3ra-108/14 — Constatarea refuzului privind efectuarea recalculărilor şi achitarea concediului de maternitate

prima instanţă: Vl. Braşoveanu dosarul nr. 3ra-108/14 instanţa de apel: B. Bîrcă, M. Ciugureanu, M. Moraru ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Uzun Iulia şi Uzun Igor împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 mai 2013 c o n s t a t ă La data de 06 noiembrie 2012 Uzun Iulia şi Uzun Igor au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii s-a indicat că Uzun Iulia activează în calitate de poliţist al Serviciului poliţiei judecătoreşti al Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana, mun. Chişinău din anul 2008, deţinând gradul de sergent major de poliţie, stagiul de lucru fiind calculat începând cu anul 2008. Mai menţionează reclamanta Uzun Iulia, că este căsătorită din anul 2011 cu Uzun Igor, inspector superior al Secţie poliţiei Criminale al Comisariatului de poliţie sectorului Ciocana, mun.

Chişinău, maior de poliţie şi este mama a unui copil Uzun Iasmina, născută la 17 decembrie 2011. Indică faptul că prin răspunsul MAI nr. 15/4-U -409/12 din 17 octombrie 2012, i s-a comunicat că problema abordată nu ţine de competenţa MAI, ci a CNAS-ului. Totodată, din explicaţiile primite de la angajaţii CNAS Centru, femeile ce activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne beneficiază doar de minimul lunar al indemnizaţiei stabilite prin lege, care este achitat doar femeilor neangajate în câmpul muncii, iar faptul dat, consideră că-i lezează în mod direct drepturile sale legale prevăzute de legislaţia în vigoare, fiind comisă o discriminare grosolană a statutului său de femeie, mamă şi colaborator de poliţie.

Consideră că Casa Naţională de Asigurări Sociale a încălcat prevederile Legii nr. 87 din 20 aprilie 2006 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la Geneva la 15 iunie 2000. Solicită reclamanţii, în temeiul prevederilor art. 124 Codul Muncii, art. 18 din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale : - recunoaşterea ilegalităţii refuzului Casei Naţionale de Asigurări Sociale de calculare şi achitare a plăţilor pentru concediul de maternitate mamei Uzun Iulia, pentru îngrijirea copilului Uzun Iasmina, în condiţiile prevederilor art. 123, 124 din Codul Muncii; - recunoaşterea ilegalităţii refuzului Casei Naţionale de Asigurări Sociale de calculare a indemnizaţiilor şi acordare a concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani mamei Uzun Iulia, pentru îngrijirea copilului Uzun Iasmina în condiţiile prevederilor art. 124 din Codul Muncii; - recunoaşterea ilegalităţii deciziei Ministerului Afacerilor Interne, privind refuzul de calculare a indemnizaţiilor şi acordare a concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, mamei Uzun Iulia,

pentru îngrijirea copilului Uzun Iasmina în condiţiile prevederilor art. 124 din Codul muncii; - obligarea Ministerul Afacerilor Interne să efectueze calculele şi plăţile pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, mamei Uzun Iulia, pentru întreţinerea copilului Uzun Iasmina în condiţiile prevederilor art. 123, 124 din Codul muncii. - atenţionarea conducerii instituţiilor publice competente, referitor la procedura legală a calculării şi acordării indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor colaboratorilor de poliţie. Ulterior, la data de 03 mai 2013, reclamanţii, printr-o cerere (f.d.

69) şi-au modificat pretenţiile şi au renunţat la cerinţa privind recunoaşterea drept ilegal a refuzului Casei Nţionale de Asigurări Sociale de calculare şi achitare a plăţilor pentru concediul de maternitate mamei Uzun Iulia, pentru îngrijirea copilului Uzun Iasmina, în condiţiile vederilor art. 123, 124 din Codul Muncii, întrucîtt a primit indemnizaţia pentru concediul de maternitate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 mai 2013, acţiunea a fost admisă parţial.

S-a recunoscut ilegală decizia Ministerului Afacerilor Interne privind refuzul calculare a indemnizaţiilor şi acordare a concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului la vârsta de 3 ani, mamei Uzun Iulia, pentru îngrijirea 2 copilului Uzun Iasmina în condiţiile prevederilor art. 124 din Codul Muncii şi s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să efectueze calculele şi plăţile pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, mamei Uzun Iulia, pentru îngrijirea copilului Uzun Iasmina în condiţiile prevederilor art. 123, 124 din Codul Muncii. În rest cerinţele au fost respinse ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, MAI a depus apel, soicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către MAI şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La adoptarea soluţiei instanţa de apel şi prima instanţă au invocat prevederile articolul 18 alin. (1) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289-XV din 22 iulie 2004, care menţionează că asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data naşterii şi până la vârsta lui de 3 ani, iar conform alin. (4) începând cu anul 2010, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită conform art. 7, dar nu mai puţin de 300 de lei pentru fiecare copil.

Conform art. 4 alin. (1) pct. 2) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul autorităţii executive şi astfel, colaboratorii poliţiei sunt persoane asigurate de stat şi se bucură de dreptul la indemnizaţii din fondurile de asigurări sociale. Articolul 34 alin. (1) al Legii cu privire la poliţie, indică direct că Ministerul Afacerilor Interne al RM este autoritate executivă, iar angajaţii acestuia sunt asiguraţi în sistemul public obligatoriu prin efectul legii şi se bucură de dreptul la indemnizaţii din fondurile de asigurări sociale.

De asemenea, instanţa de apel a reţinut faptul că, la data de 27.12.2012 a fost adoptată Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutului poliţistului nr. 320 în vigoare de la 05 martie 2013, iar potrivit art. 37 alin. (4) din legea menţionată, se indică că concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului.

Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat. 3 Cu referire la prevederile enunţate, prima instanţă şi instanţa de apel au considerat drept neîntemeiat refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a achita reclamantei Uzun Iulia indemnizaţia pentru creşterea copilului Uzun Iasmina, considerîndu-1 ca fiind ilegal, cu obligarea pârâtului de a efectua calculele respective şi achitarea sumelor. Totodată, instanţa de apel a stabilit că referitor la pretenţiile reclamanţilor faţă de CNAS, aceştia au renunţat la pretenţiile lor faţă de aceasta. La 29 noiembrie 2013 MAI a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului recurentul a indicat că concluziile primei instanţe expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat, prin aplicarea unei legi care nu trebuia fi aplicată. În acest sens, recurentul consideră că instanţele de judecată eronat au ajuns la concluzia că MAI urmează să-i achite intimatei indemnizaţia pentru îngrijirea copilului, deoarece această indemnizaţie se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar litigiile în acest sens se soluţionează de CNAS, a cărei decizie poate fi atacată în instanţă. După recurent, conform Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999, persoana asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliu în Republica Moldova, care plăteşte contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Invocînd prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, care prevede că toţi colaboratorii poliţiei sunt supuşi asigurării de stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum şi din contul mijloacelor încasate în bază de contract de la ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, recurentul consideră că colaboratorii de poliţie nu sunt asiguraţi în sistemul public de asigurări sociale, iar indemnizaţiile de maternitate prevăzute de legislaţia muncii şi Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale sunt limitate pentru persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 4 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele , ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în esenţa lui, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova ca inadmisibil.

5 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6