2ra-847/14 — Încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil

prima instanţă: A. Rotari dosarul nr. 2ra-847/14 instanţa de apel: B. Bîrcă, M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiţiei al R. Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Carolina către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu Mocanu Serghei privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil şi repararea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Carolina Mocanu, modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 aprilie 2013, în partea majorării cuantumului prejudiciului moral, c o n s t a t ă La 14 ianuarie 2013, reclamanta Mocanu Carolina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu Mocanu Serghei privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare în conformitate cu Legea nr. 87 din 12.04.2011 a pricinii civile la cererea de chemare în judecată a SRL „Magic V.S.” împotriva CCL nr. 235, SRL „Ghelidor”, Valeriu Paşcov, SRL „Gama Electronic”, Oxana Paşcova, Serghei Mocanu şi Carolina Mocanu (Cozmulici) cu privire la declararea nulităţii tranzacţiilor de deservire a construcţiei nefinisate, recunoaşterea sumelor în calitate de aport investiţional, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotelor părţi, atribuirea în natură a spaţiilor locative/comerciale, încasarea venitului ratat, declararea nulităţii contractelor de investiţie şi la cererea reconvenţională a CCL nr. 235 şi SRL „Ghelidor” împotriva SRL „Magic V.S.” cu privire la rezilierea contractului de investiţie şi încasarea sumelor.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 19.03.2004 SRL „Magic V.S” a depus în Curtea de Apel Economică cerere de chemare în judecată împotriva sa, SRL „Ghelidor”, CCL-235, SRL „Gama Electronic”, Paşcova Oxana, Mocanu 1 Serghei şi Paşcov Valeriu, cauză care nu este pînă la moment examinată şi se află pe rolul Curţii de Apel Chişinău. Consideră reclamanta că i-a fost încălcat dreptul la examinarea pricinii într-un termen rezonabil prin durata excesivă a procesului de peste 8 ani, acţiuni prin care fost cauzat un prejudiciul moral în sumă de 200000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25.04.2013 s-a admis parţial acţiunea. S-a constatat faptul încălcării dreptului Carolinei Mocanu la judecarea în termen rezonabil a cauzei (dosar nr. 2re-267/12).

S-a încasat din bugetului de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul Mocanu Carolinei 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca nefondată. (f.d.41-45). Nefiind de acord cu hotărîrea respectivă Mocanu Carolina a contestat-o cu cerere de apel solicitînd casarea parţială, modificînd cuantumul prejudiciului moral de la 5000 lei pînă la 200 000 lei. În motivarea acesteia a invocat faptul că instanţa de judecată la judecarea cauzei a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material, care se încadrează în prevederile art.386 alin. (1) lit. d) CPC. La fel, a contestat hotărîrea şi Ministerul Justiţiei al.

R. Moldova, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărîri prin care cererea reclamantului să fie respinsă. În argumentarea apelului Ministerul Justiţiei menţionează că prima instanţă nu a ţinut cont de faptul, că perioada de examinare din speţa principală pentru care se pretinde constatarea încălcării art. 6 din Convenţia CEDO şi art. 2 din Lega nr. 87, nu poate fi imputată exclusiv instanţelor de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013, apelul declarat de Ministerul Justiţiei al R. Moldova a fost respins. A fost admis apelul declarat de Mocanu Carolina, a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 aprilie 2013 în partea încasării prejudiciului moral.

S-a majorat suma prejudiciului moral încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Carolinei Mocanu de la 5000 lei pînă la 20000 lei. În rest hotărîrea s-a menţinut.

La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, Carolina Mocanu, facînd uz de noul remediu intern, prin prezenta acţiune, cere încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată a SRL „Magic V.S.” împotriva CCL nr. 235, SRL „Ghelidor”, Valeriu Paşcov, SRL „Gama Electronic”, Oxana Paşcova, Serghei Mocanu şi Carolina Mocanu (Cozmulici) cu privire la declararea nulităţii tranzacţiilor de deservire a construcţiei nefinisate, recunoaşterea sumelor în calitate de aport investiţional, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotelor părţi, atribuirea în natură a spaţiilor locative/comerciale, încasarea venitului ratat, 2 declararea nulităţii contractelor de investiţie şi la cererea reconvenţională a CCL nr. 235 şi SRL „Ghelidor” împotriva SRL „Magic V.S.” cu privire la rezilierea contractului de investiţie şi încasarea sumelor.

