2ra-3732/13 — Declararea nulităţii contractului de vînzare cumpărare

dosarul nr. 2ra-3732/13 prima instanţă: V. Ursu instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna DECIZIE 19 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi, Sveatoslav Moldovan, Nicolae Clima studiind cererea de recurs depusă de Oleg Cîrlig, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura raionului Criuleni în interesele Anei Novac, Leahu Parascoviei şi Pisarenco Nadejdei împotriva lui Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare şi cererea intervenienţilor principali Novac Ion, Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru, Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelaghia şi Mihailov Elena împotriva lui Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolai, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare,

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, prin care apelurile declarate de Procuratura raionului Criuleni, Novac Ion, Pisarenco Nadejda şi intervenienţii principali Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru, Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelaghia şi Mihailov Elena au fost admise şi casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 17 ianuarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La data de 31 ianuarie 2008, Procuratura raionului Criuleni în interesele Anei Novac, Leahu Parascoviei, Pisarenco Nadejdei şi Corbu Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare.

În motivarea acţiunii Procuratura a indicat că, la data de 06 noiembrie 2007 în Procuratura raionului Criuleni au parvenit spre examinare adresările lui Corbu Vasile, Ana Novac, Leahu Parascova şi Pisarenco Nadejda privind înstrăinarea ilegală de către un grup de 17 coproprietari a punctului de prelucrare a tomatelor cu anexele, solicitînd procuraturii înaintarea acţiunii civile în interesele lor întru revendicarea bunurilor. Menţionează reclamantul, că în urma controlului Procuratura a stabilit, că în anul 1999, în rezultatul privatizării SA „Dubăsarii Vechi” din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni patrimoniul a 544 de cotaşi, cu acordul lor a fost transmis în folosinţă SA „Madon-Agro” administrată de Novac Ion.

Conform actului de primire-predare a bunurilor încheiat la 25.02.1999, între SRL „Madon-Agro” şi Comisia de privatizare a întreprinderii agricole SA „Dubăsarii Vechi” bunurile transmise în folosinţă SRL „Madon-Agro”, a fost transmis şi punctul de prelucrare a tomatelor cu toate anexele sale în valoare de 60 800,0 lei. Consideră reclamantul, că pârâţii nu au respectat prevederile legale privind dreptul de proprietate a reclamanţilor, deoarece la 24.06.2005 şi 17.08.2005 fără acordul a 53 de coproprietari au înstrăinat ilegal pârâtului Cîrlig Oleg punctul de prelucrare a tomatelor, compus din blocul administrativ nefinalizat cu suprafaţa de 209,8 mp, cântarul cu suprafaţa de 110,5 mp, laboratorul cu suprafaţa de 73,7 mp.

Astfel, în rezultatul înstrăinării bunurilor a încetat dreptul de proprietate a coproprietarilor în privinţa cotelor – părţi din bunurile menţionate. Bunurile se află în posesia lui Cîrlig Oleg care refuză să le restituie grupului de 521 de coproprietari, din care fac parte şi reclamanţii Corbu Vasile, Pisarenco Nadejda, Novac Ana şi Leahu Parascovia.

Cere Procuratura raionului Criuleni, să fie declarate nule contractele de vânzare – cumpărare din 24.06.2005 şi 17.08.2005 privind vânzarea de către Rotari Alexandr, Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolai, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cuciuc Lucheria, Cercel Tecla, Rotiri Niculina, Cercel Olga lui Cîrlig Oleg a blocului administrativ nefinalizat cu suprafaţa de 209,8 mp, cântarului cu suprafaţa de 110,5 mp, laboratorului cu suprafaţa de 73,7 mp din cadrul punctului de prelucrare a tomatelor din satul Dubăsarii Vechi.

Să fie repuşi reclamanţii Corbu Vasile, Pisarenco Nadejda, Novac Ana şi Leahu Parascovia în dreptul de coproprietate asupra blocului administrativ nefinalizat cu suprafaţa de 2 mp, cântarului cu suprafaţa de 110,5 mp, laboratorului cu suprafaţa de 73.7 mp din cadrul punctului de prelucrare a tomatelor din satul Dubăsarii Vechi. Novac Ion, Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru. Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelagheia şi Mihailov Elena au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rotari Alexandr, Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterinei, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterinei, Chetruşca Nadejdei, Molac Nicolai, Lungu Agafiei, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctistei, Cuciuc Lucheriei, Cercel Teclei, Rotari Niculinei, Cercel Olgăi şi lui Cîrlig Oleg cu privire la declararea nulităţii actului juridic.

În motivarea acţiunii intervenienţii principali au invocat, că în anul 1999, în rezultatul privatizării SA „Dubăsarii Vechi” din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni a transmis patrimoniul a 544 de cotaşi cu acordul lor în folosinţă SRL „Madon – Agro”. Menţionează intervenienţii principali că potrivit actului de primire – predare a bunurilor încheiat la 25.02.1999, între SRL „Madon-Agro” şi Comisia de privatizare a întreprinderii agricole „Dubăsarii Vechi” bunurile transmise în folosinţă SRL „Madon-Agro” a fost transmis şi punctul de prelucrare a tomatelor cu toate anexele sale în valoare de 60 800,0 lei. Consideră intervenienţii principali, că coproprietarii Rotari Alexandru, Cercel Dumitru.

Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izmana Stepan, Antoci Dumitru, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolae, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cuciuc Lucheria, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga nu au respectat prevederile legale cu privire la proprietatea comună, care la 24.06.2005 şi 17.08.2005 fără acordul reclamanţilor au înstrăinat ilegal lui Cîrlig Oleg punctul de prelucrare a tomatelor în care intră blocul administrativ nefinalizat cu suprafaţa de 209,8 mp, cântarul cu suprafaţa de 110,5 mp şi laboratorul cu suprafaţa de 73,7 mp. Astfel precizează, că în rezultatul înstrăinării bunurilor a încetat dreptul de proprietate a lor şi a reclamanţilor asupra cotelor-părţi din bunurile menţionate.

Bunurile se află în posesia lui Cîrlig Oleg care refuză să le restituie benevol. Cer intervenienţii principali, să fie anulate contractele de vânzare-cumpărare nr. 10/1416 din 24.06.2005 şi nr. 10/2059 din 17.08.2005 privind vânzarea de către pârâţii Rotari Alexandr, Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolai, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cuciuc Lucheria, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga lui Cîrlig Oleg a blocului administrativ nefinalizat cu suprafaţa de 209,8 mp, cântarului cu suprafaţa de 110,5 mp, laboratorului cu suprafaţa de 73,7 mp din cadrul punctului de prelucrare a tomatelor din satul Dubăsarii Vechi.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 17 ianuarie 2013, s-a respins acţiunea înaintată de Procuratura raionului Criuleni în interesele Anei Novac, Leahu Parascoviei şi Pisarenco Nadejdei împotriva lui Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg privind declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare şi cererea intervenienţilor principali Novac Ion, Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru, Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelaghia şi Mihailov Elena către Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolai, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg privind declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, apelurile declarate de Procuratura raionului Criuleni, Novac Ion, Pisarenco Nadejda şi intervenienţii principali Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru, Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelaghia şi Mihailov Elena au fost admise, casată hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care: Acţiunea înaintată de Procuratura raionului Criuleni în interesele Anei Novac, Leahu Parascoviei şi Pisarenco Nadejdei, precum şi cererea intervenienţilor principali Ion Novac, Filip Speianu, Lidia Speianu, Mihail Burlea, Dumitru Cerlat, Ludmila Lungu, Gheorghe Lungu, Ion Lungu, Ion Cioclu, Cristina Cioclu, Vasile Novac, Pelaghia Ene şi Elena Mihailov împotriva lui Dmitri Cercel, Ecaterina Chetruşca Grigorievna, Lazar Rotari, Stepan Izman, Dmitrii Antoci, Ecaterina Chetruşca Ivanovna, Nadejda Chetruşca Parfenievna, Nicolai Molac, Agafia Lungu, Constantin Speianu, Ivan Cuciuc, Feoctista Caraman, Tecla Cercel, Niculina Rotari, Olga Cercel şi Oleg Cîrlig, a fost admisă şi anulate contractele de vînzare – cumpărare nr.10/1416 din 24 iunie 2005 şi nr. 10/2059 din 17 august 2005. La 03 septembrie 2013, Cîrlig Oleg a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii,

casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03.07.2013 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei r. Criuleni din 17.01.2013, precum şi încasarea din contul intimaţilor a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, încălcînd normelor de drept material, prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată şi interpretarea în mod eronat a legii. În special, s-a invocat că instanţa de apel nu s-a expus în nici un fel asupra cererii lui Cîrlig Oleg prin care a solicitat restituirea cererii de apel. Respectiva solicitare a fost întemeiată pe prevederile art. 360 CPC, conform căruia, sînt în drept să declare apel părţile şi alţi participanţi la proces, precum şi reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege.

Consideră recurentul, că Procurorul nu era în drept să depună apel avînd în vedere că potrivit art. 71 al. (2) CPC, acţiunea în apărare a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror numai la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate, vîrstă înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate. Astfel, menţionează recurentul, că la materialele dosarului este anexată doar o cerere din partea a trei locuitori ai s. Dubăsarii Vechi, care au vîrstă de pensionare şi care solicită intervenţia organelor procuraturii, iar intervenţii principali alăturaţi pe parcursul examinării cauzei, nu au solicitat intervenţia procurorului, ci au acţionat asistaţi şi de avocaţi angajaţi în bază de contract.

La fel, invocă recurentul, că instanţa de judecată nu s-a expus în nici un mod asupra obiecţiei cu privire la lipsa împuternicirilor de a depune cereri de apel din partea Avocatului Gr. Plăcintă, care urma să prezinte mandatul în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1), 81 CPC şi art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură. Mai menţionează recurentul, că instanţa de apel s-a expus în exclusivitate doar la argumentele reclamanţilor (apelanţilor), fără să se expună într-un fel sau altul asupra argumentelor invocate în referinţă şi în hotărîrea casată; a administrat noi probe pe care le-a considerat determinante în procesul respectiv, neţinînd cont că extrasele din certificatele de proprietate cu o apartenenţă dubioasă nu pot fi reţinute ca probe.

În acest sens, precizează Oleg Cîrlig că actele la care se face referire sunt create de însuţi reclamanţi (apelanţi), iar în instanţa de fond şi cea de apel nu s-a prezentat nici o filă în original, fiind prezentate doar copii. Astfel, conform certificatului prezentat de către Consiliul raional Criuleni cu nr. 72 din 03.02.2009 s-a comunicat care ar fi fost cota valorică în lei a reclamanţilor, care diferă esenţial de cele indicate în certificatele de proprietate, astfel că cifrele indicate în certificatele de proprietate sunt exagerate în comparaţie cu datele reale. Consideră recurentul, că instanţa pînă la urmă nu a clarificat nici circumstanţele cauzei. Conform declaraţiilor părţilor la proces reiese că bunurile înstrăinate către Oleg Cîrlig ar fi aparţinut unui număr de peste 544 de cotaşi.

Cu toate acestea participantul la proces, intervenientul Ojoga Ivan, a prezentat alte probe contradictorii că bunurile respective chipurile ar fi fost transmise lui Ojoga Ivan în componenţa de 60 de persoane dintre care nici unul din cei din listă nu sunt în calitate de reclamanţi. Instanţa de apel face referire la certificatele de proprietate şi extrasele dintr- un registru oarecare cu o provenienţă dubioasă. Cu toate acestea, certificatele de proprietate nu corespund formei şi conţinutului certificatelor aprobate prin Legea cu privire la privatizare întrucît conţin rubricile care nici nu au fost completate, nu au fost semnate de primar şi respectiv nu a fost aplicată ştampila primăriei. Instanţa, astfel a ignorat prevederile art. 321 al.

(2) Cod Civil, care stabileşte că în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege, iar reclamanţii nu au putut prezenta instanţei de judecată un act juridic ce ar fi fost înregistrat la OCT Criuleni. Complementar, invocă recurentul că instanţa de apel a interpretat eronat şi prevederile art. 307 alin. (1) CC, care prevede că este considerată posesor de bună- credinţă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăţită să posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile, a temeiurilor îndreptăţirii sale. Buna-credinţă este prezumată. Astfel, instanţa a menţionat că buna-credinţă a cumpărătorului Oleg Cîrlig, este exclusă, din considerentul că acesta nu putea să nu cunoască că bunurile privatizate aparţin mai multor persoane, fără însă să facă vreo referire la vreo probă în acest sens ce ar fi permis să facă o asemenea afirmaţie.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Oleg Cîrlig întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Astfel, s-a constatat că la data de 06 noiembrie 2007, în Procuratura raionului Criuleni s-au adresat Corbu Vasile, Ana Novac, Leahu Parascovia şi Pisarenco Nadejda invocînd înstrăinarea ilegală de către un grup de 17 coproprietari a punctului de prelucrare a tomatelor cu anexele sale.

Au solicitat procuraturii înaintarea acţiunii civile în interesele lor întru revendicarea bunurilor. Urmare controlului, Procuratura a stabilit, că în anul 1999, în rezultatul privatizării SA „Dubăsarii Vechi” din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni patrimoniul a 544 de cotaşi, cu acordul lor a fost transmis în folosinţă SA „Madon- Agro” administrată de Novac Ion. Conform actului de primire-predare a bunurilor încheiat la 25.02.1999 între SRL „Madon-Agro” şi Comisia de privatizare a întreprinderii agricole SA „Dubăsarii Vechi”, a fost transmis şi punctul de prelucrare a tomatelor cu toate anexele sale în valoare de 60 800,0 lei.

Prin contractele nr. 10/1416 din 24 iunie 2005 şi nr. 10/2059 din 17 august 2005, 17 cotaşi au vîndut imobilul – cântar lit. A cu suprafaţa de 110,5 mp, laborator lit.2E cu suprafaţa de 73,7 mp şi blocul administrativ finalizat 65% suprafaţa de 209,8 mp, din cadrul punctului de prelucrare a tomatelor din satul Dubăsarii Vechi, r-ul Criuleni. Reclamanţii, considerînd că le sunt încălcate drepturile, s-au adresat cu acţiune în instanţa de judecată, solicitînd anularea contractelor nominalizate supra. Instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărîrile respective. Potrivit art. 71 alin. (1) şi (2) CPC, procurorul participă la judecarea pricinilor civile în primă instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l- a pornit în condiţiile legii.

Acţiunea în apărare a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror numai la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate, vîrstă înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate. Acţiunea în apărarea intereselor persoanei incapabile poate fi înaintată de procuror indiferent de existenţa cererii persoanei interesate sau a reprezentantului ei legal. În cazurile prevăzute de lege, procurorul este în drept să se adreseze în judecată în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unui număr nelimitat de persoane. Potrivit art. 360 alin. (1) lit. a) CPC, sînt în drept să declare apel, părţile şi alţi participanţi la proces.

Prin urmare, avînd calitate de participant la proces în temeiul art. 71 CPC, procurorul era în drept să declare apel. Complementar, Procurorul, potrivit materialelor cauzei (f.d. 1 Vol. IV), a depus cerere de apel doar în numele Anei Novac, Parascoviei Leahu şi Nadejdei Pisarenco, în numele intervenienţilor principali apelul a fost depus de către avocatul Grigorii Placinta (f.d. 7 Vol. IV). Cu referire la argumentul recurentului precum că instanţa de judecată nu s-a expus în nici un mod asupra obiecţiei cu privire la lipsa împuternicirilor de a depune cereri de apel din partea Avocatului Gr. Plăcintă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că potrivit art. 80 alin. (7) CPC, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat şi certificat de avocat.

În conformitate cu art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Potrivit art. 360 alin. (1) CPC, sînt în drept să declare apel: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Prin urmare, se învederează că avocatul Gr. Plăcintă, prin mandatul din 22.08.2012 (v. 3, f. d. 151) a fost împuternicit de Ion Novac, Ludmila Lungu, Ion Cioclu Cristina Cioclu Vasile Novac de a depune apel, indicînd prevederile art. 81 CPC În acelaşi context, Colegiul indică şi Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 4ac-3/13 din 04 martie 2013, potrivit căruia „Conform art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date avocatului se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentant şi certificat de avocat.

Astfel, se denotă că împuternicirile avocatului, fie că este acesta reprezentant al persoanei juridice sau persoanei fizice, se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat şi certificat de avocat. În conformitate cu art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului, adică şi avocatului, împuternicit prin mandat, dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, exceptând cele strict prevăzute, de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune,etc…, împuterniciri pentru care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”.

Cu referire la argumentul recurentului precum că „…instanţa de apel s-a expus în exclusivitate doar la argumentele reclamanţilor (apelanţilor), fără să se expună într-un fel sau altul asupra argumentelor invocate în referinţă şi în hotărîrea casată, că a administrat noi probe pe care le-a considerat determinante în procesul respectiv, neţinînd cont că extrasele din certificatele de proprietate cu o apartenenţă dubioasă nu pot fi reţinute ca probe.”, Colegiul menţionează următoarele. În conformitate cu prevederile art. 346 alin. (1) Cod civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Cotele-părţi sînt prezumate a fi egale până la probă contrară.

Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decât prin înscrisuri. Conform art. 347 Cod civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergenţe, prin hotărâre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinţă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale, iar în caz de imposibilitate, să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaţii echitabile.

Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinţa bunului comun fără acordul celorlalţi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. Conform art. 351 Cod civil, în privinţa bunurilor proprietate comună pe cote-părţi nu se pot încheia acte de dispoziţie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Actele de dispoziţie încheiate în lipsa unanimităţii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terţul este de rea-credinţă. În acest caz, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa cauzei de nulitate. Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte, respectînd dreptul de preemţiune al celorlalţi coproprietari.

Astfel, art. 352 alin. (1) - (3) Cod civil, în cazul vînzării unei cote-părţi din bunurile proprietate comună pe cote-părţi, cu excepţia vînzării la licitaţie, ceilalţi coproprietari au dreptul preferenţial de a cumpăra cota la preţul cu care se vinde şi în aceleaşi condiţii. Vînzătorul cotei-părţi este obligat să notifice ceilalţi coproprietari că intenţionează să-şi vîndă cota, indicînd preţul şi celelalte condiţii de vînzare. Dacă ceilalţi coproprietari renunţă să-şi exercite dreptul de preemţiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil, vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte.

Dacă mai mulţi coproprietari îşi manifestă intenţia de a dobîndi cota- parte, vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemţiune, oricare coproprietar poate intenta, în decursul a 3 luni, acţiune în instanţa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaţii de cumpărător.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată cu certitudine că la 24 iunie 2005 şi 17 august 2005, au fost încheiate contracte de vănzare – cumpărare între Cîrlig Oleg şi Rotari Alexandr, Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolai, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cuciuc Lucheria, Cercel Tecla, Rotari Niculina şi Cercel Olga, autentificate de notarul privat Vera Bîstriţcaia, cu numerele de înregistrare 10/1416, şi respectiv 10/2059, Cîrlig Oleg achitînt integral sumele contractuale în mărime de 28708 lei şi 9500 lei.

Totodată, Colegiul reţine că potrivit pct. 2 ale contractelor nominalizate, bunurile imobile înstrăinate aparţineau vânzătorilor în baza certificatelor de proprietate privată nr. nr. 61/22425, 61/22591, 61/22271, 61/22230, 61/22583, 61/22236, 61/22581, 61/22240, 61/22372, 61/22222, 61/22367, 61/22617, 61/22446, 61/22484, 61/22287, 61/22270, 61/22158 din 10 octombrie 1999, eliberate de Agenţia Teritorială Dubăsari a Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi extraselor din registrul bunurilor imobile cu numerele cadastrale 3133100.501 01 şi 3133100.501 02, eliberate de Organul Cadastral Teritorial Centru, filiala Criuleni la 15 iunie 2005 şi, respectiv, 13 iulie 2005. Mai mult, în procesul examinării pricinii se constată că SA „Dubăsarii Vechi” a fost privatizată în anul 1999. Potrivit art. 123 Cod civil din 26 iunie 1964 (abrogat la 2003), dreptul de proprietate (dreptul de administrare operativă) se naşte la dobînditorul de bază de contract al bunurilor din momentul transmiterii obiectului, dacă legea sau contractul nu prevede altceva.

Dacă contractul de înstrăinare a lucrului trebuie să fie înregistrat dreptul de proprietate ia naştere din momentul înregistrării. Potrivit art. 23 alin. (1) al Legii cu privire la privatizare nr. 627 – XII din 04 iulie 1991 (abrogată la 29 iunie 2007), dreptul de proprietate asupra obiectivelor privatizate apare în conformitate cu legislaţia în vigoare sau cu clauzele contractului de vînzare-cumpărare. Succesivamente, în conformitate cu prevederile pct. 1 şi 2 din Hotărîrea Guvernului cu privire la modelele unice de contract de vînzare-cumpărare şi de certificat de proprietate privată asupra bunurilor privatizate nr. 763 din 25.11.92, Ministerul Justiţiei va aproba modelele unice de contract de vînzare-cumpărare şi certificat de proprietate privată, ce confirmă dreptul de proprietate privată asupra bunurilor privatizate.

Se stabileşte că contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor supuse privatizării se încheie între reprezentanţii Departamentului de Stat pentru Privatizare sau organele lui teritoriale şi cumpărător. Contractul urmează să fie autentificat de notariat şi înregistrat la biroul teritorial de inventariere tehnică. Certificatul de proprietate privată este eliberat de către Departamentul de Stat pentru Privatizare sau de organele lui teritoriale în baza contractului de vînzare-cumpărare perfectat în modul stabilit. Astfel, potrivit art. 59 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25.02.98, drepturile asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi neînscrise în registrul bunurilor imobile se consideră valabile.

Aceste drepturi se înscriu în procesul înregistrării primare masive sau selective şi se consideră născute din ziua legalizării documentelor ce confirmă drepturile. Potrivit art. 55 alin. (1), (2) şi (7) al legii, înregistrarea primară se efectuează masiv şi/sau selectiv de către oficiul cadastral teritorial. Înregistrarea primară masivă se efectuează conform unui program aprobat de Guvern şi în modul stabilit de el. Pentru înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile ale întreprinderilor, a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole, proprietarii acestora prezintă oficiului cadastral teritorial, în perioada efectuării înregistrării primare masive în localitatea respectivă, documentele ce confirmă drepturile patrimoniale asupra lor.

Înregistrarea primară a bunurilor imobile pentru care nu au fost prezentate documentele necesare în perioada efectuării înregistrării primare masive se efectuează selectiv. Potrivit art. 56 alin. (1) din aceeaşi lege, Înregistrarea selectivă se efectuează la cererea titularilor de drepturi contra plată. În contextul celor menţionate, Colegiul precizează că potrivit art. art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Astfel, urmează a menţiona că la materialele cauzei nu au putut fi distinse înscrisuri care să corespundă cerinţelor enumerate supra şi care să facă dovada dreptului de proprietate a intimaţilor şi intervenienţilor principali.

Mai mult, în cadrul procesului nu a fost dovedit nici faptul că Oleg Cîrlig s-a comportat cu rea-credinţă la semnarea actelor juridice contestate. Potrivit art. 375 alin. (1) Cod civil dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bună-credinţă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora, fără voia lor. Se constată că bunurile imobile, obiectele materiale ale actelor juridice contestate fac parte din capitalul social al intervenientului accesoriu S.C.

„Agroelios & CO” S.R.L. în calitate de bun imobil complex în valoare de 1900000 lei (f. c. c. 23, volumul II), vărsat ca cotă parte în capitalul social de către recurentul Oleg Cîrlig. Prin urmare, recurentul a devenit proprietar legal al bunurilor procurate, dreptul de proprietate al cărui este apărat de Constituţie, de Convenţia Europeană şi de alte acte normative. Procurorul, acţionînd în baza cererilor a patru persoane, în mod declarativ, în acelaşi timp susţine că apără drepturile şi a altor persoane din grupul de 544 de persoane, or acţiuni din partea altor persoane care să confirme dreptul lor de proprietate în baza actelor justificative nu au existat.

Mai mult, din ordonanţa de refuz în începerea urmăririi penale, din alte acte ale dosarului cu certitudine se confirmă faptul că recurentul Oleg Cîrlig a iniţiat acţiunea de procurare a bunurilor menţionate cu autoritatea publică locală, cu Ion Novac ca lider al grupului de 544 persoane, care în mod direct i-au indicat asupra persoanelor care deţin în proprietate bunurile procurate. Ulterior, la perfectarea contractelor de vînzare – procurare a bunurilor, la notar au fost prezentate certificatele respective de confirmare a dreptului integral de proprietate asupra bunurilor, eliberate de asemenea de o autoritate publică, prin urmare recurentul a avut o speranţă legitimă de a crede că bunurile nu sunt afectate de vicii, prin ce se confirmă buna credinţă a dobînditorului bunurilor.

Bunurile procurate, la momentul încheierii contractelor, se aflau într-o stare devastuasă, fără reparaţii şi îngrijiri de la momentul primirii de către liderul I. Novac, pe care O. Cîrlig le-a reparat, i-a modificat completamente profilul, a primit autorizaţiile respective de activitate, investind în aceasta sume mari de mijloace băneşti. Colegiul nu poate reţine ca argument existenţa unui litigiu similar cu soluţionarea lui într-un alt mod, or situaţia pe litigiul în cauză diferă cu cel invocat prin cele descrise mai sus.

Având în vedere circumstanţele descrise, Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră incorectă decizia instanţei de apel prin care a fost admisă cererea de apel înaintată de Procuratura raionului Criuleni, Novac Ion, Pisarenco Nadejda şi intervenienţii principali Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru, Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelaghia şi Mihailov Elena, în legătură cu ce, recursul urmează a fi admis şi casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Oleg Cîrlig.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 17 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura raionului Criuleni în interesele Anei Novac, Leahu Parascoviei şi Pisarenco Nadejdei împotriva lui Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare şi cererea intervenienţilor principali Novac Ion, Speianu Filip, Speianu Lidia, Burlea Mihail, Cerlat Dumitru, Lungu Ludmila, Lungu Gheorghe, Lungu Ion, Cioclu Ion, Cioclu Cristina, Novac Vasile, Ene Pelaghia şi Mihailov Elena împotriva lui Cercel Dmitri, Chetruşca Ecaterina, Rotari Lazar, Izman Stepan, Antoci Dmitrii, Chetruşca Ecaterina, Chetruşca Nadejda, Molac Nicolai, Lungu Agafia, Speianu Constantin, Cuciuc Ivan, Caraman Feoctista, Cercel Tecla, Rotari Niculina, Cercel Olga şi Cîrlig Oleg cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima