2rc-119/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: M. Antonov dosarul nr. 2rc-119/14 DECIZIE 05 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Constantin Alerguş, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Banca comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” societate pe acţiuni în pricina civilă la cererea introductivă a Întreprinderii mixte „Dionysos-Mereni” societate pe acţiuni cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, împotriva încheierii Curţii de Apel Bender din 11 decembrie 2013, prin care au fost respinse cererea cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 şi cererea privind suspendarea examinării chestiunii privind confirmarea planului de restructurare aprobat prin hotărârea Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 depuse de către Banca comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca”, c o n s t a t ă: ÎM „Dionysos-Mereni” SA a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine.

Prin hotărârea Curţii de Apel Bender din 10 iunie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de ÎM „Dionysos-Mereni” SA. În cadrul procesului de insolvabilitate, la 07 noiembrie 2013, a fost convocată şi a fost desfăşurată Adunarea creditorilor ÎM „Dionysos-Mereni” SA, la care au fost puse în discuţie şi votate mai multe probleme, inclusiv chestiunea vizînd aprobarea planului procedurii de restructurare a ÎM „Dionysos-Mereni” SA propus de administratorul ÎI „Ciobanu Dorin”.

La 12 decembrie 2013, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a depus o cerere cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013. Concomitent, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a depus o cerere de suspendare a examinării chestiunii privind confirmarea planului de restructurare a ÎM „Dionysos-Mereni” SA, aprobat prin hotărârea Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 11 decembrie 2013 au fost respinse cererea cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 şi cererea privind suspendarea examinării chestiunii privind confirmarea planului de restructurare aprobat prin hotărârea Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 depuse de către Banca comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA.

La 12 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii primei instanţe în partea respingerii cererii cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 şi emiterea în această a unei noi încheieri cu privire la admiterea cererii menţionate. Recurenta BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA, în motivarea recursului, a indicat că încheierea primei instanţe este ilegală. Menţionează că concluziile primei instanţe sunt eronate şi încalcă dreptul băncii la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi principiul contradictorialităţii stipulat la art. 26 CPC.

Susţine că art. 59 alin. (2) din Legea insolvabilităţii prevede clar că cererea de anulare a hotărârii creditorilor poate fi depusă în termen de 5 zile calendaristice de la data luării cunoştinţei cu procesul-verbal al adunării creditorilor.

În cererea nemotivată de anulare a hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013, banca a menţionat expres că nu a făcut cunoştinţă cu procesul-verbal al Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013. Respectiv, este evident că cererea băncii de anulare a hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 a fost depusă cu respectarea termenului de prescripţie stabilit de art. 59 alin. (2) din Legea menţionată, întrucât la momentul depunerii acestei cereri, banca nu a făcut cunoştinţă cu acest proces-verbal, iar la materialele cauzei nu există nici o probă care ar demonstra că banca a făcut cunoştinţă cu procesul-verbal înainte de depunerea cererii nemotivate de anulare a hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013. Afirmă că nici art. 59 alin. (2) din Legea menţionată şi nici altă normă juridică nu instituie obligaţia creditorilor de a face cunoştinţă cu procesul-verbal al adunării creditorilor imediat după depunerea acestuia la instanţa de insolvabilitate de către administratorul insolvabilităţii.

Invocă că nu poate fi reţinută nici concluzia primei instanţe precum că banca nu poate invoca neaducerea la cunoştinţă a procesului-verbal al adunării creditorilor, deoarece reprezentantul acesteia a fost prezent la adunarea respectivă. Aplicând în practică concluzia primei instanţe, reiese că termenul de atac al hotărârii adunării creditorilor curge nemijlocit din ziua petrecerii adunării, dacă creditorul a participat la această adunare, însă această concluzie este eronată şi contrară prevederilor art. 59 alin. (2) din Legea insolvabilităţii. Mai invocă că prima instanţă nici nu avea dreptul să se pronunţe asupra faptului dacă cererea de anulare a hotărârii adunării creditorilor este sau nu tardivă.

Având în vedere că în cererea nemotivată de anulare a hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 banca nu a indicat elementele stipulate la art. 166 alin. (2) lit. d) şi e) CPC, judecătorul trebuia să emită o încheiere de a nu da curs cererii şi să acorde băncii un termen rezonabil pentru a lichida neajunsurile, în conformitate cu art. 171 alin. (1) CPC. Astfel, numai după ce banca avea să lichideze neajunsurile din cerere, instanţa de insolvabilitate urma să se pronunţe asupra legalităţii acestei cereri şi asupra faptului dacă această cerere a fost depusă cu respectarea termenului de prescripţie. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Curţii de Apel Bender din 10 iunie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de ÎM „Dionysos- Mereni” SA. În cadrul procesului de insolvabilitate, la 07 noiembrie 2013, a fost convocată şi a fost desfăşurată Adunarea creditorilor ÎM „Dionysos-Mereni” SA, la care au fost puse în discuţie şi votate mai multe probleme, inclusiv chestiunea privind aprobarea planului procedurii de restructurare a ÎM „Dionysos-Mereni” SA propus de administratorul ÎI „Ciobanu Dorin”.

La 12 decembrie 2013, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a depus o cerere cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013, prin care a fost acceptat planul procedurii de restructurare a ÎM „Dionysos-Mereni” SA. Prima instanţă, examinând cererea cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013, a dispus respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că încheierea primei instanţe este întemeiată şi legală.

Conform art. 59 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 mai 2012, hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de instanţa de insolvabilitate pentru încălcări de procedură, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului sau a reprezentantului debitorului, precum şi pentru motive de ilegalitate, la cererea creditorilor care: a) au votat împotriva hotărârii, faptul fiind consemnat în procesul-verbal al adunării; b) nu au fost admişi la adunare fără temei legal sau nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit de prezenta lege despre data, ora şi locul adunării; c) sunt lezaţi în drepturi printr-o hotărâre asupra unei chestiuni care nu figura pe ordinea de zi a adunării creditorilor sau prin faptul că adunarea a avut loc fără cvorumul stabilit de lege, cu încălcarea cotelor de voturi.

Astfel, normele de drept menţionate stabilesc clar şi limitativ care sunt temeiurile de drept, în baza cărora o hotărâre a Adunării creditorilor poate fi anulată de către instanţa de insolvabilitate, pe cînd reprezentantul BC „Eximbank- Gruppo Veneto Banca” SA, în cerere cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013, nu a făcut trimitere la nici unul din temeiurile stipulate în art. 59 alin. (1) din Legea insolvabilităţii. Mai mult ca atît, conform art. 59 alin. (2) din Legea menţionată, cererea prevăzută la alin. (1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile calendaristice de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor şi se soluţionează în şedinţă publică în cel mult 10 zile lucrătoare, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a preşedintelui adunării creditorilor.

Actele pricinii denotă faptul că la 12 noiembrie 2013, administratorul insolvabilităţii ÎM „Dionysos-Mereni” SA a depus la Curtea de Apel Bender un demers cu privire la confirmarea planului procedurii de restructurare a ÎM „Dionysos-Mereni” SA, la care a anexat şi procesul-verbal al Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013, astfel, reprezentantul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a avut posibilitate să facă cunoştinţă cu acesta.

În afară de aceasta, actele pricinii mai denotă faptul că reprezentantul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a participat la Adunarea creditorilor din 07 noiembrie 2013 şi cunoştea despre hotărârile adoptate în cadrul acesteia, iar în cazul în care a considerat că hotărârea privind aprobarea planului procedurii de restructurare a ÎM „Dionysos-Mereni” SA este ilegală, urma să facă cunoştinţă cu procesul-verbal anexat la materialele dosarului pentru a depune cererea cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 în termenul stabilit de lege. La caz, se reţine că prima instanţă corect a concluzionat că Legea insolvabilităţii nu prevede obligativitatea aducerii la cunoştinţă a procesului-verbal al Adunării creditorilor.

Or, acesta reprezintă darea de seamă a Adunării creditorilor, astfel încît participanţii nu pot invoca neaducerea la cunoştinţă a procesului-verbal, deoarece au fost prezenţi la discuţiile realizate şi la votarea chestiunilor incluse în ordinea de zi şi, prin urmare, cunosc aspectele relatate în procesul-verbal al Adunării creditorilor. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă temeinic şi legal a respins cererea cu privire la anularea hotărârii Adunării creditorilor din 07 noiembrie 2013 depusă de către BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA ca fiind neîntemeiată, iar argumentele invocate de către ultima în cererea de recurs nu pot fi reţinute ca întemeiate.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea primei instanţe. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Banca comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” societate pe acţiuni. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bender din 11 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea introductivă a Întreprinderii mixte „Dionysos-Mereni” societate pe acţiuni cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Constantin Alerguş Ion Corolevschi