3ra-1755/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – E. Roibu dosarul nr. 3ra-62/14 instanţa de apel – A. Minciuna, L. Bulgac, L. Popova ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Maria Cerlat, reprezentată de către avocatul Sergiu Burduja în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Cerlat împotriva Primăriei satului Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, Liuba Cerlat (Burchin) cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Maria Cerlat şi menţinută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 09 iulie 2013, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 07 noiembrie 2012, Maria Cerlat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primărie satului Dubăsarii Vechi şi Liuba Burchin (Cerlat) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că decedatul ei soţ, Constantin Cerlat, căsătorindu-se cu prima soţie - Liuba Cerlat şi-au început viaţa familiară în gospodăria părinţilor lui, care avea statut de gospodărie colhoznică, capul căreia era tatăl decedatului soţ Dumitru Cerlat. Menţionează că Constantin Cerlat împreună cu Liuba Cerlat şi-au construit propria casă pe teritoriul curţii colhoznice a părinţilor lui şi în aşa mod, la darea în exploatare a imobilului locativ, în primărie au fost înregistrate două conturi imobiliare, unul după Cerlat Constantin şi al doilea după Dumitru Cerlat. Afirmă că Constantin Cerlat a desfăcut căsătoria cu Liuba Cerlat şi prin hotărâre judiciară au partajat patrimoniul comun.

Susţine că Liuba Cerlat după desfacerea căsătoriei a primit familia Burchin. Iar în rezultatul partajării imobilului locativ, la fiecare parte li s-a adjudecat câte ½ din locuinţă. Indică că deoarece la momentul desfacerii căsătoriei părinţii fostului soţ, Dumitru Cerlat şi Ioana Cerlat erau în viaţă, iar în gospodăria colhoznică erau înregistrate două conturi, terenul aferent imobilului locativ nu a fost partajat şi astfel Liubei Cerlat i-a revenit doar 0,02 ha de teren aferent imobilului locativ, un ar de teren sub construcţia ½ din imobilul locativ şi un ar teren aferent pentru posibilitatea de intrare - ieşire din locuinţa adjudecată. Menţionează că odată cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în anul 1992 a noului Cod funciar terenurile de pământ alocate persoanelor fizice în posesie şi folosinţă pe viaţă, automat au devenit proprietate privată în graniţele lor vechi.

Susţine că în aşa mod, lui Constantin Cerlat prin decizia Primăriei sat. Dubăsarii Vechi nr. 2 din 28 februarie 1992 i s-a pus la dispoziţie în proprietate privată terenul aferent casei de locuit cu aria de 0,21 ha, prin eliberarea titlului de pământ provizoriu, autentificat cu ştampila primăriei şi semnat de primarul, Gheorghe Lungu la 05 septembrie 1997. Afirmă că din motive de boală, Constantin Cerlat cu titlul nominalizat nu s-a adresat la OCT pentru a-şi înregistra dreptul de proprietate. De asemenea, indică că după decesul lui Constantin Cerlat, succesor de gradul I al imobilului locativ şi funciar a devenit reclamanta şi pentru a înregistra succesiunea pe numele său a invitat de trei ori inginerii din OCT Criuleni pentru a efectua măsurările cadastrale, însă nu le poate finaliza.

Aceasta deoarece vecinul ei, Aurel Antoci ocupând postul de Primar în sat. Dubăsarii Vechi şi având o înţelegere cu fosta soţie a lui Constantin Cerlat - Liuba Cerlat, la moment Burchin, ambii urmărind un ţel meschin, în anul 2010 împreună cu serviciul cadastral al Primăriei, au contrafăcut un înscris în registrele de evidenţă a gospodăriilor Primăriei sat. Dubăsarii Vechi, indicând, precum că Constantin Cerlat, fiind în viaţă ar fi deţinut doar 16 ari de teren aferent imobilului locativ din 21 de ari, înregistraţi după el în anul 1992. Menţionează că a verificat arhiva Primăriei sat. Dubăsarii Vechi, care i-a eliberat copiile actelor, care atestă că Liuba Burchin (Cerlat), în rezultatul partajării imobilului locativ şi terenului aferent lui, dispune în gospodăria litigioasă doar de 0,02 ha teren aferent, un ar sub ½ din imobilul locativ adjudecat şi un ar de teren cărare pentru ieşirea din ograda litigioasă.

Copiile actelor respective sunt autentificate de secretara primăriei, însă inginerul cadastral al primăriei, la care s-a adresat pentru a soluţiona amiabil litigiul insistă, că conform noului înscris din 2010, în registrul de evidenţă a gospodăriilor, Liuba Cerlat dispune de 0,05ha de teren aferent imobilului adjudecat în rezultatul partajării cu fostul soţ. Indică că prin cererea prealabilă nr. 35 din 28 septembrie 2012 a informat Primăria Dubăsarii Vechi, că a comandat din nou efectuarea măsurărilor cadastrale a terenului care i-a fost dat în folosinţă veşnică fostului soţ - Constantin Cerlat în anul 1992 cu aria de 21 ari teren aferent imobilului locativ şi dacă serviciul cadastral al Primăriei din nou va insista ca măsurările să fie efectuate conform falsificărilor din registru de evidenţă a gospodăriilor, va fi nevoită să soluţioneze litigiul pe cale judiciară.

Susţine că din motiv că serviciul cadastral al Primăriei sat. Dubăsarii Vechi, până la venirea specialiştilor OCT Criuleni pentru efectuarea măsurărilor respective, a refuzat să recunoască datele din arhivă, autentificate de către secretarul Primăriei sat. Dubăsarii Vechi şi insistă la efectuarea măsurărilor conform falsificărilor din Registrul de evidenţă a gospodăriilor din anul 2010, ea din nou nu a avut posibilitatea să-şi dobândească dreptul meu de proprietate asupra bunului imobil moştenit după moartea soţului. Solicită declararea nulităţii înscrisurilor din registrul de evidenţă a gospodăriilor, Primăriei sat. Dubăsarii Vechi pe marginea deţinerii de către Liuba Burchin a 0,05 ha de tren aferent la ½ din imobilul locativ adjudecat şi încasarea de la Primăria sat.

Dubăsarii Vechi în beneficiul ei a cheltuielilor judiciare suportate de ea pentru asistenţa juridică în sumă de 15000 lei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 15000 lei, iar în total suma de 23000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 09 iulie 2013 a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Maria Cerlat şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 11 noiembrie 2013 Maria Cerlat, reprezentată de către avocatul Sergiu Burduja a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu obligarea Primăriei sat.

Dubăsarii Vechi să delimiteze terenurile aferente a imobilelor locative ale Mariei Cerlat şi Liuba Burchin, obligând-o pe Liuba Burchin să nu-i pună impedimente în efectuarea măsurărilor cadastrale. În motivarea recursului a invocat că concluzia primei instanţe precum că reclamanta Maria Cerlat conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ a respectat procedura de soluţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară este greşită, deoarece intră în contradicţie cu probele anexate la materialele cauzei. Susţine că instanţele de judecată au trecut cu vederea circumstanţele invocate de către recurentă. Menţionează că instanţa de apel în decizie nu a descifrat destinaţia lotului pus la dispoziţia intimatei Liuba Burchin (Cerlat) şi greşit a concluzionat că potrivit înscrisurilor din registrul de evidenţă a gospodăriilor Primăriei sat.

Dubăsarii Vechi pe anii 1985-1992, Liuba Burchin deţine suprafaţa de teren de 005 ha. Afirmă că din înscrisurile eliberate de arhiva Primăriei sat. Dubăsarii Vechi rezultă că Liuba Burchin dispune de 0,002 ha lângă casă, dintre care 0,001 ha sub ½ din imobilul locativ, 0,001 ha, teren pentru intrare-ieşire în imobilul locativ şi 0,003 ha teren arabil în extravilanul satului. Cu referire la art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ indică că Primăria sat. Dubăsarii Vechi nu a prezentat instanţei registrul de evidenţă a gospodăriilor şi registrul cadastral şi cu nimic nu a dovedit doleanţele de respingere a acţiunii, iar instanţele neavând nici o premiză pentru a concluziona probele administrate, care sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, greşit au respins cererea recurentei.

Menţionează că în conformitate cu prevederile art. 14 al Legii cadastrului bunurilor imobile, stabilirea hotarelor şi delimitarea lor, este de competenţa administraţiei publice locale. Consideră că dispoziţia legală enunţată atestă faptul că instanţa de judecată este în drept să oblige Primăria Dubăsarii Vechi, să delimiteze terenurile aferente a imobilelor locative care aparţin recurentei Maria Cerlat şi Liuba Burchin conform datelor din arhivă pe anii 1985-1992, obligând-o pe Liuba Burchin să nu-i pună impedimente Mariei Cerlat în efectuarea măsurărilor cadastrale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recurs la 11 noiembrie 2013 împotriva deciziei instanţei de apel din 25 septembrie 2013, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Maria Cerlat, reprezentată de către avocatul Sergiu Burduja nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Maria Cerlat, reprezentată de către avocatul Sergiu Burduja, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maria Cerlat, reprezentată de către avocatul Sergiu Burduja ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Maria Cerlat, reprezentată de către avocatul Sergiu Burduja se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov