2ra-446/16 — Restiuirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-446/16 Instanţa de fond: Judecătoria Comrat – G. Colev Instanţa de apel: CA Cahul – G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Tamara Chişca-Doneva Judecători Ion Druţă, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor declarate de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco şi Ministerul Finanţelor în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Maria Zadîr, Nadejda Gorelco împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, Ministerului Finanţelor privind restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco, s- a admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, s-a casat parţial hotărârea Judecătoriei Comrat din 05 octombrie 2012, CONSTATĂ: La 18 aprilie 2011 Vasilisa Nicolaeva, Piotr Buzadji, Maria Zadîr, Nadejda Gorelco s-au adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, Ministerului Finanţelor, solicitînd restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în mărime de 4 776 739 lei, repararea prejudiciului moral Vasilisei Nicolaeva în sumă de 1 691 062 lei, Mariei Zadîr în mărime de 1 600 179 lei,

Nadejdei Gorelco suma de 1 415 169 lei şi lui Piotr Buzadji în sumă de 1 691 062 lei. În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat că sunt membrii familiei Buzadji, care a fost supusă represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi, dar căreia nu i-a fost compensată valoarea bunurilor confiscate. În anul 2007 Vasilisa Nicolaeva, Piotr Buzadji, Maria Zadîr şi Nadejda Gorelco cu o cerere s-au adresat preşedintelui r-nului Comrat, solicitînd compensarea valorii bunurilor confiscate, care a fost respinsă prin decizia nr. 35 din 28 iulie 2008 pe motivul existenţei deciziei Comitetului Executiv Basarabeasca nr. 7/18 din 12 iunie 1990 privind restituirea Fedorei Buzadji a valorii construcţiilor şi altor bunuri în mărime de 7 000 ruble din contul colhozului „Zavetî Lenina”.

Conform certificatului 1 nr.8/4-34-H din 07 septembrie 1993, eliberat de Ministerul Afacerilor Interne, familia lor în perioada anilor 1949 - 1956 a fost supusă represiunilor politice şi a fost deportată în regiunea Curgan, fiindu-le confiscate bunurile mobile şi imobile, pe care le posedau la acel moment în s. Cioc-Maidan, r-nul Romanovschii, RSSM. În opinia reclamanţilor le-au fost confiscate trei case de locuit cu suprafaţa totală de 224 m2 la preţul de piaţă de 62 720 Euro, însoţite de o bucătărie de vară la preţul de piaţă 6 720 Euro, beciul din piatră, la preţul de piaţă de 14 560 Euro; o construcţie nouă de gospodărie cu lungimea 20 metri şi lăţimea 8 metri, acoperită cu ţiglă, la preţul de piaţă de 16 000 Euro; 2 (două) încăperi de depozit - hambaruri, cu lungimea cîte 14 metri, lăţimea cîte l0 metri şi înălţimea 2 metri, acoperite cu ţiglă roşie, la preţul de 28 000 Euro, în total toate construcţiile avînd valoarea de 128 000 Euro.

De asemenea au mai fost confiscate 45 ha de teren arabil cu destinaţie agricolă, preţul cărora potrivit Legii cu privire la preţul normativ şi vînzare-cumpărare a terenului, constituie mai mult de 900 000 lei; 5 ha de viţă-de-vie cu prețul de 727 600 lei; moară de vînt cu productivitatea - 2 tone de făină pe zi, la preţul de piaţă de 25 000 lei; 8 cai la preţul de piaţă de 68 000 lei; 6 boi cu prețul de 72 000 lei; 6 vaci cu prețul de 90 000 lei; 40 porci cu prețul de 50 000 lei; 150 oi cu prețul de 90 000 lei; 200 miei cu prețul de 40 000 lei; 200 păsări domestice cu prețul de 16000 lei; plug dublu reversibil - 4 unităţi cu preţul de 24 000 lei; boroane - 4 unităţi cu preţul de 10000 lei; căruţe - 5 unităţi cu preţul de 22500 lei; semănători cu două rînduri - 4 unităţi cu preţul de 10 000 lei; cositoare mecanică cu prețul de 3 500 lei; smulgătoare de porumb - 4 unităţi cu preţul de 10 000 lei; teasc mare de struguri - 3 unităţi cu preţul de piaţă de 10 500 lei; butoi din stejar cu prețul de 50 000 1ei; concasor pentru struguri cu preţul de piaţă 3 500 lei, dulapuri cu trei uşi de producţie germană şi română - 5 unităţi cu prețul total de 61 200 lei; pături de lînă - 20 unităţi cu preţul de 16 000 lei; saltele de lînă - 20 unităţi cu preţul de 24 000 lei; paturi de stejar, producţie română - 4 unităţi cu preţul de 35 172 lei;

