2ra-384/14 — Revendicarea imobilului şi evacuarea din imobil.

Dosar nr. 2ra-384/14 Instanţa de fond: Judecătoria Făleţti Judecător: Valentin Trişnevschi Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: E. Ababei N. Matveeva G. Polivenco Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

Î NC HEIERE

19 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de S.A. „Lumina”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de S.A. „Lumina” împotriva lui Oroşanu Valentin şi O.C.T. Făleşti cu privire la revendicarea imobilului şi evacuarea din imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2013, prin care apelul declarat de S.A. „Lumina” a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 15 februarie 2011, ACONSTATAT : La 22 octombrie 2010 S.A.

„Lumina” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Oroşanu Valentin şi O.C.T. Făleşti cu privire la revendicarea bunului imobil şi evacuarea din imobil. În motivarea acţiunii reclamantul S.A. „Lumina” a indicat că, în baza ordinului Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat de pe lîngă Ministerul Economiei al RM, s-a decis fondarea S.A. „Lumina” în conformitate cu rezultatele licitaţiei republicane, cu cota proprietăţii private 100%. La 24 decembrie 2009 întreprinderea a fost înregistrată la Camera înregistrării de stat sub nr. 197228 cu adresa juridică în mun.Chişinău, str. Sarmisegetusa, nr. 12. La momentul fondării, conform mijloacelor fixe din 01 aprilie 1995, în capitalul statutar al S.A.

„Lumina” 1 au fost incluse 21 imobile (magazine, depozite) din r-nul Făleşti, printre care şi clădirea magazinului din s. Pruteni r-nul Făleşti. Reclamantul deţine dreptul de proprietate asupra clădirii menţionate în baza adeverinţei nr. 34/03 din 16 februarie 2001, eliberat de către Agenţia de privatizare. Mai bine de 10 ani S.A. „Lumina” a avut activitatea suspendată datorită situaţiei economice financiare deplorabile. Datorită îmbunătăţirii situaţiei, în anul 2010 s-au analizat actele ce fac dovada dreptului de proprietate a reclamantului şi pentru strictă evidenţă s-a hotărît realizarea inventarierii imobilelor. La O.C.T. Făleşti a solicitat înregistrarea primară a imobililor ce fac parte din proprietatea reclamantului.

O.C.T. Făleşti a refuzat înregistrarea imobilelor, motivînd refuzul prin faptul că imobilele sunt înregistrate după alţi titulari de drept, fară a indica date despre aceştea. A mai specificat reclamantul că, niciodată nu a înstrăinat aceste imobile şi nici nu şi-a dat acordul pentru înstrăinarea lor. Răspunsul a fost imprevizibil şi neaşteptat pentru reclamant şi s-a hotărît de a dobîndi informaţii privind situaţia la moment a imobilului dat. Astfel, reclamantul a depistat că, imobilul din s. Pruteni este individualizat, actualmente prin număr cadastral 4366000.017.01, are suprafaţă totală de 86,7 m2, iar modul de folosinţă este „construcţie comercială”, amplasat pe terenul aferent cu număr cadastral 4366000.017.01 cu suprafaţa de 0,03 ha.

Din înscrisurile de la O.C.T. rezultă că, această clădire, de-a lungul timpului, a fost înstrăinată şi înregistrată la 07 august 2001 întrun mod inexplicabil după pîrîtul Oroşanu Valentin. La baza înregistrării a fost actul de transmitere a bunurilor sechestrate din 24 aprilie 2001. Reclamantul a mai invocate că, este evident că prin această tranzacţie ca fapt şi conţinut se ilustrează un exemplu foarte elocvent de privare ilegală a dreptului de proprietate, victima căreia este S.A. „Lumina”. A menţionat reclamantul că, fiind deposedat, nu are o altă posibilitate reală de a- şi exercita drepturile, adică de a poseda acest imobil, al folosi şi a dispune de el. Consideră încălcat dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu.

Consideră S.A. „Lumina” că dreptul de proprietate este imprescriptibil, inviolabil. A accentuat reclamantul că, actul de transmitere a bunurilor sechestrate din 24 aprilie 2012 este nefondat, neîntemeiat, lipsit de consistenţă şi suport juridic. Acest act s-a întocmit în baza aplicării eronate şi incorecte a datelor dispuse, este ilegal şi pasibil de a fi declarat nul. Niciodată nu a vîndut, nu a dat acordul de a vinde, nu a fost înştiinţat despre vînzarea, despre motivele şi condiţiile înstrăinării şi niciodată nu a primit bani pentru înstrăinare. Consideră încălcarea dreptului de proprietate privată. Reclamantul a concluzionat că, deoarece pîrîtul Oroşanu Valentin a întrat în mod abuziv şi ilegal în posesia bunurilor din litigiu, el a lipsit reclamantul de drepturile sale şi de venituri pe care acesta putea să le obţină de pe urma utilizării bunurilor.

2 Solicită reclamantul repararea de către pîrît a prejudiciul cauzat cu titlu de despăgubiri ca rezultat a privării ilegale de dreptul de proprietate, să prezinte reclamantului şi instanţei de judecată setul de acte care a stat la baza înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu şi ca O.C.T. Făleşti să rectifice înscrisurile din Registrul bunurilor imobile, să radieze dreptul de proprietate a terţei persoane şi să înregistreze reclamantul S.A. „Lumina” ca titular de drept asupra imobilului din s. Pruteni, r-nul Făleşti. în scopul asigurării acţiunii solicită punerea sechestrului pe acest imobil. Prin hotărîrea judecătoriei Făleşti din 15 februarie 2011 acţiunea înaintată de S.A.

„Lumina” împotriva lui Oroşanu Valentin şi O.C.T. Făleşti cu privire la revendicarea imobilului şi evacuarea din imobil, a fost respinsă integral ca nefiind fondată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2013, apelul declarat de S.A. „Lumina” a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 15 februarie 2011. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 21 august 2013, S.A. „Lumina” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului, S.A. „Lumina” a indicat că, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a pricinii. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost recepţionată de către recurrent la 11 iulie 2013, iar recursul au fost declarat la 21 august 2013. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

Referinţa înaintată de Oroşan Valentin la cererea de recurs înaintată de S.A. „Lumina”, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 09 ianuarie 2014. Studiind materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că pricina urmează să fie ridicată de la examinare în ordine de recurs şi remisă la Curtea de Apel Bălţi, pentru corectarea erorilor comise în dispozitivul deciziei instanţei de apel. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. După cum urmează din actele pricinii şi anume din textul hotărîrii primei instanţe se constată cu certitudine că aceasta a fost pronunţată la 15 februarie 2011, 3 însă, în dispozitivul decizia instanţei de apel, este îndicat că hotărîrea primei a fost pronunţată la 03 aprilie 2008, fapt care vine în contradicţie cu datele indicate în textul hotărîrii primei instanţe.

Prin urmare, Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţa de apel a comis o eroare la indicarea anului pronunţării hotărîrii primei instanţe, în dispozitivul deciziei pronunţate la 28 mai 2013. Astfel, în sensul respectiv, instanţa de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art. 249 C.P.C., care statuiază expres că, după pronunţarea hotărîrii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. Instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărîre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. Astfel, luînd în consideraţie cele expuse mai sus, în scopul evitării unei eventuale tergiversări în judecare cauzei date, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a ridica pricina de la examinare în ordine de recurs, şi a remite dosarul la Curtea de Apel Bălţi, pentru corectarea erorilor comise în dispizitivul deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. art. 269-270, C.P.C., Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de S.A.

„Lumina” împotriva lui Oroşanu Valentin şi O.C.T. Făleşti cu privire la revendicarea imobilului şi evacuarea din imobil, se ridică de la examinare în ordine de recurs şi se restituie pricina la Curtea de Apel Bălţi, pentru corectarea erorilor comise în dispozitivul deciziei instanţei de apel. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 4