3ra-1726/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1726/13 prima instanţă: V. Braşoveanu instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 19 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2012, prin care apelul înaintat de către Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 13 iunie 2013, de respingere a acțiunii, d i s p u n e: La data de 11 ianuarie 2013, Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Cer Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia, obligarea Primăriei mun. Chişinău, Direcţia Generală Locativ Comunală şi Amenajare Chişinău de a acorda ajutor financiar din fondul de rezervă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, pentru costul unei odăi suprafaţa standard şi încasarea prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iunie 2013, acţiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2012, apelul declarat de către Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 01 noiembrie 2013, Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2012 şi hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iunie 2013, solicitînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanţe, precum şi pronunţarea unei noi hotărîri. Invocă recurenţii, că hotărîrile primei instanţe şi instanţei de apel sunt ilegale ăi neîntemeiate, fiind încălcate normele de drept material şi procedural. În special invocă recurenta, că în anul 1983 le-a fost demolată casa de locuit de pe şos.

Hînceşti, 161, fiind acordat, pentru cinci persoane, un apartament cu trei odăi în loc de patru, menţionîndu-se concomitent, că atunci cînd copii vor împlini majoratul li se va acorda încă o odaie. Astfel, susţin recurenţii că în anul 1997 s-au adresat la Pretura s. Centru, mun. Chişinău fiind puşi în rînd pentru primirea lotului de pămînt pentru construcţii, însă pînă în prezent nu li s-a acordat terenul promis. Menţionează recurenţii, că Primarul General al mun. Chişinău a dispus printr- o rezoluţie acordarea ajutorului financiar din fondul de rezervă pentru costul unei odăi suprafaţa standard, rezoluţie care însă nu este îndeplinită de către Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare Chişinău.

Consideră recurenţii, că instanţele judecătoreşti au emis hotărîrile nominalizate mai sus, deoarece au apreciat probele după intima convingere şi nu după legile care sunt în vigoare în R. Moldova. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurenților cu decizia instanţei de apel şi relatarea situaţiei, în viziunea recurenților, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Dispune Recursul declarat de către Pascal Valeriu şi Pascal Eudochia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă