2r-101/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A.Us dosarul nr.2r-101/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, M.Guzun, I.Cimpoi DECIZIE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghimp Maxim împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova şi Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 prin care a fost respinsă cererea Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind repunerea în termenul de declarare a apelului şi restituită cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului legal, c o n s t a t ă La 01 februarie 2012 Ghimp Maxim s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Procuraturii Generale a RM şi Ministerului Justiţiei al RM privind repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 21 august 2008 a fost condamnat în baza art.172 alin. (2) lit.a) şi c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, începînd cu 21 august 2008. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2008, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009, a fost achitat pe art.172 alin.(2) lit. a) şi c) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.

Menţionează că, în perioada judecării cauzei i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe un termen de 88 de zile de la 21 august 2008 pînă la 17 noiembrie 2008, iar din cauza suferinţelor şi retrăirilor psihice a fost internat în Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” în perioada de la 14 ianuarie 2008 pînă la 18 ianuarie 2008. 1 Consideră că, în temeiul Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, statul este obligat să-i repare prejudiciul material şi moral cauzat prin condamnarea ilegală, atragerea ilegală la răspundere penală şi aplicarea ilegală a măsurii preventive sub formă de arest.

Cere reclamantul, încasarea de la Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul lui prejudiciul material în mărime de 7 000 lei, prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 martie 2013 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind încasat de la Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul lui Ghimp Maxim prejudiciul material în mărime de 7 000 lei şi prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 03 mai 2013 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a contestat-o cu apel. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 a fost respinsă cererea Ministerului Finanţelor al RM privind repunerea în termenul de declarare a apelului şi restituită cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului legal.

La 12 decembrie 2013, în termenul stabilit de lege, Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 şi remiterea pricinii la rejudecare. În susţinerea recursului s-a invocat ilegalitatea încheierii privind respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului şi restituirea cererii de apel prin faptul încălcării normelor de drept procedural. Consideră neîntemeiată concluzia instanţei de apel referitoare la faptul omiterii termenului de declarare a apelului pe motiv că dispozitivul hotărîrii primei instanţe a fost pronunţat în lipsa reprezentantului Ministerului Finanţelor, care nu a fost comunicat în termen de 5 zile de la pronunţare.

La 12 aprilie 2013 instanţa de fond a expediat pentru cunoştinţă hotărîrea motivată, recepţionată la 15 aprilie 2013, astfel apelul declarat la 03 mai 2013 a fost depus cu respectarea termenului de 30 de zile calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul înaintat de Ministerul Finanţelor urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele motive. În conformitate cu art.427 lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Conform art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. 2 Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Colegiul constată că, la 20 martie 2013 a fost pronunţată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău prin care cererea de chemare în judecată depusă de Ghimp Maxim împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Procuraturii Generale a RM şi Ministerului Justiţiei al RM privind repararea prejudiciului material şi moral, a fost admisă parţial. Potrivit procesului-verbal al şedinţei de judecată din 20 martie 2013 reprezentantul Ministerului Finanţelor nu a fost prezent la şedinţă şi pricina a fost examinată în lipsa lui, fiind citat în mod legal.

Conform scrisorii de însoţire a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău cu nr.5-41801 din 27 martie 2013 rezultă că copia hotărîrii motivate din 20 martie 2013 a fost expediată în adresa recurentului şi recepţionată la 15 aprilie 2013 (f.d.56, 82, 83). Astfel, apelul depus de către Ministerul Finanţelor la 03 mai 2013 împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 martie 2013 nu se încadrează în termenul de 30 zile prevăzut de lege, de la data pronunţării hotărării primei instanţe. Or, cererea de apel potrivit art. 362 alin. (1) şi (3) CPC urma a fi depusă de recurent pînă la 20 aprilie 2013. În conformitate cu art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Din circumstanţele stabilite, Colegiul conchide că, instanţa de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen şi a restituit cererea de apel, avînd în vedere că argumentele invocate în susţinerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate. Or, în cazul admiterii cererii şi repunerii apelului declarat de Ministerul Finanţelor în termen, se va încălca principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 şi preambulul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În context, instanţa de recurs aminteşte că art. 6 § 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanţă cu orice contestaţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil. Instanţa europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanţă” nu este absolut. În această privinţa, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra 3 Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei, în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricţie ce guvernează accesul la justiţie.

Luînd în consideraţie cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghimp Maxim împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova şi Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4