- Dosarul nr.
- 2ra-3786/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 decembrie 2013
- Părțile
- Plucci Elena, zadîr Petru, Mihailova Nadejda vs Comitetul executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerul Finanţelor
- Pe scurt
- Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii
2ra-3786/13 — Cu privire la încasarea contravalorii averii confiscate
Dosarul nr.2ra-3786/13 prima instanţă: S. Popovici instanţa de apel: A. Curdov, E. Lazareva, E. Dimina DECIZIE 11 decembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Iurie Bejenaru, Ghenadie Nicolaev, Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 28 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda, admis parţial apelul declarat de Ministerul Finanţelor, c o n s t a t ă La 04 iulie 2011, Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda au depus cerere de chemare în judecată împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzate în urma represiunilor politice.
În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că potrivit certificatului Ministerului Afacerilor Interne din 29 iulie 2007, familia lor: Zadîr Vasilii anul naşterii 1886, Zadîr Varvara anul naşterii 1886, Zadîr Iliia anul naşterii 1924, Zadîr Anna anul naşterii 1924, Zadîr Elena anul naşterii 1941, Zadîr Piotr anul naşterii 1945, Zadîr Nadejda anul naşterii 1948 la 6 iulie 1949 a fost supusă represiunilor politice din partea statului. În urma acestui fapt întreaga familie a fost deportată în localităţi speciale în regiunea Kurgan unde s-a aflat pe parcursul a mai mult de 6,5 ani, adică de la 6 iulie 1949 pînă la 30 noiembrie 1956. Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 115 din 10 aprilie 1989 toată familia a fost reabilitată.
În urma represiunilor de la familia lor fără hotărîre judecătorească au fost confiscate toate bunurile mobile şi imobile ce erau la momentul represiunii în satul Cioc-Maidan, raionul Romanovschi. 1 La 28 august 2007 s-au adresat preşedintelui raionului Comrat cu cerere privind restituirea şi/sau despăgubirea costului bunurilor confiscate după preţul comercial. Prin decizia nr. 033 din 28 iulie 2008 Comisia Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia vizînd problemele victimelor represiunilor politice s-a refuzat achitarea compensaţiei pentru bunurile confiscate. Ca motiv de refuz s-a invocat că prin decizia Comitetului Executiv al raionului Basarabeasca din 21 iulie 1994 a decis despăgubirea moştenitorilor cetăţeanului Zadîr Iliia a costului bunurilor confiscate în sumă de 90 lei din contul mijloacelor colhozului „Zavetî Lenina”.
Consideră reclamanţii că prin decizia dată comisia ilegal şi neîntemeiat a refuzat să achite compensaţia pentru bunurile confiscate. Susţin că pîrîţii sunt obligaţi în mod solidar să restituie pentru toate bunurile imobile confiscate suma de 107 820 euro şi pentru toate bunurile mobile confiscate (inventarul agricol, vietăţi, vite de muncă, producţia agricolă şi bunurile personale) suma de 1 976 460 lei. Pentru confirmarea faptelor prezenţei tuturor bunurilor enumerate, au propus comisiei vizînd problemele victimelor represiunilor politice să audieze martorii oculari în acel timp, care au fost gata să se prezinte în şedinţa comisiei şi să confirme faptul că toate bunurile mobile şi imobile enunţate la situaţia din 06 iulie 1949 în familia lor erau şi au fost confiscate de către organele administraţiei publice locale de stat.
La interpelările adresate întreprinderii agricole „Maidan-Grup” (ca succesor de drepturi al colhozului „Zavetî Lenina”) Ianioglo F.P., Primăriei s. Cioc-Maidan şi Arhivei raionale Comrat, se atestă că familia lor nu a primit compensaţia în mărime de 90 lei. Din motive necunoscute autorităţile din acea perioadă nu au reflectat în mod cuvenit faptul confiscării pe suport de hîrtie (în actele corespunzătoare). Confiscarea bunurilor se atestă prin documentele primite de la Ministerul Afacerilor Interne, prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949, prin decizia Comitetului Executiv al raionului Basarabeasca nr. 7/5 din 21 iulie 1994 şi alte documente anexate la materialele pricinii.
Conform Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225- XII din 08 decembrie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, intrate în vigoare la 01 ianuarie 2007, termenul maxim de examinare a cererilor cetăţenilor şi adoptare a deciziilor de către Comisii este de 6 luni. Necătînd la această condiţie, comisia raională şi comisia regională a UTA Găgăuzia vizînd problemele victimelor represiunilor politice au examinat cererea aproximativ într-un an. După întoarcerea familiei lor din localităţile speciale din regiunea Kurgan, statul a refuzat să-i întoarcă în satul natal şi să le restituie bunurile imobile confiscate. 2 Astfel, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp pînă la adoptarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, toţi membrii familiei permanent au suportat presiune moral-psihologică, au fost create superficial obstacole la intrarea la studii, la serviciu.
Prin scrisoarea de însoţire pentru Consiliul de Miniştri al RSSM din 08 februarie 1967 cu nr. de ieşire 8/11-10721 rezultă că membrilor familiei lor un timp îndelungat li s-a refuzat în acordarea vizei de reşedinţă şi locului de aflare în s. Cioc-Maidan din motiv că iniţial familia Zadîr a fost eliberată în baza Hotărîrii Miniştrilor RSSM din 24 noiembrie 1955 şi 12 martie 1956 fără dreptul de a locui în RSSM şi fără restituirea bunurilor confiscate.
Ţinînd cont de aceste fapte şi circumstanţe, consideră că statul pe lîngă despăgubirea costului bunurilor confiscate în anii represiunilor politice este obligat să achite fiecăruia dintre ei compensaţia prejudiciului moral din calculul salariului mediu lunar statistic pe Republica Moldova, înmulţit cu întreaga perioadă a represiunilor, la care a fost supus fiecare dintre ei pînă la adoptarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, şi anume: lui Plucci Elena pentru perioada de pe 6 iulie 1949 pînă pe 08 decembrie 1992, adică pentru 43 de ani şi 5 luni (calculul 521 de luni x 3245,8 lei = 1691062 lei); - lui Zadîr Piotr pentru perioada de pe 06 iulie 1949 pînă pe 08 decembrie 1992, adică pentru 43 de ani şi 5 luni (calculul 521 de luni x 3245,8 lei = 1691062 lei); - Mihailova Nadejda pentru perioada de pe 6 iulie 1949 pînă pe 08 decembrie 1992 pentru 43 de ani şi 5 luni (calcul 521 luni x 3245,8 lei = 1691062 lei).
Susţin că prin acţiunile pîrîţilor le-a fost încălcat dreptul constituţional, nu au fost respectate şi îndeplinite cerinţele Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 cu modificările şi completările ulterioare, cerinţele normelor dreptului internaţional şi convenţia privind drepturile omului. Cer reclamanţii Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda încasarea din contul Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerului Finanţelor în mod solidar suma de 107 820 euro, 1 976 460 lei cu titlu de prejudiciul material cauzat în urma represiunilor politice şi cîte 1 691 062 lei prejudiciu moral în beneficiul fiecărui reclamant.
La 04 mai 2012 reclamaţii au înaintat cerere prin care şi-au completat cerinţele declarînd că potrivit rezultatelor raportului de expertiză nr. 03030602 din 22 decembrie 2011, certificatului nr. 234 din 27 decembrie 2011 Camerei de Comerţ şi Industrie, costul bunurilor imobile ridicate de la familia lor constituie: două case de locuit şi trei magazii, 30 ha de pămînt arabil - 475000 lei, plantaţii de viţă-de-vie de soiuri hibrizi - 6500 lei, în total costul imobilului ridicat a constituit suma de 481 500 lei. Astfel, în conformitate cu certificatele Camerei de Comerţ şi Industrie nr. 233 şi 234 din 27 decembrie 2011 costul bunurilor mobile ridicate de la familia lor constituie: cositoarea (1 buc.) - 3500 lei, teascul de struguri (1 buc.) - 2000 lei, cai pentru lucru (4 buc.) -28000 lei, vaci (3 buc.) - 24000 lei, boi (2 buc.) - 14000 lei, 3 oi, caracul (80 buc.) - 56000 lei, porci (5 buc.) - 15000 lei, preţ total al bunurilor mobile ridicate constituie 142 500 lei.
Cer reclamanţii încasarea din contul Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în beneficiul lor a sumei de 624 000 lei compensaţie a bunurilor ridicate de la familie în anul 1949 în timpul represiunilor politice. În partea încasării prejudiciului moral cerinţele acţiunii au fost menţinute, iar în partea repartizării cheltuielilor de judecată au solicitat încasarea sumei de 5988 lei de la Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia pentru raportul privind estimarea bunurilor efectuat de către Camera de Comerţ şi Industrie, ce se confirmă prin chitanţa nr. 63 din 28 decembrie 2011 şi suma de 3000 lei pentru asistenţa juridică (f.d.121). Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 14 mai 2012 acţiunea a fost admisă parţial.
S-a recunoscut ilegală hotărîrea Comisiei privind problemele victimelor represiunilor politice al Comitetului Executiv al Găgăuziei din 28 iulie 2008 (hotărîrea nr. 33 a şedinţei comisiei privind problemele victimelor represiunilor politice) în partea refuzului în achitarea compensaţiei Elenei Plucci, Zadîr Petru şi Mihailova Nadejda. S-a încasat din bugetul UTA Găgăuzia în folosul Elenei Plucci, Zadîr Petru şi Mihailova Nadejda echivalentul bănesc al valorii de piaţă a bunurilor confiscate în mărime de 328 000 lei, cheltuielile de judecată privind efectuarea expertizei în mărime de 5 988 lei şi suma de 3000 lei asistenţă juridică. S-a eşalonat plata compensaţiei pe o perioadă de 5 ani, a cîte 20 la sută anual.
În rest acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 28 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Plucci Elena, Zadîr Petru şi Mihailova Nadejda şi admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 14 mai 2012 în partea admiterii cerinţelor şi s-a emis în această parte o hotărîre nouă prin care: S-a încasat din contul bugetului de stat prin recalcularea în bugetul UTA Găgăuzia în beneficiul lui Zadîr Piotr compensaţia bănească a costului bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în sumă de 328 000 lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în mărime de 5 988 lei şi cheltuieli privind acordarea asistenţei juridice în sumă de 3 000 lei.
S-a eşalonat suma compensaţiei pe cinci ani, achitînd proporţional a cîte 20 % anual. S-au respins ca neîntemeiate cerinţele acţiunii Elenei Plucci şi Mihailova Nadejda împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea sumelor prejudiciului material şi moral cauzate în urma represiunilor politice. În rest hotărîrea primei instanţe se menţine. La 08 august 2013 Ministerul Finanţelor a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea actelor contestate cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinse pretenţiile înaintate faţă de Ministerul Finanţelor integral. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
4 Prin prisma normei citate în coraport cu data emiterii deciziei de către instanţa de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece prin avizul de recepţie anexat la materialele pricinii se atestă faptul că recurentul a recepţionat copia deciziei instanţei de apel la 10 iulie 2013 (f.d.238). În motivarea recursului recurentul a invocat că constatările instanţelor inferioare sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul declarat se judecă în limitele invocate şi în baza referinţei depuse de către intimat.
La 17 octombrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Elenei Plucci, Zadîr Piotr, Mihailova Nadejda şi Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, copia cererii de recurs, cu necesitatea de a depune referinţă asupra acestuia. Prin referinţa depusă la 21 noiembrie 2013, de către de Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, a solicitat admiterea recursului declarat de Ministerul Finanţelor. Intimaţii Elena Plucci, Zadîr Piotr, Mihailova Nadejda, până la examinarea pricinii, nu au depus referinţă la cererea de recurs. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.
Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.
Din materialele pricinii rezultă că Zadîr Vasilii anul naşterii 1886, Zadîr Varvara anul naşterii 1886, Zadîr Iliia anul naşterii 1924, Zadîr Anna anul naşterii 1924, Zadîr Elena anul naşterii 1941, Zadîr Piotr anul naşterii 1945, Zadîr Nadejda anul naşterii 1948 pe 6 iulie 1949 au fost supuşi represiunilor politice din partea statului în urma cărui fapt întreaga familie a fost deportată în localităţi speciale în regiunea Kurgan, unde s-a aflat de la 06 iulie 1949 pînă la 30 noiembrie 1956 pe parcursul a mai mult de 6,5 ani. 5 Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 115 din 10 aprilie 1989 toată familia a fost reabilitată. Prin Hotărîrea Comitetului Executiv raional Basarabeasca din 21 iulie 1994 s- a decis restituirea Elenei Plucci, Zadîr Nadejda şi lui Zadîr Petru a valorii averii confiscate în sumă de 90 lei (f.d.27).
Prin certificatul de moştenitor legal din 16 iunie 2000 se atestă că moştenitori a bunurilor lui Zadîr Anna decedată la 16 iunie 1992 este fiul Zadîr Piotr, domiciliat în satul Cioc-Maidan, raionul Comrat, str, Kotovschi, 30 „a” (f.d.195). Prin scrisoarea Ministerului Protecţiei Sociale al RSSM din 18 februarie 1967 nr. 8/11-10721 se atestă faptul confiscării bunurilor familiei Zadîr (f.d.25). La 28 august 2007 Plucci Elena s-a adresat preşedintele raionului Comrat cu cerere privind restituirea şi/sau despăgubirea costului bunurilor confiscate după preţul comercial, care au fost confiscate la momentul represiunii în satul Cioc- Maidan, raionul Romanovschi. (f.d.11).
Prin decizia comisiei Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia vizînd problemele victimelor represiunilor politice nr. 033 din 28 iulie 2008 s-a decis renunţarea la achitarea compensaţiei pentru bunurile confiscate pe motiv că la 21 iulie 1994 Comitetul Executiv al raionului Basarabeasca a adoptat decizia nr. 7/5 privind despăgubirea moştenitorilor cetăţeanului Zadîr Iliia a costului bunurilor confiscate în sumă de 90 lei din contul mijloacelor colhozului „Zavetî Lenina”. Considerînd că prin acţiunile pîrîţilor le-a fost încălcat dreptul constituţional şi nu au fost respectate şi îndeplinite cerinţele Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 cu modificările şi completările ulterioare, reclamanţii Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda s-au adresat în instanţa de judecată împotriva Comitetului Executiv UTA Găgăuzia şi Ministerului Finanţelor cu prezenta acţiune.
La 04 mai 2012 Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda au înaintat cerere prin care au completat cerinţele acţiunii, declarînd că potrivit rezultatelor raportului de expertiză nr. 03030602 din 22 decembrie 2011, certificatului nr. 234 din 27 decembrie 2011 al Camerei de Comerţ şi Industrie, costul bunurilor imobile ridicate de la familia lor constituie: două case de locuit şi trei magazii, 30 ha de pămînt arabil - 475000 lei, plantaţii de viţă-de-vie de soiuri hibrizi - 6500 lei, în total costul imobilului ridicat a constituit 481 500 lei.
Potrivit certificatelor Camerei de Comerţ şi Industrie nr. 233 şi 234 din 27 decembrie 2011, costul bunurilor mobile ridicate de la familia Zadîr constituie: cositoarea (1 buc.) - 3500 lei, teascul de struguri (1 buc.) - 2000 lei, cai pentru lucru (4 buc.) -28000 lei, vaci (3 buc.) - 24000 lei, boi (2 buc.) - 14000 lei, oi caracul (80 buc.) - 56000 lei, porci (5 buc.) - 15000 lei, preţ total al bunurilor mobile ridicate constituie 142 500 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 14 mai 2012 acţiunea a fost admisă parţial. S-a recunoscut ilegală hotărîrea Comisiei privind problemele victimelor represiunilor politice al Comitetului Executiv al Găgăuziei din 28 iulie 2008 (hotărîrea nr. 33 a şedinţei comisiei privind problemele victimelor represiunilor 6 politice) în partea refuzului în achitarea compensaţiei Plucci Elena, Zadîr Petru şi Mihailova Nadejda.
S-a încasat din bugetul UTA Găgăuzia în folosul Elenei Plucci, Zadîr Petru şi Mihailova Nadejda echivalentul bănesc a valorii de piaţă a bunurilor confiscate în mărime de 328 000 lei, cheltuielile de judecată privind efectuarea expertizei în mărime de 5 988 lei şi suma de 3000 lei asistenţă juridică. S-a eşalonat plata compensaţiei pe o perioadă de 5 ani, cîte 20 la sută anual. În rest acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 28 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Plucci Elena, Zadîr Petru şi Mihailova Nadejda şi admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor.
S-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 14 mai 2012 în partea admiterii cerinţelor şi s-a emis în această parte o hotărîre nouă prin care: S-a încasat din contul bugetului de stat prin recalcularea în bugetul UTA Găgăuzia în beneficiul lui Zadîr Piotr compensaţia bănească a costului bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în sumă de 328 000 lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în mărime de 5 988 lei şi cheltuieli privind acordarea asistenţei juridice în sumă de 3 000 lei. S-a eşalonat suma compensaţiei pe cinci ani, achitînd proporţional a cîte 20 % anual. S-au respins ca neîntemeiate cerinţele Elenei Plucci şi Nadejdei Mihailova împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerul Finanţelor cu privire la încasarea sumelor prejudiciului material şi prejudiciului moral cauzate în urma represiunilor politice.
În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră decizia instanţei de apel ilegală, rezultată din încălcarea normelor de drept procedural, fapt care în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) lit. d) CPC constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti pronunţate şi restituirea pricinii spre rejudecare. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.
În conformitate cu art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia 7 hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă.
Alin (5) al aceluiaşi articol stipulează că instanţa de apel este obligată să se pronunţe în privinţa tuturor motivelor invocate în apel. Totodată hotărârea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare şi concretă. Circumstanţele şi probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică. De asemenea concluziile instanţei expuse în partea motivată a hotărârii trebuie să coincidă cu circumstanţele pricinii, constatate pe parcursul dezbaterilor judiciare, în caz contrar hotărârea fiind lovită de nulitate. Cu derogare de la normele de drept procedural citate, instanţa de apel nu a supus examinării nici legalitatea hotărârii primei instanţe integral, nici argumentele invocate de Ministerul Finanţelor în cererea de apel înaintată.
Or, în partea motivată a deciziei urma a se menţiona fiecare argument invocat de apelant în cererea sa, concluzia instanţei pentru care motive acest argument este neîntemeiat, în baza căror norme şi probe instanţa a ajuns la concluzia menţionată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că încălcările menţionate denotă nerespectarea competenţelor legale conferite instanţei de apel prin dispoziţiile art. 373 CPC, fapt care determină casarea deciziei şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă. Conform art. 1 Protocolul 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Conform art. 10 al.(1) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate sunt integrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice. Instanţa de judecată şi-a motivat hotărîrea făcînd trimitere la raportul de expertiză efectuat de către Camera de Comerţ şi Industrie. Conform art. 12 alin. (9) lit. a) a Legii nr. 186 din nr. 186- XVI din 29.06.2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.
Prin prisma normei citate, instanţa de recurs menţionează că evaluarea bunurilor urma să fie stabilită în baza unui calcul efectuat de oficiul cadastral teritorial dar nu de către Camera de Comerţ şi Industrie. Camera de Comerţ şi Industrie nu dispune de atribuţii şi competenţă referitoare la constatarea unor fapte cu valoare juridică. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine încălcările procedurale admise de instanţa de apel prin 8 omisiunea de a dispune în sarcina Oficiului Cadastral Teritorial petrecerea unei expertize prin care să fie evaluat costul bunurilor confiscate.
Din considerentele menţionate şi având în vedere că s-a constatat examinarea pricinii cu încălcarea normelor de drept procedural şi eroarea judiciară în nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecare urmează să se ţină cont de cele menţionate, să fie aplicate corect normele de drept aplicabile raportului juridic litigios, să se dispună efectuarea expertizei organului competent prin examinarea probelor în acest sens, să se verifice legalitatea hotărârii primei instanţe şi drept consecinţă să fie emisă o decizie legală.
În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor. Se casează decizia Curţii de Apel Comrat din 28 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Plucci Elena, Zadîr Piotr şi Mihailova Nadejda împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciul material şi a moral cauzat în urma represiunilor politice, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Iurie Bejenaru Ghenadie Nicolaev Tatiana Vieru 9