3ra-35/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Clevadî dosarul nr. 3ra-35/14 instanţa de apel: A. Gheorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc DECIZIE 29 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Ion Druţă Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Şcerbacov Illarion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şcerbacov Illarion împotriva Consiliului mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Şcerbacov Illarion şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 aprilie 2013, c o n s t a t ă: La 20 martie 2012 Şcerbacov Illarion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin contractul de donaţie din 22 septembrie 1982 Borisova Nina i-a donat imobilul compus din casă de locuit şi anexe gospodăreşti amplasate pe un teren cu o suprafaţă de 1902 m.p. de pe adresa mun. Bălţi, str. Z. Arbore nr. 85. Menţionează că în 1938 terenul respectiv a fost cumpărat de către Melniciuc Vasile, care prin testamentul din 31 iulie 1951 a dispus moştenirea lotului către soţia sa Melniciuc Irina, iar în urma morţii acesteia lotul de teren i-a revenit fiicei Ninei Borisova, ulterior fiind donat dânsului. Indică reclamantul că lotul de teren respectiv aflat la dispoziţia şi folosinţa sa este amenajat şi cultivat în modul corespunzător, fiind plantaţi arbori fructiferi şi arbuşti multianuali, precum şi achitat impozitul funciar.

În pofida dreptului său incontestabil la întreaga porţiune de teren cu suprafaţa de 1902 m.p., în urma inventarierii din 2002 prin decizia Consiliului mun. Bălţi i-a fost atribuit în proprietate doar sectorul de teren cu o suprafaţă de 707 m.p., restul terenului fiind calificată ca proprietate municipală. Într-o asemenea situaţie, dânsul s-a adresat la 16 ianuarie 2012 către Consiliul mun. Bălţi cu o cerere prin care a solicitat să-i fie transmis în proprietate la preţul normativ terenul cu suprafaţa de 1 600 m.p., care a fost respinsă prin răspunsul nr. S-102/84 din 13 februarie 2012. 1 La 24 februarie 2012 a adresat o cerere prealabilă, care de asemenea a fost respinsă prin scrisoarea de răspuns nr. Sce-337/84 din 12 martie 2012. Consideră refuzul Consiliului mun.

Bălţi ilegal şi neîntemeiat, dânsul fiind îndreptăţit să i se transmită în proprietate la preţul normativ restul sectorului de teren aflat în posesie. Solicită reclamantul Şcerbacov Illarion anularea refuzului Consiliului mun. Bălţi de a-i transmite în proprietate la preţ normativ lotul de teren cu suprafaţa de 1 600 m.p. Pe parcursul examinării prezentei cauze reclamantul şi-a concretizat cerinţele, solicitând suplimentar obligarea pârâtului Consiliului mun. Bălţi de a-i transmite în proprietate la preţ normativ terenul cu suprafaţa de 1 600 m.p., amplasat pe adresa mun. Bălţi, str. Z. Arbore nr. 85, aflat în posesia sa continuă. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Şcerbacov Illarion şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 aprilie 2013. La 24 octombrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Şcerbacov Illarion a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Recurentul în motivarea acţiunii a indicat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, precum şi au apreciat arbitrar probele prezente la materialele cauzei. La 12 noiembrie 2013 în adresa intimatului Consiliul mun.

Bălţi a fost expediată copia recursului declarat de către Şcerbacov Illarion cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs însă intimatul nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă în termenul stabilit pentru aceasta, prezentul recurs examinându-se astfel în lipsa referinţei din partea Consiliului mun. Bălţi. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013 recursul declarat de către Şcerbacov Illarion a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Prin prezenta cerere de chemare în judecată în contencios administrativ, recurentul-reclamant Şcerbacov Illarion a cerut obligarea Consiliului mun. Bălţi 2 să-i transmită în proprietate prin vânzarea la preţ normativ a terenului aflat în posesia sa cu suprafaţa de 1 600 m.p. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că lotul de teren cu nr. cadastral 0300111.181, amplasat pe adresa mun. Bălţi, str. Z. Arbore nr. 85, suprafaţa totală de 0,0707 ha, precum şi construcţiile capitale edificate în limitele acestuia (casa de locuit şi anexele), aparţin cu drept de proprietate lui Şcerbacov Illarion în temeiul titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0300111181 din 25 ianuarie 2002 eliberat de Primăria mun.

Bălţi în baza dispoziţiei Primăriei mun. Bălţi nr. 929 din 07 noiembrie 2001 şi a contractului de donaţie nr. 4/2-2849 din 22 septembrie 1982 încheiat între Borisova Nina în calitate de donator şi Şcerbacov Illarion în calitate de donatar (f.d. 11, 18). Contractul de donaţie respectiv atestă că recurentului Şcerbacov Illarion i-a fost donată casa de locuit individuală lit. A, şopron, beci, amplasate pe un teren cu suprafaţa de 1902 m.p., prin urmare obiectul contractului de donaţie l-a constituit anume casa de locuit şi anexele la aceasta, iar terenul din preajma casei a fost transmis recurentului cu drept de folosinţă în virtutea legii materiale aplicabile pământului ca obiect exclusiv al proprietăţii statului.

În acest context, se reiterează că recurentul Şcerbacov Illarion a depus anterior cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Bălţi prin care a contestat eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren în privinţa lotului cu suprafaţa de 707 m.p., pretinzând transmiterea în proprietate a terenului cu suprafaţa de 1902 m.p., care a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 33). De asemenea, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată şi cererea de chemare în judecată privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 1600 m.p. (f.d. 34-35). La cazul prezentei speţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că în privinţa terenului cu suprafaţa de 1600 m.p., a cărui achiziţionare la preţ normativ solicită recurentul, nu sunt întrunite condiţiile legale pentru vânzarea pământului la preţ normativ.

Potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, nu sînt supuse vînzării- cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosinţa temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie. Terenurile menţionate se vînd conform art.4. Iar, conform art. 4 alin. (10) din aceeaşi Lege, terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află.

În cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislaţiei. Astfel, legislatorul naţional a consacrat direct şi expres faptul imposibilităţii vânzării la preţ normativ a terenurilor de pe lângă casă atribuite în folosinţă 3 temporară şi celor care depăşesc norma prevăzută de legislaţie, dacă acestea pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare. Prin prisma prevederilor Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998, şi Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, instanţa de recurs reţine că terenul cu suprafaţa de 1 600 m.p.

poate fi format ca bun imobil separat. Deci, acesta nu se încadrează în categoria de bunuri imobile susceptibile a fi înstrăinate către solicitanţi la preţul normativ al pământului, Consiliul mun. Bălţi urmând a decide la discreţia sa şi în corespundere cu prevederile legale pertinente modalităţile de înstrăinare a acestuia. Date fiind cele relevate şi având în vedere că terenul solicitat spre comercializare la preţ normativ al pământului, depăşeşte norma prevăzută de legislaţie şi poate fi format ca bun imobil separat, pretenţiile recurentului privind obligarea Consiliului mun. Bălţi să-i transmită în proprietate prin vânzarea la preţ normativ a sectorului de teren cu suprafaţa de 1 600 m.p.

de pe lângă casa de locuit individuală, sunt lipsite de oricare temei de drept. Mai mult decât atât, sectorul de teren cerut de recurent spre achiziţionare la preţ normativ ca teren pe lângă casă, realmente are o suprafaţă de 1 195 m.p. (1 902 m.p. aflate în posesie conform contractului de donaţie – 707 m.p. transmise în proprietate de către Primăria mun. Bălţi), şi nu 1 600 m.p. precum indică dânsul. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că instanţele de fond şi de apel au omis să ofere o apreciere juridică corespunzătoare faptului că lotul de teren solicitat spre comercializare la preţ normativ niciodată nu a constituit proprietatea mun. Bălţi, aflându-se în posesiunea şi folosinţa proprietarilor casei de locuit încă din 1938, deoarece este neîntemeiat.

Or, posesia şi folosinţa continuă a sectorului de teren în nici un mod nu exclude apartenenţa acestuia domeniului unităţii administrativ-teritoriale şi nu afectează dreptul de proprietate al mun. Bălţi asupra sa. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, desconsiderând faptul posesiei şi folosinţei continue de către recurentul Şcerbacov Illarion a lotului pretins a fi înstrăinat, ceea ce prin prisma art. 332 Cod Civil condiţionează dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului prin uzucapiunea imobiliară, deoarece este eronat, fiind fundamentat pe o percepţie denaturată a sensului normei juridice respective.

Alte argumente invocate în recursul declarat de către Şcerbacov Illarion nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Astfel, în contextul raţionamentelor enunţate, instanţa de recurs conchide asupra temeiniciei şi corectitudinii refuzului Consiliului mun. Bălţi de a transmite în proprietatea lui Şcerbacov Illarion la preţ normativ lotul de teren cu suprafaţa de 1600 m.p.

de pe lângă casa sa, la caz nefiind întrunite condiţiile ilegalităţii actului 4 administrativ prevăzute de art. 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia recurată este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Şcerbacov Illarion şi de a menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 aprilie 2013. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Şcerbacov Illarion.

Se menţin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şcerbacov Illarion împotriva Consiliului mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Ion Druţă Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5