2ra-1840/13 — Cu privire la partajarea pe cote părţi a bunului imobil

prima instanţă: V. Boico dosarul nr. 2ra-1840/13 instanţa de apel: N. Vascan, T. Pelin, M. Moraru DECIZIE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu, Nicolae Clima şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Cepurneac Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cepurneac Vitalie împotriva lui Carpuşor Sergiu cu privire la partajarea proprietăţii comune, determinarea modului de folosinţă a terenului şi evacuare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, prin care a fost admis apelul, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 23 aprilie 2010 Cepurneac Vitalie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Carpuşor Sergiu cu privire la partajarea bunului în natură, determinarea modului de folosinţă a terenului aferent, evacuare şi dispunerea efectuării expertizei tehnice în construcţii.

În motivarea acţiunii Cepurneac Vitalie a invocat că deţine împreună cu pârâtul Carpuşor Sergiu dreptul de proprietate asupra cîte ½ cotă-parte din casa de locuit situată în mun. Chişinău, str. Bisericii nr. 3. Bunul imobil are suprafaţa de 95,4 m.p., din care suprafaţa de 57,9 m.p. este locativă. A invocat reclamantul că deţine doar suprafaţa de 25,8 m.p. din acest imobil, restul fiind ocupată abuziv de către pârât, fapt care-i creează obstacole în realizarea dreptului de proprietate. Imobilul în litigiu este amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,0591 ha şi solicită determinarea modului de folosinţă a acestuia. Solicită Cepurneac Vitalie partajarea casei de locuit nr. 3, str. Bisericii, mun.

Chişinău în cîte ½ cotă-parte în natură, stabilirea modului de folosinţă a terenului cu suprafaţa de 0,0591 ha în cote-părţi egale, evacuarea pârâtului şi a familiei acestuia din ½ cotă-parte din bunul imobil atribuit lui. Concomitent, reclamantul Cepurneac Vitalie a solicitat efectuarea expertizei tehnice în construcţie pentru determinarea variantelor de partaj a casei de locuit şi a modului de folosinţă a terenului aferent. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 18 mai 2010 s-a dispus efectuarea expertizei tehnice în construcţie. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 16 ianuarie 2011 acţiunea a fost admisă. S-a atribuit lui Cepurneac Vitalie în natură odăile locative nr. 2 - 4,9 m.p.; nr. 7 - 10,6 m. p.; nr. 12-13,5 m.p., cu suprafaţa totală de 29,0 m.p.

S-au atribuit lui Cepurneac Vitalie în natură odăile nelocative nr. 3-6 cu suprafaţa de 5,6 m.p.; nr. 13 - 6.0 m.p.; nr. 14 - 6,3 m.p.; cu suprafaţa totală de 17,9 m.p. S-a atribuit lui Carpuşor Sergiu în natură odăile locative nr. 1 cu suprafaţa de 13,4 m.p.; nr. 9 - 14,8 m.p.; nr.10 - 7,7 m.p., iar în total cu suprafaţa de 35,9 m.p. S-au atribuit lui Carpuşor Sergiu în natură odăile nelocative nr. 11 cu suprafaţa de 6,3 m.p.; nr.15 - 3,7 m.p.; nr. 16 - 2,0 m.p., iar în total cu suprafaţa de 12 m.p. S-a evacuat Carpuşor Sergiu cu toţi membrii familiei şi bunurile ce-i aparţin din odaia nr. nr. 3-6 cu suprafaţa de 5,6 m.p. din casa de locuit 3 situată pe str. Birsericii mun. Chişinău.

S-a stabilit modul de folosinţă a terenului cu suprafaţa de 0,0591 ha prin atribuirea lui Cepurneac Vitalie a terenului marcat ca „partea 2”, iar lui Carpuşor Sergiu terenul marcat ca „partea 1” conform raportului de constatare tehnico- ştiinţifică nr. 013 din 11 ianuarie 2011. La 02 aprilie 2012 Carpuşor Sergiu a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea acesteia şi restituirea pricinii spre rejudecare. La 24 octombrie 2012 avocatul Lilia Prutean a depus în interesele lui Carpuşor Sergiu apel suplimentar prin care a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 s-a admis apelul declarat de Carpuşor Sergiu.

