2rh-31/14 — Instalarea în apartament, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, şi, recunoaşterea nulităţii ordinelor

prima instanţă: Ig. Vornicescu dosarul nr. 2rh-31/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc şi B. Bîrca instanţa de recurs: A. Cobăneanu, S. Moldovan şi T. Răducanu ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Ion Vîlcov şi Sveatoslav Moldovan examinînd cererea de revizuire depusă de Tacu Ghenadie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buga Dragoş împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat”, intervenient accesoriu Ministerul Culturii cu privire la instalarea în apartament, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Bacalîm Anatolie în interesele Ministerului Culturii împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production”, intervenient accesoriu Buga Dragoş cu privire la recunoaşterea nulităţii ordinelor, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013, prin care recursul depus de Buga Dragoş a fost considerat inadmisibil c o n s t a t ă La 12 noiembrie 2010 Buga Dragoş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” cu privire la instalarea în apartament şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil.

În motivarea acţiunii Buga Dragoş a indicat că la 21 septembrie 2007 a fost angajat la Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat” în calitate de şef al Direcţiei impresariat intern. Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” i s-a transmis în gestiune blocul locativ nr. 7 din mun. Chişinău, str. Florica Niţă şi la 23 august 2008 el a depus cerere pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai cu atribuirea în folosinţă a spaţiului locativ. Prin hotărîrea comună a administraţiei şi organului sindical, adoptată prin procesul-verbal nr. 4 din 08 iulie 2009 „cu privire la repartizarea spaţiului locativ salariaţilor Agenţiei care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai” cererea a fost acceptată.

A fost eliberat ordinul de repartiţie nr. 1 şi repartizat în folosinţă apartamentul nr. 402 cu suprafaţa de 18,6 m2 din mun. Chişinău, str. Florica Niţă 7, cu transmiterea locuinţei în folosinţă prin actul de primire-predare din 09 iulie 2009. La 05 septembrie 2009 a fost perfectată viza de domiciliu în apartament unde a locuit pînă în perioada rece a anului, achitînd regulat serviciile comunale, suportînd cheltuieli pentru schimbarea reţelelor inginereşti. Deoarece blocul locativ era debranşat de la încălzirea centralizată, începînd cu luna decembrie 2009 a închiriat provizoriu spaţiu locativ pe altă adresă. Revenind peste aproximativ o lună a constatat că scara de la intrarea în bloc era închisă cu lacăt.

1 La solicitările adresate pîrîtului despre înlăturarea obstacolelor în folosirea locuinţei repartizate administraţia a comunicat că urmează a fi efectuată o nouă repartizare a apartamentelor. Cere Buga Dragoş obligarea Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” de a înlătura obstacolele în folosirea spaţiului locativ şi instalarea în apartamentul nr. 53 scara nr. 1, str. Florica Niţă 7, mun. Chişinău. Prin procura din 05 mai 2010 Rotaru Nicolae a fost împuternicit de Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat” să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a formula şi înainta cereri, etc. (f. d. 27). La 26 ianuarie 2011 reprezentantul Rotaru Nicolae a solicitat antrenarea în procesul pendinte a Ministerului Culturii în calitate de intervenient accesoriu (f.d.

28). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 ianuarie 2011 Ministerul Culturii a fost antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin procura din 08 august 2011 avocatul Bacalîm Anatolie a fost împuternicit de Ministerul Culturii să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a porni şi susţine acţiunea, etc. (f. d. 50). La 11 octombrie 2011 avocatul Bacalîm Anatolie a depus cerere de chemare în judecată în interesele Ministerului Culturii împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production”, intervenient accesoriu Buga Dragoş cu privire la recunoaşterea nulităţii ordinelor. În motivarea acţiunii avocatul Bacalîm Anatolie a indicat că ordinul de repartiţie nr. 1 din 08 iulie 2009 şi ordinul nr. 129 din 08 iulie 2009 sunt lovite de nulitate absolută, deoarece blocul locativ nr. 7 din str. Florica Niţă, mun.

Chişinău este proprietatea publică a statului. Conform punctelor 1 şi 2 a Hotărîrii Guvernului nr. 973 din 12 august 2008, bunul imobil menţionat a fost transmis în administrarea operativă a Ministerului Culturii, iar Ministerul Culturii l-a transmis cu titlu gratuit în gestiunea Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production” al cărei fondator este. A mai indicat avocatul Bacalîm Anatolie că ordinul de repartiţie a fost eliberat fără împuterniciri şi contravine prevederilor statutului Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production”. Conform pct. 21 din Statut, Întreprinderea nu este în drept fără autorizarea fondatorului să dea în arendă (locaţiune) ori să depună în gaj bunurile sale, precum şi să transmită fondurile fixe şi alte active.

Administratorul a ignorat prevederile statutului şi depăşind împuternicirile, fără acordul scris al fondatorului care este proprietarul bunului imobil a eliberat la 08 iulie 2009 lui Buga Dragoş ordinul de repartiţie nr. 1. Unicul proprietar cu dreptul de a administra bunul este Ministerul Culturii şi numai acesta este în drept să semneze acte de dispoziţie privind repartizarea spaţiului locativ. Prin urmare, acţiunile administratorului Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production” sunt abuzive şi ordinul de repartiţie este ilegal. Cere avocatul Bacalîm Anatolie recunoaşterea nulităţii ordinului nr. 129 din 08 iulie 2009 şi ordinului de repartiţie nr. 1 din 08 iulie 2009. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 ianuarie 2012 cererea de chemare în judecată depusă de Buga Dragoş împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat”, intervenient accesoriu Ministerul Culturii cu privire la instalarea în apartament şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil a fost respinsă. 2 Cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Culturii a fost admisă. S-a declarat nul ordinul nr. 129 din 08 iulie 2009 eliberat de Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production”, prin care s-a aprobat procesul- verbal nr. 4 din 08 iulie 2009 al şedinţei comune a organizaţiei sindicale şi administraţiei Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production” cu privire la repartizarea spaţiului locativ salariaţilor Agenţiei care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai.

S-a declarat nul ordinul de repartiţie nr. 1 din 08 iulie 2009 eliberat de Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production”, prin care s-a repartizat lui Buga Dragoş spaţiul locativ, cu dreptul de a ocupa şi locui în blocul locativ situat în mun. Chişinău, str. Florica Niţă 7, ap. 402 cu o odaie, cu suprafaţa totală de 32,2 m2 şi suprafaţa locativă de 18,6 m2. La 20 februarie 2012 Buga Dragoş a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 ianuarie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Dragoş Buga şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 16 ianuarie 2012. La 11 decembrie 2012 Buga Dragoş a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013 recursul depus de Buga Dragoş a fost considerat inadmisibil. La 29 martie 2013 Rotaru Nicolae a depus cerere de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013 cererea de revizuire depusă de Nicolae Rotaru a fost respinsă ca inadmisibilă. La 10 iulie 2013 Pavlov Marina a depus cerere de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 cererea de revizuire depusă de Pavlov Marina a fost respinsă ca inadmisibilă. La 15 noiembrie 2013 Tacu Ghenadie a depus cerere de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii, a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 ianuarie 2012 cu restituirea pricinii la rejudecare. Temei de revizuire Tacu Ghenadie a invocat art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă. În motivarea cererii de revizuire Tacu Ghenadie a invocat că instanţele judecătoreşti au anulat ordinul nr. 129 din 08 iulie 2009 care vizează şi drepturile sale ca salariat al Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production” fără a fi atras în proces, fapt care îi lezează drepturile consfinţite atît de legea naţională, cît şi de art. 6 § 1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Articolul 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă prevede că instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. 3 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborînd prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. Temeiurile pentru revizuirea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

Tacu Ghenadie a invocat temei de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie prevederile art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Argumentele invocate de Tacu Ghenadie în cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile normei de drept citate. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

Tacu Ghenadie a invocat că prin hotărîrile judecătoreşti a fost declarat nul ordinul nr. 129 din 08 iulie 2009 prin care a fost aprobat procesul-verbal nr. 4 din 08 iulie 2009 al şedinţei comune a organizaţiei sindicale şi administraţiei Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production” cu privire la repartizarea spaţiului locativ salariaţilor întreprinderii care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Procesul-verbal nr. 4 din 08 iulie 2009 care a fost aprobat în baza ordinului declarat nul de instanţa de judecată îl vizează în mod direct deoarece prin acest proces- verbal s-a dispus de a i se acorda spaţiu locativ de rînd cu alţi 5 angajaţi. Consideră că din moment ce pretenţia Ministerului Culturii a fost de a anula ordinul nr. 129 din 08 iulie 2009 care vizează şi drepturile celorlalţi salariaţi, instanţele de judecată urmau să atragă în proces şi celelalte persoane.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că litigiul a apărut la cererea de chemare în judecată a Ministerului Culturii prin care s-a contestat doar ordinul de repartiţie eliberat de Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production” lui Buga Dragoş, nu şi altor persoane, iar solicitarea de a fi constatată nulitatea ordinului nr. 129 din 08 iulie 2009 a fost înaintată doar în privinţa lui Dragoş Buga. În conformitate cu art. 69 alin. (2) Codul de procedură civilă, în caz de examinare a pricinii fără ca partea interesată să atragă în proces intervenientul accesoriu, faptele şi raporturile juridice stabilite prin hotărîre judecătorească irevocabilă nu au efecte juridice la examinarea acţiunii de regres depuse împotriva intervenientului.

4 Litigiul s-a examinat în limitele pretenţiilor înaintate de Ministerul Culturii şi în conformitate cu art. 123 alin. (2) Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Astfel, Tacu Ghenadie nu poate fi considerat afectat de hotărîrile a căror revizuire o solicită, deoarece legalitatea repartizării spaţiului locativ revizuientului nu a constituit obiectul acţiunii înaintate de Ministerul Culturii.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că argumentele invocate de Tacu Ghenadie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Or, admiterea nejustificată a cererii de revizuire va încălca principiul securităţii raporturilor juridice şi va duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tacu Ghenadie împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buga Dragoş împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat”, intervenient accesoriu Ministerul Culturii cu privire la instalarea în apartament, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Bacalîm Anatolie în interesele Ministerului Culturii împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat MoldArt-Production”, intervenient accesoriu Buga Dragoş cu privire la recunoaşterea nulităţii ordinelor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul: /semnătura/ Valeriu Doagă Judecătorii: /semnătura/ Ala Cobăneanu /semnătura/ Vera Macinskaia /semnătura/ Ion Vîlcov /semnătura/ Sveatoslav Moldovan Copia corespunde originalului Judecător Sveatoslav Moldovan 5