2rac-90/14 — Deposedarea şi transmiterea silită a bunurilor gajate, evacuarea

La 11 ianuarie 2010, BC „Banca de Economii” S.A. s-a adresat cu cerere de chemare in judecată împotriva S.A. „Anchir” privind deposedarea şi transmiterea silită în posesiune a bunurilor gajate.

În motivarea acțiunii a invocat că Societatea pe Acțiuni „Anchir” a beneficiat de trei credite la „Banca de Economii” S.A. filiala nr. 2 Anenii Noi conform următoarelor contracte: Contractul de credit nr. 10 din 24 aprilie 2008 în sumă de 20,000,000.00 (douăzeci de milioane) lei, cu rata dobânzii 19 % anual, pe un termen de 36 luni cu scadență la 22.04.2011; Contractul de credit nr. 35 din 01 decembrie 2008 în sumă de 10,000,000.00 (zece milioane) lei, dintre care 5,000,000.00 lei pe un termen de 48 luni şi scadență la 30.11.2012, iar 5,000,000.00 lei pe un termen 36 luni cu scadență la 30.11.2011; Contractul de credit nr. 03 din 10.06.2009 în sumă de 5,000,000.00 cinci milioane) lei pe un termen de 24 luni şi scadență la 10.06.2011.

În scopul asigurării rambursării creditelor acordate au fost încheiate următoarele contracte de gaj: Contract de gaj ipotecă nr. 2551 din 24.04.2008 încheiat cu S.A. „Anchir” care asigură trei credite acordate, obiectul căruia constituie bunurile imobile (construcție industrială de producere a materialelor de construcții cu suprafața totală de 14 921,20 m. p. amplasată satul Chirca, raionul Anenii Noi); Contractul de gaj înregistrat cu nr.35-g din 01.12.2008 încheiat cu S.A. „Anchir” care asigură creditul acordat în baza contractului nr.35 din 01.12.2008 şi creditul acordat în baza contractului nr. 03 din 10.06.2009. Obiectul contractului constituie mijloace fixe (utilaj de producere) care sunt depozitate în satul Chirca; Contractul de gaj înregistrat nr. 35-gl din 01.12.2008 încheiat cu S.A. „Anchir” care asigură creditul acordat în baza contractului nr. 35 din 01.12.2008 şi creditul acordat în baza contractului nr. 03 din 10.06.2009. Obiectul contractului constituie mijloace circulante, (cărămidă şi nisip) care sunt depozitate în satul Chirca.

Din cauză că pârâtul nu şi-a onorat obligațiile asumate prin contractele de credit, reclamantul l-a notificat despre inițierea procedurii de exercitare a dreptului de gaj. La la data de 16.09.2009 la OCT Anenii Noi a ÎS „Cadastru” a fost înregistrat preavizul de exercitare a dreptului de ipotecă, iar la data de 19.09.2009 au fost înregistrate două preavize de exercitare a dreptului de gaj la birou notarial.

A solicitat reclamantul BC „Banca de Economii” SA admiterea cererii şi emiterea hotărârii privind deposedarea şi transmiterea silită în posesiunea „Băncii de Economii” S.A. în scopul comercializării ulterioare a bunurilor gajate de către S.A. ,Anchir” conform contractelor de gaj și evacuarea tuturor persoanelor şi bunurilor mobile din imobile transmise cu încasarea de la pârât a taxei de stat în mărime de 100 lei.

Ulterior, S.A. „Anchir” a înaintat acțiunea reconvențională către „Banca de Economii” S.A. cu privire la încasarea prejudiciului efectiv, venitului ratat şi pagubelor.

În motivarea acțiunii reconvenționale S.A. „Anchir” a invocat că prin încheierea Judecătoriei de Economică de Circumscripție Chişinău din 01 iunie 2010, s-a dispus aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile (mijloace circulante şi mijloace fixe) gajate de SA „Anchir” prin contractele de gaj, cu permisiunea de a instala pază asupra bunurilor gajate. Au fost gajate mijloace circulante sub formă de cărămidă ceramică îngroșată cu goluri în cantitate de 730 000 bucăți, cărămidă ceramică pentru construcție plină în cantitate de 70 000 bucăți, nisip 2 000 m3 şi mijloace fixe. Cu toate că sechestru şi paza a fost aplicate pe bunurile gajate, aceasta a stopat în totalitate livrarea mărfii produsă de SA „Anchir” către agenții economici.

A mai indicat SA „Anchir” în cererea reconvențională că s-a adresat în instanța de judecată privind retragerea imediată a pazei instalată de SA „Banca de Economii”, şi prin încheierea din 14.06.2010 a Judecătoriei Economice de Circumscripție Chişinău cererea a fost admisă, dispunându- se retragerea imediată a pazei instalată de SA „Banca de Economii” de pe teritoriul de producere al SA „Anchir”, însă SA „Banca de Economii” a refuzat categoric să îndeplinească hotărârea judecătorească. SA „Anchir” repetat s-a adresat la Judecătoria Anenii Noi şi la data de 28.06.2010 a fost emis titlul executoriu în sensul dat, însă acțiunile de pază a SA „Banca de Economii” pretinse a fi ilegale, au continuat ignorându-se hotărârile judecătorești.

A mai indicat SA „Anchir” în cererea reconvențională că acțiunile ilegale au dus la imposibilitatea executării tranzacției de împăcare încheiate între SA „Anchir” şi SRL „Ialoveni-Gaz”, prin care întreprinderea era obligată să achite în rate datoria formată, iar SRL „Ialoveni-Gaz” s-a obligat să livreze gaze naturale. În condiția în care întreprinderea avea posibilitate să livreze marfa agenților economici şi să obțină venit, aceste obligațiuni era simplu de îndeplinit de SA „Anchir”, însă în condițiile create întreprinderea nu a avut posibilitate să achite datoriile şi drept rezultat au fost deconectați de la conducta de gaz, fiind stopată producerea. Astfel, prin aceste acțiuni ilegale au suportat prejudiciu în valoare de 2 447 819, 81 lei.

Cu referire la venitul ratat, SA „Anchir”, în cererea reconvențională, a indicat că pe perioada de 253 de zile, în caz de activitate ritmică conform regulamentului tehnic, urma să producă 19 365 885 bucăți de cărămidă ceramică care urmau a fi comercializate la prețul de 2,88 lei, sumă totală estimând-se la 55 773 749 lei. SA „Anchir” a mai invocat că a încheiat contracte de vânzare-cumpăra prin care s-a obligat să producă şi să realizeze cărămidă ceramică cu SRL „Levi MV Inter” suma contractului fiind de 5 600 000 USD. SRL „Levi MD Inter”, ulterior înaintând pretenție către SA „Anchir” în sumă de 2 616 797 USD, deoarece nu şi-a executat obligațiile contractuale.

Suma totală a prejudiciului efectiv la care pretinde SA „Anchir” este de 9 989 391 lei. Cu privire la venitul ratat, reclamantul susține că acesta este în sumă de 773 749 lei. Poziția instanței de fond:

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 17 iunie 2011 acţiunea inițială a Băncii de Economii S.A. a fost admisă integral şi s-a hotărât: a deposeda pe S.A. „Anchir" de bunurile gajate şi de a le transmite silit în posesiunea Băncii de Economii S.A. pentru comercializare ulterioară; a evacua toate persoanele şi bunurile mobile din imobilele transmise în posesiunea Băncii de Economii S.A.; a încasa din contul S.A. „Anchir" în beneficiul Băncii de Economii S.A. suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat; a respinge integral acţiunea reconvențională înaintată de S.A. „Anchir” împotriva „Băncii de Economii” S.A privind încasarea prejudiciului efectiv de 9 989 391,81 lei şi a venitului ratat de 55 773 749 lei; a încasa din contul S.A. „Anchir" în beneficiul bugetului de stat suma de 50 000 lei cu titlu de taxă de stat. Poziția instanței de apel:

Prin decizia Curții de Apel Bender din 04 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de SA „Anchir” şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din data de 17 iunie 2011 și s-a încasat de la SA „Anchir” satul Chirca r-l Anenii Noi în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 37 500 lei, cu amânarea executării, achitînd taxa de stat după examinarea cauzei, dar nu mai tîrziu de 6 luni din data adoptării de către instanţa de judecată a hotărîrii. Solicitarea recurentului:

La 20 decembrie 2013, reprezentantul SA „Anchir” avocatul L. Leanca (în baza mandatului 0449231) a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bender din 04 aprilie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi a hotărârii primei instanțe în partea respingerii cererii reconvenționale cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale.

Prin încheierea din 20 februarie 2014, recursul declarat de SA „Anchir” a fost recunoscut admisibil. Argumentele părților:

În motivarea recursului recurentul a indicat că atât instanța de fond cât și cea de apel au examinat pricina civilă unilateral şi subiectiv, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural și anume a art. 5, 22 ,26, CPC, art. 1398 Cod Civil al RM și art.6 paragraf 1 CEDO.

Recurentul a invocat că pretențiile din cererea reconvențională au fost respinse neîntemeiat de către instanțele inferioare, acestea motivând nejustificat că recurentul nu a prezentat probe pertinente și admisibile în acest sens.

A mai invocat recurentul că toate încercările acestuia de a conlucra cu administratorul insolvabilității SA „Anchir”, Ion Cucereavâi, în sensul prezentării a careva probe pentru a demonstra prejudiciul efectiv și a venitului ratat în instanțele inferioare au fost respinse de către administratorul insolvabilității și de către instanțele de judecată, una din aceste probe fiind Raportul Centrului Național de Expertize Judiciare de constatare tehnico-științifică nr.1832 din 29.08.2012 seria BB 005338.

În referința din 28 ianuarie 2014, intimatul SA „Banca de Economii” a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, iar în cazul în care acesta fa fi admis spre examinare – respingerea recursului și menținerea deciziei Curții de Apel Bender din 04 aprilie 2013. Aprecierea instanței de recurs:

Avînd în vedere că copia deciziei Curții de Apel Bender din 04 aprilie 2013 a fost expediată în adresa părţilor la 25 octombrie 2013 (f.d. 178 vol. II), recursul se consideră declarat în termen.

Analizând legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces şi a materialelor din dosar, Colegiul consideră recursul drept neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

Având în vedere că recurentul a contestat decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe, doar în partea respingerii cererii reconvenționale a Societăţii pe Acţiuni „Anchir” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Banca de Economii” privind încasarea prejudiciului efectiv şi a venitului ratat, Colegiu urmează a se expune exclusiv în partea dată.

Cu referire la argumentele recurentului că pretențiile din cererea reconvențională au fost respinse neîntemeiat de către instanțele inferioare, contrar art. 5, 22 ,26, CPC, art. 1398 Cod Civil al RM și art.6 paragraf 1 CEDO, acestea motivând nejustificat că recurentul nu a prezentat probe pertinente și admisibile în sensul admiterii cerințelor, Colegiu reține aceste argumente ca fiind nejustificate și inadmisibile din considerentele ce urmează.

Conform art. 118 alin.(1) CPC „Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor şi obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

Conform art. 130 alin. (1) CPC „Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”

Conform art. 14 alin. (l) şi alin. (2) Cod Civil al RM „Persoana lezată într- un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).”

Colegiul reține că cu referire la solicitările recurentului privind încasarea prejudiciului efectiv, atât instanța de fond cât și cea de apel întemeiat și cu respectarea normelor materiale și procedurale, au ajuns la concluzia că recurentul nu a prezentat probe pertinente și admisibile în sensul admiterii cerințelor.

Colegiu menționează că recurentul nu a probat legătura cauzală între lezarea dreptului acestuia la accesul pe teritoriul întreprinderii și neexecutarea contractelor de credit nr. 10 din 24.04.2008 și nr. 03 din 10.06.2009, având în vedere și faptul că scadența contractelor de credit menționate, din care sa calculat pretinsul prejudiciul, a fost la data de 22.04.2011 și 10.06.2011, iar titlu executoriu prin care sa dispus retragerea imediată a pazei instalată de SA „Banca de Economii” de pe teritoriul de producere a SA „Anchir”, a fost emis la 28.06.2010, astfel obligațiile contractuale care au fost eronat calificate de recurent drept prejudiciul, existau la momentul când sa pretins ca încălcat, dreptul la accesul pe teritoriul întreprinderii.

Cu referire la imposibilitatea executării tranzacției de împăcare încheiate între SA „Anchir” şi SRL „Ialoveni-Gaz” la 31.04.2010, prin care întreprinderea era obligată să achite în rate datoria formată, Colegiu reține că obligații prevăzute de tranzacția de împăcare, au fost la fel eronat calificate de recurent drept prejudiciul și existau la momentul când sa pretins ca încălcat, dreptul la accesul pe teritoriul întreprinderii.

În ceia ce privește venitul ratat pretins de recurent și argumentele acestuia că instanțele de judecată au împiedicat prezentarea a careva probe pentru a demonstra prejudiciul efectiv și a venitului ratat, una din acestea fiind Raportul Centrului Național de Expertize Judiciare de constatare tehnico- științifică nr.1832 din 29.08.2012 seria BB 005338. Colegiu reține că aceste argumente sunt nejustificate deoarece acest raport a fost anexat la materialele dosarului, însă cu referire la admisibilitatea și pertinența respectivei probe Colegiul reține că aceasta nu poate fi administrată din considerentele ce urmează:

Conform art. 372 alin. (1), (11) și (12) CPC „(1)Părțile şi alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în primă instanță.(11) Instanța de apel nu are dreptul să administreze probele care au putut fi prezentate de participanții la proces în primă instanță, cu excepția situației stabilite la alin.(1). (12) În cazul în care părțile şi alți participanți la proces invocă necesitatea administrării de noi probe, aceștia trebuie să indice probele respective, mijloacele prin care ele pot fi administrate, precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanță.”

Astfel, Colegiu reține că prin cererea de completare a cererii de apel, din 01.02.2013 prin care recurentul a solicitat anexarea unui șir de acte, inclusiv Raportul Centrului Național de Expertize Judiciare de constatare tehnico- științifică nr.1832 din 29.08.2012 seria BB 005338, contrar prevederilor legale, recurentul nu a prezentat motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanță, aceste probe urmând a fi calificate ca inadmisibile.

Cu referire la constatarea unor acțiuni ilegale a intimatului SA „Banca de Economii”, prin prisma cărora ar fi fost posibil solicitarea beneficiul neobținut prin încălcarea unui drept al recurentului, Colegiul reține că atât instanța de fond cât și cea de apel au constatat corect că de către recurent nu au fost prezentate careva probe pertinente și admisibile pentru confirmarea unor acțiuni ilegale.

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia Curții de Apel Bender din 04 aprilie 2013 și hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din data de 17 iunie 2011, sunt legale și adoptate cu respectarea normelor de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Anchir”. Se menține decizia Curții de Apel Bender din 04 aprilie 2013 și hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 17 iunie 2011, adoptate în cauza civilă la cererea Societăţii pe Acţiuni „Banca de Economii” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Anchir” cu privire la deposedarea şi transmiterea silită în posesiune a bunurilor gajate, evacuarea bunurilor şi persoanelor din imobilele transmise şi încasarea taxei de stat, la cererea reconvențională a Societăţii pe Acţiuni „Anchir” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Banca de Economii” cu privire la încasarea prejudiciului efectiv şi a venitului ratat. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă