Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3796/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
19 decembrie 2013
Părțile
Pîrvu Nicolae împotriva ÎMGFL17
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului.

2ra-3796/13 — Încasarea salariului restant, indemnizaţiilor şi a penalităţilor.

Dosar nr. 2ra- 3796/13 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: A. Miron Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: B. Bîrca M. Moraru M. Ciugureanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

18 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarat de Pîrvu Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pîrvu Nicolae împotriva ÎMGFL-17 cu privire la încasarea salariului restant, indemnizaţiilor şi a penalităţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care apelul declarat de Pîrvu Nicolae a fost respins, hotărîrea Judecatoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 mai 2013 a fost menţinută , ACONSTATAT : Reclamantul Pîrvu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată către ÎMGFL-17 cu privire la încasarea salariului restant, indemnizaţiilor şi a penalităţilor.

In motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Pîrvu Nicolae a indicat că începînd cu 05.06.2006 şi pînă la 09.06.2011 a activat în cadrul ÎMGFL-17 în calitate de inginer gestionar. Ulterior a fost concediat în temeiul ordinului din 15.02.2011 în legătură cu reducerea statelor de personal. Susţine reclamantul că angajatorul a încălcat atît procedura de reducere a unităţii de inginer gestionar cît şi procedura de concediere. 1 Angajatorul neîntemeiat nu i-a achitat mai multe plăţi salariale, care I se cuvin în calitate de salariat, nu i-a înmînat carnetul de muncă, fapt ce nu i-a permis să se angajeze în cîmpul muncii.. Solicită reclamantul, admiterea acţiuii şi încasarea din contul pîrîtului a sumei de 11400 lei dintre care 10235 lei constituie plăţile salariale cuvenite şi neachitate, 1165 lei penalităţi de întîrziere precum şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.

Prin hotărîea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 mai 2012, cererea de chemare în judecată a fost admisă partial, prin care s-a dispus a încasa din contul ÎMGFL – 17 în beneficiul lui Pîrvu Nicolae suma de 10041 lei, şi taxa de stat în sumă de 301,23 lei. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 07.12.2012, a fost introdusă sintagma “În rest cerinţele din cererea de chemare în judecată au fost response ca fiind neîntemeiate” Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, apelul depus de către Pîrvu Nicolae a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 mai 2012 a fost menţinută. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 10 septembrie 2013, Pîrvu Nicolae a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integral a acţiunii.

În motivarea recursului Pîrvu Nicolae a indicat că, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, recurentul a făcut cunoştinţă cu copia motivate a deciziei instanţei de apel la data de 10 iulie 2013, iar recursul au fost declarat la 10 septembrie 2013 astfel, prin prisma prevederilor art. 434 C.P.C., instanţa de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen.

Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de Pîrvu Nicolae este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 2 Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

În acest sens, instanţa de recurs accentuiază că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pîrvu Nicolai, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de catre Pîrvu Nicolai se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.