Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-76/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
12 februarie 2014
Părțile
SA Termocom vs CCL-169
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2rac-76/14 — Încasarea datoriei

Judecătoria Botanica Dosarul nr. 2rac-76/14 Judecător: V.Stratan Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SA „Termocom” în procedura planului, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SA „Termocom” în procedura planului împotriva Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 169 privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, CONSTATĂ : La 09.10.2012, SA „Termocom” în procedura planului a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr.169 (CCL-169), solicitînd încasarea datoriei în mărime de 3088,32 lei, cît şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat, că în baza contractului pentru folosirea energiei termice în apă fierbinte nr.161 din 02.02.2009, încheiat între SA „Termocom” şi CCL-169, ultimul şi-a asumat obligaţia de a achita pentru scurgerea apei din reţea. Conform pct. 4.1.2 al contractului nominalizat, calculele pentru 1 tonă de apă în reţea utilizată pentru umplerea reţelelor şi sistemelor consumatoare de căldură, precum şi scurgerea neproductivă în reţelele proprii, se efectuează după tariful în vigoare. Din cauza neonorării obligaţiilor contractuale prin neachitarea în termen a bonurilor de plată pentru scurgerea apei din reţeaua blocului locativ din str.Valea Crucii, 4, pîrîtul a acumulat o datorie în sumă de 3 088,32 lei, confirmată prin procesele verbale privind controlul instalaţiilor tehnice din 10.02.2009 şi bonurile de control lunare din 10.02.2009.

Consideră reclamantul, că semnarea actelor menţionate, reprezintă recunoaşterea datoriei de către pîrît, însă încercările reclamantului de a soluţiona litigiul pe cale extrajudiciară nu s-au soldat cu succes, fapt ce l-a determinat să se adreseze în judecată cu cererea respectivă. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 24 aprilie 2013, acţiunea a fost admisă integral, fiind dispuisă încasarea de la CCL-169 în beneficiul SA „Termocom” în procedura planului suma de 3 088,32 lei cu titlu de datorie. 1 În motivarea hotărîrii instanţa de fond a invocat prevederile art. 9 alin. (1), 572 alin. (1) şi (2), 602 alin. (1) şi 619 alin. (1) şi (2) CC, menţionînd că pretenţia reclamantului a fost confirmată prin procesele-verbale privind controlul instalaţiilor tehnice din 10.02.2009 şi bonurilor de control lunare şi a facturilor lunare din 10.02.2009.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, CCL-169 a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 24 aprilie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii, din motivul omiterii termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de CCL-169, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău din 24 aprilie 2013 şi emisă o hotărîre nouă de respingere a acţiunii SA „Termocom” în procedura planului ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că dreptul la acţiune a apărut încă la 10.02.2009, pe cînd reclamantul s-a adresat în intanţa de judecată la 21.09.2012, adică după expirarea termenului de prescripţie, aplicînd în acest sens prevederile art. 267 alin. (1), 271 şi 272 alin. (1) CC.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 04 decembrie 2013, SA „Termocom” în procedura planului a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 24 aprilie 2013. În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel nu a luat în consideraţie toate actele semnate de conducerea intimatului. CCL-169 a depus referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia ca inadmisibilă. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatoare şi a constatat circumstanţele cauzei. În viziunea recurentului, instanţa de apel nu a luat în consideraţie toate actele semnate de conducerea intimatului. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter 2 devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de SA „Termocom” în procedura planului, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SA „Termocom” în procedura planului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de SA „Termocom” în procedura planului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SA „Termocom” în procedura planului împotriva Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 169 privind încasarea datoriei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.