2rac-66/14 — Încasarea sumei

prima instanţă: G.Bivol dosarul nr.2rac-66/14 instanţa de apel: N.Craiu, A.Minciuna, L.Bulgac DECIZIE 19 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către întreprinderea mixtă compania de asigurări „GRAWE CARAT Asigurări” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea mixtă compania de asigurări „GRAWE CARAT Asigurări” societate pe acţiuni împotriva întreprinderii mixte compania internaţională de asigurări „Transelit” societate pe acţiuni, intervenient accesoriu Gancear Andrian cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către întreprinderea mixtă compania de asigurări „GRAWE CARAT Asigurări” societate pe acţiuni şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 19 iunie 2013, c o n s t a t ă La 11 martie 2013 ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Transelit” SA, intervenient accesoriu Gancear Andrian cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la 22 mai 2012 în mun.Chişinău str.Mateevici – str. Bănulescu Bodoni a avut loc accidentul rutier cu participarea automobilului de model „Mercedes Vito”, număr de înmatriculare C OL 888, condus de Gancear Andrian şi automobilul de model „Mercedes CLS 320”, număr de înmatriculare K TL 770, condus de Moisei Serghei.

1 Potrivit deciziei agentului constatator din 22 mai 2012 vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut Gancear Andrian, şoferul automobilului de model „Mercedes Vito”, număr de înmatriculare C OL 888, care deţinea poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă seria AK nr.0140178, eliberată de CIA „Transelit” SA la 08 martie 2012. Susţine reclamantul că, conform contractului de asigurare facultativă a autovehiculelor, încheiat între ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA şi ÎCS „Total Leasing” SA a achitat ultimei despăgubirea de asigurare în mărime de 10 630 lei, în baza ordinului de plată nr. 6335 din 07 iunie 2012 din care 6 750 lei costul manoperei şi a materialelor de vopsire şi 3 880 lei costul pieselor.

Menţionează că conform art.22 alin. (11) al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, în cazul în care persoana se adresează asiguratorului său de bunuri pentru recuperarea prejudiciului, constatarea avariilor, soluţiile tehnologice adoptate, evaluarea şi stabilirea despăgubirilor vor fi opozabile asiguratorului de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentei legi. Consideră, că în temeiul art. 1329 alin.(1) Codul civil şi art.22 alin. (13) al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006, după achitarea despăgubirii de asigurare conform contractului CASKO a preluat, în limitele acestei sume, dreptul de creanţă pe care asiguratul îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

La 03 iulie 2012 a expediat în adresa pîrîtului pretenţia nr. 1065/12 privind achitarea sumei de 10 630 lei, însă nu au primit nici un răspuns. Cere reclamantul, încasarea de la CIA „Transelit” SA în beneficiul lui a sumei de 10 630 lei şi cheltuielilor de judecată în mărime de 318,90 lei. Prin cererea de modificare a pretenţiilor reclamantul ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a solicitat încasarea de la CIA „Transelit” SA a sumei de 1 242 lei şi cheltuielilor de judecată în mărime de 318,90 lei, indicînd că la 03 aprilie 2013 CIA „Transelit” SA a achitat parţial suma de 9 388 lei (f.d.58). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 iunie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la CIA „Transelit” SA pentru ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA suma de 318, 90 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2013, apelul declarat de către ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 05 decembrie 2013, în tremenul prevăzut de lege, ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti în partea respingerii pretenţiei privind încasarea diferenţei de 2 pagubă în mărime de 1 242 lei şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretenţiei, cu încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 135 lei. În susţinerea recursului s-a invocat că, instanţele judecătoreşti au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În acest sens susţine că, accidentul rutier a avut loc la 22 mai 2012 şi respectiv modalitatea de calcul a despăgubirii de asigurare cade sub incidenţa prevederilor legale în vigoare de la 06 aprilie 2012, fără aplicarea coeficientului de uzură aferent pieselor şi părţilor componente ale autovehiculelor deteriorate. Menţionează că, aplicarea coeficientului de uzură a fost reintrodus prin Legea nr.94 din 26 aprilie 2013, intrată în vigoare la 20 iulie 2012, după data producerii cazului asigurat. Judecînd recursul declarat de către ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimatul CIA „Transelit” SA, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrilor judecătoreşti, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Instanţa de judecată a stabilit, că ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a încheiat cu ÎCS „Total Leasing” SA contractul nr. 110061/TL de asigurare facultativă a mijlocului de transport autocamionul de model „Mercedes CLS 320”, număr de înmatriculare K TL 770, valabil de la 20 august 2011 pînă la 19 august 2012 (f.d. 10). La 22 mai 2012 în mun.Chişinău str.Mateevici – str. Bănulescu Bodoni a avut loc accidentul rutier cu participarea automobilului de model „Mercedes Vito”, număr de înmatriculare C OL 888, condus de Gancear Andrian şi automobilul de model „Mercedes CLS 320”, număr de înmatriculare K TL 770, condus de Moisei Serghei.

Potrivit procesului-verbal din 22 mai 2012 de constatare a contravenţiei şi deciziei CGP mun.Chişinău, vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut Gancear Andrian (f.d. 28). La momentul accidentului rutier Gancear Andrian deţinea poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă seria AK nr.0140178, eliberată de CIA „Transelit” SA la 08 martie 2012 pînă la 17 iulie 2012 (f.d. 24). La 23 mai 2012 ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a întocmit dosarul de daune nr. 2086/11 şi în temeiul contractului de asigurare facultativă a mijlocului de transport nr. 110061/TL, potrivit ordinului de plată nr.6335 din 07 iunie 2012, a achitat ÎCS „Total Leasing” SA suma despăgubirii de asigurare în mărime de 10630 3 lei pentru automobilului de model „Mercedes CLS 320”, număr de înmatriculare K TL 770 (f.d.

