2rh-336/13 — Partajul bunurilor imobile proprietate comună

prima instanţă: I.Mânăscurtă dosarul nr.2rh-336/13 instanţa de apel: N.Cernat, A.Gavriliţa, A.Pahopol instanţa de recurs: I.Sîrcu, V.Macinscaia, T.Chişca-Doneva, I.Arhiliuc, V.Clevadî ÎNCHEIERE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd cererea de revizuire declarată de către Arnaut Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arnaut Petru şi Arnaut Ivan împotriva Arnaut Maria, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga cu privire la împărţirea bunurilor imobile proprietate comună, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 octombrie 2013 prin care a fost admis recursul declarat de Arnaut Ivan, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2013 şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 15 noiembrie 2012, c o n s t a t ă: La 16 martie 2012 Arnaut Petru şi Arnaut Ivan au depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Arnaut, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga cu privire la împărţirea bunurilor imobile proprietate comună. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, apartamentul nr.71, cu suprafaţa totală de 49,7 m.p., număr cadastral 01003313.134.01.071 şi apartamentul nr.72, cu suprafaţa totală de 83,6 m.p., număr cadastral 0100313.134.01.072, situate pe str. Nicolae Milescu-Spătaru, 19, mun. Chişinău, constituie proprietate comună pe cote- părţi a lor şi a pîrîţilor, în rezultatul privatizării acestora. Susţin că, în timp au apărut unele neînţelegeri referitor la administrarea apartamentelor în litigiu, cît şi conflicte ce ţin de locul efectiv de trai, care este stabilit după dorinţa Mariei Arnaut.

Menţionează că, după atingerea majoratului şi angajarea la locul de muncă Arnaut Petru a achitat serviciile comunale ce îi reveneau pentru odaia în care locuia, iar în toamna anului 1999 a fost impus de către mamă şi surorile lui de a trece cu traiul în apartamentul nr.71, unde a locuit pînă în anul 2004 cu tatăl lui şi fratele Anatolie. Ulterior, la propunerea mamei sale Arnaut Maria el a trecut cu traiul în apartamentul nr.72 pentru a fi posibil de a da apartamentul în chirie şi a îmbunătăţi starea financiară a familiei. În perioada iulie 2008 – martie 2009 a locuit la gazdă, dar continua să achite serviciile comunale, iar din decembrie 2010 a refuzat să achite plăţile respective din motivul calculării incorecte.

Surorile Petrovscaia Olga şi Budaian Svetlana, împreună cu 1 copiilor lor, dispun de viză de reşedinţă în apartamentele în litigiu, însă nu locuiesc şi nu achită plăţile pentru serviciile comunale. În prezent în apartamentul nr.71 s-a instalat samovolnic fratele Anatolie Arnaut, care face abuz de alcool. În familie persistă starea de conflict privind modalitatea de repartizare a locului efectiv de trai, inclusiv a modului de folosinţă a apartamentelor, cît şi participarea fiecăruia la suportarea cheltuielilor de întreţinere a imobilelor din care motiv sunt nevoiţi să se adreseze în instanţa de judecată pentru partajarea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi. Indică că, în cazul în care va fi posibil de a atribui întregul bun imobil în natură contra unei sulte, ei sunt de acord de a achita mărimea acesteia.

Cer reclamanţii, împărţirea bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părţi - apartamentul nr.71 şi nr.72 din str. Nicolae Milescu-Spătaru, 19, mun. Chişinău, prin atribuirea în proprietate lui Arnaut Petru şi Arnaut Ivan apartamentele nr.71 din str. Nicolae Milescu-Spătaru, 19, mun. Chişinău şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 15 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă, fiind partajate bunurile imobile apartamentul nr.71 şi nr.72 din str. Nicolae Milescu-Spătaru, 19, mun. Chişinău, prin atribuirea în proprietate lui Arnaut Petru şi Arnaut Ivan apartamentul nr.71, cu suprafaţa de 49,7 m.p., din str. Nicolae Milescu-Spătaru, 19, mun. Chişinău, număr cadastral 010031313401071 în valoare de 262 797 lei, iar Mariei Arnaut, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga s- a atribuit în proprietate apartamentul nr.72, cu suprafaţa de 83,9 m.p., din str. Nicolae Milescu-Spătaru, 19, mun.

Chişinău, număr cadastral 010031313401072 în valoare de 437 629 lei. S-a încasat de la Arnaut Petru şi Arnaut Ivan, în mod solidar, în beneficiul Mariei Arnaut, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga sulta în mărime de 63 185,92 lei ce reprezintă diferenţa de cost al surplusului de suprafaţă a bunurilor imobile partajate. S-a încasat de la Arnaut Maria, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga în beneficiul lui Arnaut Petru şi Arnaut Ivan cheltuielile de judecată în mărime de 21 013 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2013, apelul declarat de către Arnaut Maria, Arnaut Anatolie, Baidan Svetlana şi Petrovscaia Olga a fost admis, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 15 noiembrie 2012, prin atribuirea în proprietate lui Arnaut Petru şi Arnaut Anatolie apartamentul nr.71, cu suprafaţa de 49,7 m.p., număr cadastral 010031313401071, din str. Nicolae Milescu- Spătaru, 19, mun. Chişinău în valoare de 262 797 lei, iar Mariei Arnaut, Arnaut Ivan, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga s-a atribuit în proprietate apartamentul nr.72, cu suprafaţa de 83,9 m.p., număr cadastral 010031313401072, din str. Nicolae Milescu- Spătaru, 19, mun. Chişinău în valoare de 437 629 lei. S-a încasat de la Arnaut Petru şi Arnaut Anatolie, în mod solidar, în beneficiul Mariei Arnaut, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga sulta în mărime de 63 185,92 lei. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 octombrie 2013 a fost admis recursul declarat de Arnaut Ivan, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2013 şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 15 noiembrie 2012. La 15 octombrie 2013 Arnaut Maria a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi emiterea unei noi hotărîri de 2 respingere a recursului declarat de către Arnaut Ivan, cu menţinerea deciziei instanţei de apel. Revizuienta a invocat drept temei de revizuire faptul că nu a fost înştiinţată despre examinarea pricinii în ordine de recurs, iar prin decizia din 02 octombrie 2013 îi sunt încălcate drepturile sale.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(l) lit.a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Verificînd temeinicia motivelor de revizuire raportate la art.449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că acestea nu sînt concludente şi rezidă din interpretarea greşită a prevederilor normelor de drept procedural.

În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Din cele expuse, argumentele invocate de către revizuientă în cererea de revizuire cu referire la faptul că nu a fost înştiinţată despre examinarea pricinii în ordine de recurs, iar prin decizia emisă îi sunt încălcate drepturile sale, nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prezenta cerere de revizuire este în esenţă un recurs ordinar în care revizuienta invocă dezacordul cu decizia instanţei de recurs adoptată în pricină. Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curînd să obţină o nouă examinare a pricinii decît o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC.

3 Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roşca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că admiterea cererii de revizuire depuse de către Arnaut Maria ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Arnaut Maria împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arnaut Petru şi Arnaut Ivan împotriva Arnaut Maria, Arnaut Anatolie, Budaian Svetlana şi Petrovscaia Olga cu privire la împărţirea bunurilor imobile proprietate comună.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 4