Union des Athees împotriva Greciei

Comunicat la 27 ianuarie 2021 Publicată la 15 februarie 2021 prima secțiune Cerere nr 11130/18 Uniunea ATHEILOR împotriva Greciei introdusă la 26 februarie 2018 FOARTE DE LA LEFFAR Cererea se referă la modul în care este redactat capitolul privind ateismul în cartea de educație religioasă destinată elevilor de la ultima clasă a liceului. Prin două decizii ministeriale din 19 iunie 2017, ministrul educației naționale a stabilit programul de educație religioasă la școala primară, la școala primară și la liceu. Ministrul a respins o cerere din partea Uniunii ateilor [1] pentru a înlocui capitolul dedicat ateismului cu un text mai obiectiv, care nu ar prezenta ateismul dintr-un unghi negativ. Conținutul programului de educație religioasă fusese elaborat cu participarea reprezentanților Bisericii Ortodoxe din Grecia.

La 17 iulie 2017, recurenta sesizează Consiliul de Stat cu privire la o acțiune în anulare a celor două decizii ministeriale și a solicitat comunicarea cauzei cu cea introdusă de reclamanți în cauza Papageorgiou și alții c. Grecia 4762/18 și 6140/18, 31 octombrie 2019). O cerere de examinare de urgență a celor două cauze, fie înainte de începutul anului școlar 2017-2018, a fost depusă, de asemenea, printr-o hotărâre nr. 1752/2019 din 20 septembrie 2019, formarea plenară a Consiliului de Stat a luat în considerare faptul că nu trebuia să se pronunțe asupra fondului cauzei, în special pe motivul că cele două decizii ministeriale fuseseră deja anulate de alte două hotărâri (n 1749/2019 și 1750/2019) din cadrul sesiunii plenare a Consiliului de Stat cu privire la acțiunile în anulare pe care le-au introdus (posterieur de acțiuni ale reclamantei) ai părinților creștini ortodocși împotriva acestor decizii.

Prin aceste două hotărâri, Consiliul de Stat a considerat că, întrucât în Grecia exista o religie dominantă În conformitate cu art. 9 coroborat cu art. 14 din Convenție, reclamanta s-a plâns că nu i s-a putut permite să împiedice includerea unor considerații denigratoare și sectare împotriva ateismului în cursul de educație religioasă. Limbă pentru reclamantă de a împiedica includerea în cursul de judecată a considerentelor mai jignitoare și sectare ale membrilor săi, în cadrul cursului de educație religioasă pentru anul școlar 2017 2018, a adus atingere dreptului la libertatea de conștiință a membrilor săi, garantat prin art. 9 coroborat cu art. 14 din convenție [1] La art. 2 din statutul recurentei menționează printre obiectivele acesteia apărarea libertății religioase și a drepturilor persoanelor iresponsabile, ateilor și agnosticilor pe cale judiciară.

Communiquée le 27 janvier 2021 Publiée le 15 février 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 11130/18

UNION DES ATHÉES

contre la Grèce introduite le 26 février 2018

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la manière dont est rédigé le chapitre concernant l’athéisme dans le livre d’éducation religieuse destiné aux élèves de l’avant ‑ dernière classe du lycée. Par deux décisions ministérielles du 19 juin 2017, le ministre de l’Éducation nationale fixa le programme de l’éducation religieuse à l’école primaire, à l’école secondaire et au lycée. Le ministre rejeta une demande de l’Union des athées [1] visant à remplacer le chapitre consacré à l’athéisme par un texte plus objectif qui ne présenterait pas l’athéisme sous un angle négatif. Le contenu du programme de l’éducation religieuse avait été élaboré avec la participation des représentants de l’Église Orthodoxe de la Grèce.

Le 17 juillet 2017, la requérante saisit le Conseil d’État d’un recours en annulation des deux décisions ministérielles et demanda la jonction de l’affaire avec celle qui avait été introduite par les requérants dans l’affaire Papageorgiou et autres c. Grèce (n o 4762/18 et 6140/18, 31 octobre 2019). Une demande tendant à faire examiner en urgence les deux affaires, soit avant le début de l’année scolaire 2017-2018, fut aussi déposée. Par un arrêt n o 1752/2019, du 20 septembre 2019, la formation plénière du Conseil d’État considéra qu’elle ne devait pas statuer sur le fond de l’affaire, au motif notamment que les deux décisions ministérielles avaient déjà été annulées par deux autres arrêts (n o 1749/2019 et 1750/2019) de la formation plénière du Conseil d’État qui se prononçaient sur les recours en annulation qu’avaient introduits (postérieurement aux recours de la requérante) des parents d’élèves chrétiens orthodoxes contre ces décisions.

Par ces deux arrêts, le Conseil d’État considéra que comme il y avait en Grèce une « religion dominante », celle de l’Église orthodoxe, le cours d’éducation religieuse devait être confessionnel. Invoquant l’article 9 combiné avec l’article 14 de la Convention, la requérante se plaint qu’il lui a été impossible de faire empêcher que des considérations « dédaigneuses et sectaires » contre l’athéisme soient incluses dans le cours d’éducation religieuse.

QUESTION AUX PARTIES

L’impossibilité pour la requérante de faire empêcher que des considérations prétendument « dédaigneuses et sectaires » contre l’athéisme soient incluses dans le cours d’éducation religieuse pour l’année scolaire 2017 ‑ 2018, a-t-elle porté atteinte au droit à la liberté de conscience de ses membres, garanti par l’article 9 combiné avec l’article 14 de la Convention ? [1] L’article 2 des statuts de la requérante mentionne parmi les buts de celle-ci la défense de la liberté religieuse et des droits des irréligieux, des athées et des agnostiques par la voie judiciaire.