2rac-37/14 — Declararea nulităţii contractului de locaţiune, a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire

prima instanţă: O.Melniciuc nr.2rac-37/14 instanţa de apel: A.Panov, T.Pelin, B.Bîrca ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Autoframe-FM”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Autoframe-FM” împotriva Întreprinderii de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor”, Societăţii cu Răspundere Limitată „Canion Club”, Consiliului comunei Străşeni, intervenienţi accesorii Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Oficiul Cadastral Teritorial, Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu privire la declararea nulităţii contractului de locaţiune, a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Autoframe-FM” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 15 mai 2013 c o n s t a t ă La 18 mai 2012 SRL „Autoframe-FM” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Stăuceni, intervenient accesoriu SRL „Canion Club” cu privire la anularea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.

În motivarea acţiunii a invocat că, a procurat la licitaţia organizată de Primăria comunei Stăuceni un teren agricol cu suprafaţa de 0,70 ha în extravilanul com. Stăuceni conform procesului-verbal nr.6 din 10 iunie 2005 privind rezultatele negocierilor la licitaţia de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt, fiind întocmit contractul de vînzare- cumpărare a terenului nr.7343 din 09 iulie 2005. Afirmă că delimitarea terenului procurat de companie conform procesului-verbal de delimitare a terenului proprietate publică a UAT din 04 mai 2005, organizarea licitaţiei din 10 iunie 2005, precum şi înstrăinarea terenului în cauză în baza contractului nr.7343 din 09 iulie 2005, a avut loc în legătură cu aprobarea la 27 aprilie 2005 a planului general de dezvoltare a com.Stăuceni, conform căruia terenului agricol cu suprafaţa de 0,70 ha, situat în extravilanul com.Stăuceni, urma a-i fi schimbată destinaţia, iar pe acest teren urma a fi construit un centru public-comercial.

Planul general de dezvoltare prevedea locul amplasării centrului menţionat, căile de acces la acesta, fapt confirmat şi prin decizia Consiliului comunei Stăuceni nr.5/2 din 20 mai 2005 cu privire la vînzarea loturilor de teren situate în zona social-economică a com.Stăuceni prin intermediul licitaţiei funciare cu strigare, prin care s-a permis Primăriei com.Stăuceni vînzarea prin licitaţie a 7 loturi de pămînt situate în zona social-economică a com.Stăuceni. Astfel, deja la momentul emiterii deciziei Consiliului comunei Stăuceni nr.5/2 din 20 mai 2005, terenul agricol cu suprafaţa de 0,70 ha în extravilanul com.Stăuceni era inclus în zona-social economică a comunei date, iar pe acest teren era preconizată edificarea unui centru public-comercial.

Susţine că Primăria com.Stăuceni a eliberat SRL „Canion Club” certificatul de urbanism nr.27 din 08 aprilie 2011 şi autorizaţia de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2011, prin care a autorizat construirea unei staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate în imediata apropiere a terenului cu suprafaţa de 0,70 ha. Lucrările de construcţie deja au demarat, iar staţia de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate este amplasată pe calea de acces spre centrul public-comercial preconizat, ceea ce împiedică accesul la centrul dat, dar şi edificarea acestuia. Consideră că eliberarea certificatului de urbanism nr. 27 din 08 aprilie 2011 şi a autorizaţiei de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2011 contravine prevederilor legislaţiei în vigoare şi solicită anularea certificatului de urbanism nr.27 din 08 aprilie 2011 şi a autorizaţiei de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2011, eliberate de Primăria com.Stăuceni SRL „Canion Club”.

Afirmă că autorizaţia de edificarea unei staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate poate avea loc doar dacă edificarea unei asftel de staţii este prevăzută de planul general de dezvoltare a comunei Stăuceni, însă din planul general de dezvoltare a comunei Stăuceni, aprobat pe data de 27 aprilie 2005, autorizarea edificării ueni astfel de staţii nu este preconizată. Considerînd că eliberarea certificatului de urbanism nr. 27 din 08 aprilie 2011 şi a autorizaţiei de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2011 contravine prevederilor legislaţiei în vigoare, la data de 17 mai 2012 SRL „Autoframe-FM” s-a adresat cu o cerere prealabilă la Primăria mun.Chişinău, însă nu a primit nici un răspuns.

La 20 iunie 2012 SRL „Autoframe-FM” a depus cererea de chemare în judecată împotriva ÎS”Administraţia de Stat a Drumurilor”, SRL”Canion Club” şi intervenienţii accesorii Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Dramurilor, ÎS „Cadastru” şi OCT Chişinău cu privire la declararea nulităţii contractului de locaţiune . A menţionat că ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor” a transmis în posesie şi folosinţă temporară SRL „Canion Club” terenul cu suprafaţa de 1500 mp, situat în zona de protecţie a drumului M2 Chişinău-Soroca-frontiera cu Ucraina, km 6+650 (partea stîngă) pentru amplasarea unei staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate, în baza contractului de locaţiune nr.165 din 27 septembrie 2010, înregistrat la 27 septembrie 2010 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar la 31 martie 2011 la OCT Chişinău, precum şi în baza acordului adiţional nr.l din 07 februarie 2011 la contractul menţionat.

Terenul transmis în locaţiune SRL „Canion Club” se află în imediata vecinătate cu terenul procurat de reclamant de la Primăria com.Stăuceni în baza contractului nr. 7343 din 09 iulie 2005, iar efectuarea lucrărilor de construcţie şi amplasarea unei staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate poate împiedica pe viitor autorizarea edificării centrului public comercial preconizat. Consideră, că contractul de locaţiune nr.165 din 27 septembrie 2010 şi acordul adiţional nr.l din 07 februarie 2011, au fost încheiate în privinţa unui bun care nu există la momentul semnării acestor acte juridice, totodată acest teren face parte din domeniul public al Republicii Moldova, iar SRL”Canion Club” nu este proprietar al cărorva construcţii amplasate legal pe acest teren.

Respectiv, nu putea prelua în locaţiune terenul în cauză prin negocieri directe. Solicită SRL „Autoframe-FM” declararea nulităţii contractului de locaţiune nr.165 din 27 septembrie 2010 încheiat între ÎS „Administratia de Stat a Drumurilor” şi SRL „Canion Club” ,precum şi a acordului adiţional nr.l din 07 februarie 2011, dispunerea radierii înregistrării contractului de locaţiune nr.165 din 27 februarie 2011, încheiat între ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor”şi SRL „Canion Club” din Registru bunurilor imobile.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 14 martie 2013 a fost conexată cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Autoframe- FM” împotriva ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor”, SRL „Canion Club” şi intervenienţi accesorii Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi OCT Chişinău privind declararea contractului de locaţiune cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Autoframe-FM” împotriva Primăriei com. Stăuceni, intervenientul accesoriu SRL „Canion Club” cu privire la anularea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire, fiind introdus Consiliul comunei Stăuceni în calitate de copîrît pe cauza dată.

La 29 aprilie 2013 SRL „Autoframe-FM” a depus o cerere de concretizare prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de locaţiune nr.165 din 27 septembrie 2010, încheiat între ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor” şi SRL „Canion Club”, precum şi a acordului adiţional nr.l din 07 februarie 2011; radierea înregistrării contractului de locaţiune nr.165 din 27 februarie 2011, încheiat între ÎS „Administraţia de Stat i Drumurilor” şi SRL „Canion Club” din Registru bunurilor imobile; anularea ca fiind ilegale a certificatului de urbanism nr.27 din 08 aprilie 2011 şi a autorizaţiei de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2011 eliberate de Consiliul local Stăuceni SRL”Canion Club”. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 15 mai 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către SRL „Autoframe-FM” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 15 mai 2013. La 31 octombrie 2013 SRL „Autoframe-FM”a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 15 mai 2013 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea.

În motivarea recursului a indicat că, SRL „Autoframe-FM” este proprietar al terenului cu suprafaţa de 0,70 ha, care se află în imediata apropiere de terenul transmis în locaţiune către SRL „Canion Club” în vederea edificării unei staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate.Terenul deţinut de recurent cu drept de proprietate este inclus în planul general de dezvoltare a comunei Stăuceni, iar pe acest teren este preconizată construirea unui centru public-comercial. Ridicarea unei staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate în apropiere de centrul public-comercial preconizat afectează drepturile şi interesele legitime ale companiei.

Menţionează că conform pct.3.1.7 din contractul de vînzare-cumpărare a terenului nr.7343 din 09 iulie 2005, prin care SRL „Autoframe-FM” a procurat terenul în cauză, Consiliul local Stăuceni s-a obligat să nu aprobe lucrări de sistematizare a zonei sau de amenajare a teritoriului, care ar afecta terenul vîndut, însă ultimul a eliberat pe numele SRL „Canion Club” certificatul de urbanism nr.27 din 08 aprilie 2011 şi a autorizaţiei de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2012, prin care a autorizat construirea staţiei date. Consideră că eliberarea certificatului de urbanism nr.27 din 08 aprilie 2011 şi a autorizaţiei de construcţie nr.51 din 19 decembrie 2011 contravin prevederilor legislaţiei în vigoare.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Autoframe-FM” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL „Autoframe-FM” în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Autoframe-FM” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Societăţii cu Răspundere Limitată „Autoframe-FM” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat