată, în cazul invocării temeiului prevăzut de art.449 lit. c) CPC, instanţa de revizuire va verifica dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios, însă în acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La capitolul dat se va reţine şi jurisprudenţa constantă şi univocă a Curţii Supreme de Justiţie a RM prin care a fost dată interpretarea în sensul că persoanele care nu au fost parte sau participanţi la proces nu sunt în drept de a depune cerere de revizuire împotriva hotărârii judecătoreşti.

Mai mult că în susţinerea cererii de revizuire Roșca Grigore a prezentat copia extrasului din actul de căsătorie, copia certificatului de deces a Marei Roșca, copia certificatului de moștenitor testamentar, copia certificatului de moștenitor legal, copiile declarațiilor Dinei Roșca și Tatianei Roșca, copia buletinului de identitate și copiile deciziilor instanțelor judecătorești. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale ale pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea înscrisului prezentat ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege. De altfel nici alte argumente invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, pe motiv că se referă la fondul cauzei şi la materialul probator apreciat în cadrul judecării prezentului litigiu.

Aici se va remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. La caz se va mai remarca şi faptul că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Faţă de cele ce preced şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Roșca Grigore împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie 23 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Gherciu împotriva Galinei Roşca, Tatianei Roşca, Dinei Roşea, Andrei Roşca şi Tatianei Gherciu (Roşca) cu privire la protejarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent prin revendicarea din posesiunea ilegală a pârâţilor şi la cererea reconvenţională a Galinei Roşca, Tatianei Roşca, Dinei Roşea, Andrei Roşca şi Tatianei Gherciu (Roşca) împotriva Valentinei Gherciu, Anastasiei Gherciu şi Ilie Gherciu, intervenient accesoriu notarul Chirtoacă Petru cu privire la declararea nulităţii a certificatului de moştenitor legal, a contractului de donaţie, constatarea faptului acceptării succesiunii şi repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Liliana Catan Tamara Chişca-Doneva