Astfel, instanţa de apel a invocat că instanţa de fond a dat o soluţie justă privind constatarea faptului încălcării dreptului Carolinei Mocanu la judecarea în termen rezonabil a cauzei (dosar nr. 2re-267/12). Or, examinarea acesteia depăşeşte limitele termenului rezonabil, care a fost examinată mai mult de 8 ani. Mai mult ca atît, instanţa de apel concluzionează că la tergiversarea pricinii civile a contribuit şi faptul casării deciziilor, hotărîrilor, încheierilor şi trimiterea pricinii spre rejudecare.

Or, rejudecările repetate dau dovadă de erori judiciare comise de către instanţele judecătoreşti inferioare şi favorizează încălcarea duratei rezonabile a procedurilor (Wierciszewska c. Poloniei, § 46 şi Pavlyulynets c. Ucrainei, § 51 şi Gusovschii, § 41). Referitor la comportamentul părţilor s-a menţionat cp instanţele au dispus de mai multe ori amînarea examinării cauzei la demersurile părţilor care au înaintat cereri de amînare a pricinii, au solicitat timp pentru prezentarea probelor, pentru studierea materialelor dosarului, au solicitat efectuarea expertizelor. Reieşind din aceste circumstanţe, s-a extins durata examinării cauzei invocate. Totuşi, instanţa de apel a reţinut că omisiunea de a se opune amînării de şedinţe de judecată nu poate fi pusă în sarcina părţilor în mod automat în lipsa unor.

remedii acceleratorii (a se vedea hotărîrea CEDO în cauza Boboc contra Moldovei, pct.30). Referitor la conduita instanţelor judecătoreşti, s-a constatat că ea a fost una neadecvată, iar termenul de examinare a cauzei începînd cu 19.03.2004 pînă la 22.01.2013, duce la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii invocate. În aşa circumstanţe, termenul rezonabil de judecare a pricinii, prin prisma legislaţiei naţionale, a CEDO şi a jurisprudenţei CtEDO, reieşind din complexitatea pricinii, comportamentul părţilor în proces, conduita instanţei judecătoreşti, a fost încălcat şi este întemeiată. Prin prisma normei de drept reflectate în art. 4 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, instanţa de apel a stabilit, că reprezentantul apelantului, Ministerul Justiţiei nu a probat lipsa suportării de către reclamant/apelant a prejudiciului moral.

În circumstanţele descrise, instanţa de apel călăuzindu-se de prevederile art. 2 alin. (4), (6) al Legii nr.87 din 21.04.2011, de posibilităţile statului şi practicile CtEDO în cazuri analogice, consideră că prejudiciul moral solicitat de reclamant/apelant în valoare de 200 000 lei este exagerat, iar suma de 5000 lei stabilită de instanţa de fond nu este o sumă echitabilă şi rezonabilă acesta urmînd a fi majorat pînă la suma de 20 000 lei, care, în opinia instanţei de apel, va reprezenta o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suportat. 3 Instanţa de apel a menţionat că suma încasată a fost estimată, luînd în consideraţie natura dreptului lezat, de caracterul şi gravitatea suferinţelor suportate, de circumstanţele şi complexitatea cauzei civile, precum şi de conduita instanţei de judecată şi importanţa procesului, stresul permanent de îngrijorare şi neputinţă, frustrare.

Mai mult decît atît, instanţa de apel indică că deoarece răspunderea pentru prejudiciul moral are un caracter compensator, acesta urmează să se determine de către instanţa judecătorească, reieşind din circumstanţele concrete ale cauzei, ţinîndu-se cont de persoana reclamantului şi de măsura în care această compensaţie poate să-i aducă satisfacţie. La 16 decembrie 2013 Ministerul Justiţiei al R. Moldova, a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului recurentul a indicat următoarele încălcări: - Instanţele judecătoreşti au aplicat eronat normele de drept material şi procedural; - Instanţa de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate de recurent în cererea de apel; - Indică că intimata Mocanu Carolina nu a înaintat cereri de accelerare a examinării cauzei pentru a pretinde încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, aceasta nefiind măcar parte în dosar Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al R. Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

4 Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al R. Moldova, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al R. Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al R. Moldova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 5