S-a casat hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 ianuarie 2012 cu adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea lui Cepurneac Vitalie împotriva lui Carpuşor Sergiu cu privire la partajarea proprietăţii comune, determinarea modului de folosinţă a terenului şi evacuare s-a respins ca neîntemeiată. La 22 februarie 2013 Cepurneac Vitalie a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului Cepurneac Vitalie a invocat că instanţa de apel a considerat eronat că coproprietarii imobilului situat pe str. Bisericii 3, mun. Chişinău, Carpuşor Piotr şi Rusnac Măria au împărţit anterior între ei cîte ½ cotă-parte din imobil.

Astfel, instanţa de apel greşit a concluzionat că în baza contractului de stabilire a modului de folosinţă nr. 1-2218 din 02 octombrie 1990 bunul a fost partajat între Carpuşor Piotr şi Rusnac Maria, deoarece în baza acestui contract a fost stabilit doar modul de folosinţă a construcţiilor, dar nu şi atribuite în proprietate careva încăperi separate. În urma semnării contractului de stabilire a modului de folosinţă a construcţiilor coproprietarii pe cote-părţi şi în continuare au rămas proprietari a cîte ½ cotă-parte ideală din bunul litigios, bunul nefiind partajat în natură după cum a concluzionat instanţa de apel. Prin urmare, Cepurneac Vitalie consideră că art. 122 Codul civil (în redacţia anului 1964) nu este aplicabil speţei şi nu urma a fi aplicat nici de instanţa de apel la soluţionarea litigiului.

2 În conformitate cu art. 357 Codul civil, încetarea proprietăţii comune pe cote- părţi prin împărţire poate fi cerută oricînd dacă legea, contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. Consideră Cepurneac Vitalie că de către instanţa de apel nu au fost stabilite acte juridic care l-ar împiedica să solicite încetarea proprietăţii comune pe cote-părţi prin împărţire, iar contractul de stabilire a modului de folosinţă care a stat la baza emiterii deciziei instanţei de apel stabilea doar modul în care bunul urmează a fi folosit de către coproprietari, fără a schimba regimul juridic al dreptului de proprietate. În conformitate cu art. 363 Codul civil, în urma împărţirii proprietăţii comune, fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului atribuit.

Instanţa de apel eronat a considerat că în baza contractului de stabilire a modului de folosinţă nr. 1- 2218 din 02.10.1990 coproprietarii iniţiali Carpuşor Piotr şi Rusnac Măria au împărţit anterior între ei cîte ½ cotă-parte din imobilul din str. Bisericii, 3, mun. Chişinau şi au devenit proprietari exclusivi a bunurilor atribuite. Eroarea instanţei de apel este confirmată şi de informaţia din Registrul de stat al bunurilor imobile care atestă că Cepurneac Vitalie şi Carpuşor Sergiu sînt coproprietarii buhului litigios şi deţin cîte ½ cotă-parte ideală din bunul dat, fără a fi proprietari exclusivi a cărorva bunuri delimitate. Contractul de stabilire a modului de folosinţă nr. 1- 2218 din 02 octombrie 1990 indică că coproprietarilor iniţiali Carpuşor Piotr şi Rusnac Maria li s-au atribuit în folosinţă dar nu în proprietate încăperile cum a concluzionat greşit instanţa de apel, aceştia rămînînd în continuare coproprietari a cîte ½ cotă parte ideală din bunul dat.

Prevederi similare se conţin şi în contractul de vînzare-cumpărare nr. 1-2457 din 27 octombrie 1990, încheiat între Rusnac Măria şi Cepurneac Nina, autentificat de notarul Mamadjanova Tatiana şi înregistrat la BIT la data de 29 noiembrie 1990. În acest contract se menţionează că Cepurneac Nina a cumpărat ½ cotă parte din casa de locuit cu suprafaţa totală de 112,6 m.p., inclusiv cea locativă cu suprafaţa de 67,6 m.p. situată în mun. Chişinău, str. Bisericii. 3. Totodată se are în vedere că în folosinţă, dar nu în proprietate trece camera nr. 4., nr. 12., bucătăria nr. 14., cazangeria nr. 13 şi depozitul nr.5. La caz urmau a fi aplicate prevederile art. 357, 361, 363 Codul civil. A invocat că instanţa de apel eronat a considerat că a cerut divizarea terenului, aplicînd eronat şi prevederile unor acte legislative care nu sunt aplicabile litigiului.

Or, el nu a cerut divizarea terenului după cum greşit a concluzionat instanţa de apel, ci a cerut doar stabilirea modului de folosinţă a terenului aferent casei de locuit, conform unicului mod posibil, stabilit în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 013 din 11 ianuarie 2011 efectuat de Centrul de Expertize Independente „Cexin”. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. 3 Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 05 iunie 2013 recursul declarat de Cepurneac Vitalie a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate şi pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel, din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău la 21 ianuarie 2013 a expediat în adresa părţilor decizia din 19 decembrie 2012 (f. d. 163). Aşadar, recursul declarat de Cepurneac Vitalie la 22 februarie 2013 este depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din actele pricinii rezultă că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1-2457 din 27 octombrie 1990, autentificat de notarul Mamadjanova Tatiana, vânzătorul Rusnac Victor a vîndut din numele Mariei Rusnac, iar cumpărătorul Cepurneac Vitalie acţionînd în interesele Ninei Cepurneac a cumpărat ½ cotă parte din casa de locuit cu suprafaţa totală de 112,6 m.p., inclusiv cea locativă de 67,6 m.p.

situate pe adresa str. Bisericii 3, mun. Chişinău. În contractul încheiat s-a indicat că în folosinţa cumpărătorului Cepurneac Nina trece din construcţia lit. A odaia locativă nr. 4 cu suprafaţa de 9,7 m.p., camera nr. 5 cu suprafaţa de 7,5 m.p., din construcţia lit. A3 - odaia locativă nr. 12 cu suprafaţa de 13,5 m.p., bucătăria nr. 14 cu suprafaţa de 6,7 m.p. şi cazangeria nr. 13 cu suprafaţa de 6,0 m.p. (f. d. 148-149). Conform certificatului de moştenitor testamentar nr. 1311 din 18 februarie 2005, eliberat de notarul Semionova Rodica, dosarul succesoral nr. 23-809, înregistrat la OCT Chişinău la 18 februarie 2005, Cepurneac Vitalie este proprietar a ½ cotă parte din bunurile imobile situate în mun.

Chişinău, str. Bisericii 3 (f.d.7). În componenţa bunurilor imobile au fost incluse construcţia amplasată pe terenul cu suprafaţa totală 0,0591 ha, compusă din 5 odăi cu suprafaţa totală de 95,4m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 57,9 m.p., ce aparţineau defunctei Cepurneac Nina în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1-2457 din 27 octombrie 1990, autentificat de notarul Mamadjanova Tatiana la 29 noiembrie 1990. Din certificatul şi planurile de amplasare a construcţiilor şi reamenajărilor conform situaţiilor la 20 iulie 1990 şi 17 noiembrie 2011 rezultă că odaia locativă nr. 4 4 cu suprafaţa de 9,7 m.p. şi camera nr. 5 cu suprafaţa de 7,5 m.p. au fost demolate, iar beciul nr. II a fost construit fără autorizaţie de construcţie.

Potrivit Registrului bunurilor imobile, proprietarul terenului aferent nr. cadastral 0100522.403 din mun. Chişinău, str. Bisericii, 3 cu suprafaţa de 0,0591 ha este administraţia publică locală, iar proprietarii imobilului cu suprafaţa de 125,2 m.p. sunt Cepurneac Vitalie şi Carpuşor Sergiu cîte ½ cotă-parte. Cepurneac Vitalie s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată şi prima instanţă i-a admis acţiunea. Curtea de Apel Chişinău a casat hotărîrea primei instanţe şi a emis o nouă hotărîre prin care a respins acţiunea motivînd soluţia că prin contractul de stabilire a modului de folosinţă nr. 1-2218 din 02 octombrie 1990 bunul a fost partajat între Carpuşor Piotr şi Rusnac Maria, şi că acest acord conform art. 122 Codul civil (în redacţia din 26 decembrie 1964) este obligatoriu pentru Cepurneac Vitalie.

Stabilirea modului de folosinţă a terenului aferent a fost respinsă pe motiv că Cepurneac Vitalie şi Carpuşor Sergiu nu sunt proprietarii terenului aferent. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural. Conform art. 122 (în redacţia din 26 decembrie 1964), coproprietarii pe cote- părţi ai unei case de locuit au dreptul de a stabili de comun acord, în ce mod să fie folosite încăperile separate ale acestei case (apartamente, camere), mod care poate să corespundă sau să nu corespundă cotelor lor. Această învoială, dacă este autentificată de notar şi înregistrată la comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului, este obligatoare şi pentru persoana, care va dobîndi ulterior o cotă-parte din proprietatea comună asupra acestei case.

Curtea de Apel Chişinău a pus la baza deciziei de respingere a acţiunii contractul din 02 octombrie 1990 de stabilire a modului de folosinţă a casei dintre Carpuşor Piotr şi Rusnac Maria, însă nu a verificat dacă acest contract a fost înregistrat la comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului. Copia contractului anexată la actele pricinii nu este posibil de citit şi de determinat care a fost intenţia reală a părţilor. Mai mult ca atît, în contractul menţionat nu este indicat că Rusnac Maria cedează proprietatea sa lui Carpuşor Piotr. Or, în contractul de vînzare-cumpărare din 27 octombrie 1990 este indicat că Rusnac Maria a vîndut Ninei Cepurneac ½ cotă-parte din casă, dar nu o cotă-parte mai mică.

Aceeaşi cotă-parte este indicată şi în Registrul bunurilor imobile pe numele lui Cepurneac Vitalie. Conform art. 346 alin. (1) Codul civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Cotele-părţi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. Conform art. 347 alin. (1) şi (2) Codul civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergenţe, 5 prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.

Conform art. 361 alin. (1) Codul civil, împărţirea bunului proprietate comună pe cote-părţi se face în natură, proporţional cotei-părţi a fiecărui coproprietar, iar conform art. 365 alin. (1) acelaşi Cod, împărţirea poate fi desfiinţată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice. Curtea de Apel Chişinău în decizia contestată s-a referit la aceste norme de drept material, însă nu a motivat din ce cauză nu le aplică şi în baza cărui temei legal Cepurneac Vitalie este obligat să cedeze lui Carpuşor Sergiu o parte din proprietatea sa. În afară de aceasta, instanţa de apel nu a verificat dacă părţile în litigiu dispun de acte ce confirmă regimul juridic al terenului aferent casei de locuit.

Aşadar, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că la judecarea litigiilor dintre proprietarii (coproprietarii) caselor private, loturilor de pămînt cu privire la împărţirea, stabilirea ordinii de utilizare a lor, înlăturarea piedicilor în folosirea terenurilor de către proprietari sau alţi deţinători de terenuri, persoanele interesate trebuie să prezinte acte ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune sau beneficiere asupra pămîntului, planul terenului de pămînt repartizat în natură, cu indicarea în el a cotei terenului de care se foloseşte fiecare din părţi. În caz de posibilitate reală, instanţa este în drept să soluţioneze litigiul despre împărţirea terenului de lîngă casă, precum şi a altor terenuri, între coproprietarii caselor, terenului de pămînt.

În cazul în care nu există posibilitatea împărţirii terenului, instanţa de judecată este în drept să stabilească ordinea de utilizare a lui. Stabilirea ordinii de folosire a sectorului de teren comun se efectuează ţinînd cont de cotele coproprietarilor în proprietatea comună asupra casei, cu indicarea în dispozitivul hotărîrii a mărimilor şi sectoarele hotarelor ce se transmit în folosinţă fiecăreia din părţi şi ale sectoarelor repartizate în folosinţă comună, iar în caz de necesitate de stabilit cărările peste teren spre casă, etc. Curtea de Apel Chişinău nu a ţinut cont de aceste circumstanţe şi în partea motivată a deciziei s-a referit la acte normative care nu au tangenţă la litigiul de stabilire a modului de folosire a terenului aferent.

Prin urmare, respingînd acţiunea instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a aplicat prevederile unor acte normative care nu trebuiau să fie aplicate. În procesul-verbal al şedinţei de judecată este indicată data de 16 ianuarie 2012 ca dată a şedinţei de judecată în care a fost adoptată hotărîrea primei instanţe (f.d. 112). În partea introductivă a hotărîrii primei instanţe este indicată data emiterii 16 ianuarie 2011 (f. d. 115). În conformitate cu art. 249 alin. (2) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărîre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente.

Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. 6 Curtea de Apel Chişinău nu a ridicat pricina de la examinare şi nu a restituit-o primei instanţe pentru corectarea erorii, dar a casat hotărîrea acesteia din 16 ianuarie 2012. În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) şi b) Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Erorile admise de instanţa de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural şi aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă în alt complet de judecători. La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi să adopte o hotărîre legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Cepurneac Vitalie.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cepurneac Vitalie împotriva lui Carpuşor Sergiu cu privire la partajarea proprietăţii comune, determinarea modului de folosinţă a terenului şi evacuare, cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan 7