10, 14-15, 16). La 03 iulie 2012 ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA a înaintat CIA „Transelit” SA pretenţia nr. 1065/2 de recuperare, prin regres, a despăgubirii de asigurare acordată ÎCS „Total Leasing” SA pentru daunele cauzate automobilului de model „Mercedes CLS 320”, număr de înmatriculare K TL 770, însă a fost lăsată fără răspuns (f.d.11-13). Totodată, Colegiul menţionează că pe parcursul examinării pricinii CIA „Transelit” SA a achitat ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA suma de 9 388 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, în baza ordinului de plată nr.398 din 03 aprilie 2013 (f.d.48). Conform art. 1329 alin.(1) Codul civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă pe care asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Potrivit art.22 alin. (11), (12) şi (13) ale Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, în redacţia pînă la 20 iulie 2012, dacă, la data producerii accidentului de autovehicul, persoana păgubită are în vigoare un contract de asigurare de bunuri pentru bunurile avariate sau distruse prin accidentul de autovehicul, posesorul unor astfel de bunuri va fi despăgubit în temeiul acelui contract. În cazul cînd persoana păgubită se adresează asigurătorului său de bunuri pentru recuperarea prejudiciului, constatarea avariilor, soluţiile tehnologice adoptate, evaluarea şi stabilirea despăgubirilor vor fi opozabile asigurătorului de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentei legi.

Întru respectarea prevederilor alin.(12), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea de asigurare plătită acesteia de la asigurătorul de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limitele stabilite de prezenta lege pentru unul şi acelaşi accident. Articolul 40 alin. (7) al aceleiaşi Legi prevede că în perioada stabilită în Legea cu privire la asigurări art.57 alin.(4) lit.a), preţurile părţilor componente sau ale pieselor care se înlocuiesc la autovehiculele deteriorate se stabilesc, prin derogare de la art.23 alin.(6) şi (7) din prezenta lege, ţinîndu-se cont de gradul lor de uzură, determinat în conformitate cu actele normative ale Autorităţii de supraveghere.

Din sensul normelor de drept enunţate rezultă că, despăgubirea de asigurare se plăteşte de către asiguratorul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, fie asiguratorului CASCO, în cazul autovehiculelor asigurate conform contractelor de 4 asigurare CASCO, fie persoanei păgubite în accidentul rutier, prin deducerea uzurii din costul părţilor componente sau a pieselor înlocuite în cazul autovehiculelor.

Prin urmare, Colegiul menţionează, că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel, ţinînd cont de cumulul de probe prezentate în cadrul judecării cauzei, corect au ajuns la concluzia netemeiniciei pretenţiei înaintate în pricină de către ÎM CA „GRAWE CARAT Asigurări” SA împotriva CIA „Transelit” SA, asiguratorul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto al persoanei vinovate de comiterea accidentului rutier Gancear Andrian, privind încasarea sumei de 1 242 lei, ce constituie diferenţa de pagubă după calcularea despăgubirii de asigurare conform prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, prin deducerea uzurii din costul părţilor componente sau a pieselor înlocuite în urma deteriorării autovehiculului.

Nu sunt întemeiate şi se resping argumentele recurentului referitor la faptul că, accidentul rutier a avut loc la 22 mai 2012 şi respectiv modalitatea de calcul a despăgubirii de asigurare cade sub incidenţa prevederilor legale în vigoare de la 06 aprilie 2012, fără aplicarea coeficientului de uzură aferent pieselor şi părţilor componente ale autovehiculelor deteriorate; că aplicarea coeficientului de uzură a fost reintrodus prin Legea nr.94 din 26 aprilie 2013, intrată în vigoare la 20 iulie 2012, după data producerii cazului asigurat, deoarece se bazează pe intrepretarea eronată a normelor de drept material. Or, prin Legea nr.94 din 26 aprilie 2012 pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte legislative, în vigoare de la 20 iulie 2012, s-a extins termenul de aplicare a uzurii prevăzut de art. 40 alin. (7) din Legea nr.414 din 26 decembrie 2006, care nu a fost întrerupt.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului cu referire la faptul că instanţele judecătoreşti au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, deoarece atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel au apreciat toate probele administrate în cauză, au stabilit circumstanţele faptice ale raportului juridic litigios şi au făcut concluzii juste în corespundere cu prevederile normelor de drept material. În plus, raportînd la actele cauzei, motivele invocate în cererea de recurs şi coraborînd temeiurile indicate cu prevederile art.432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că argumentele aduse în susţinerea cererii de recurs nu îşi găsesc încadrare în prevederile legale.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt legale şi întemeiate, corespund circumstanţelor de fapt stabilite prin probele administrate şi raportate la legea materială, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie 5 ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către întreprinderea mixtă compania de asigurări „GRAWE CARAT Asigurări” societate pe acţiuni.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea mixtă compania de asigurări „GRAWE CARAT Asigurări” societate pe acţiuni împotriva întreprinderii mixte compania internaţională de asigurări „Transelit” societate pe acţiuni, intervenient accesoriu Gancear Andrian cu privire la încasarea sumei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 6