scaune din stejar producţie română - 20 unităţi cu preţul de 19 320 lei; mese din stejar producţie română - 8 unităţi cu preţul de 77 272 lei; perne de puf cu dimensiuni 70 x 70 - 25 unităţi cu preţul de 5 000 lei; covoare din lînă cu dimensiuni 5m x 2,5m - 10 unităţi cu preţul de piaţă de 42 875 lei; maşina de cusut „Singa” - 2 unităţi cu preţul de 5 000 lei; tăieri de lînă - 30 metri cu preţul de 4 500 lei; ţoluri din lînă - 60 metri cu preţul de 7 200 lei. Din răspunsurile primite de la organelle de resort se constată că familia nu a primit această compensaţie în mărime de 7000 ruble. Toate bunurile confiscate au fost dobîndite exclusiv prin munca tuturor membrilor familiei.

La momentul confiscării, autorităţile care efectuau represiuni, nu au fixat faptele şi circumstanţele acestea în documentele corespunzătoare, de aceea în documentele de arhivă nu se află careva informaţie concretă, care reflectă toată lista bunurilor, pentru care familia reclamanților nu a primit compensaţie bănească, pe care o apreciază în sumă de 4 776 739 lei. După revenirea din locurile unde au fost deportați, statul, iniţial, le-a interzis să se stabilească cu traiul în satul natal şi să le restituie bunurile imobile confiscate, au întimpinat dificultăţi la îmatricularea la studii, angajarea în cîmpul muncii. Având în vedere aceste fapte şi circumstanţe, reclamanţii consideră că statul în afară de 2 restituirea valorii bunurilor confiscate în anii represiunilor politice, este obligat să plătească pentru fiecare dintre acestea compensarea prejudiciului moral din calculul salariului mediu lunar statistic în RM, pentru întreaga perioadă de represiune.

În şedinţa de judecată reclamanţii au completat cerinţele acţiunii, solicitînd recunoaşterea ilegalităţii hotărîrii Comitetului Executiv al UTAG nr. 35 din 28 iulie 2008 şi au concretizat lista bunurilor confiscate. Prin hotărîrea judecătoriei Comrat din 05 octombrie 2012 acțiunea reclamanților a fost admisă parțial și a fost anulată decizia nr. 35 din 28 iulie 2008 a Comisiei privind problemele victimelor represiunilor politice a Comitetului executiv al UTAG, a fost încasată suma de 420 000 lei cu titlu de compensare pentru bunurile confiscate în urma represiunilor politice și cheltuielile de judecată în sumă de 9 500 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, la 06 noiembrie 2012 Ministerul Finanţelor a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii cu emietrea unei noi decizii, prin care acţiunea să fie respinsă integral.

La 12 noiembrie 2012 Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco au depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii şi emietrea unei noi soluţii, prin care acţiunea să fie admisă în volum deplin. Curtea de Apel Comrat prin încheierea din 26 decembrie 2013 a restituit ca fiind depus tardiv apelul declarat de către Comitetul executiv UTA Găgăuzia. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 26 decembrie 2013 a fost respins apelul lui Piotr Buzadji, Vasilisei Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejdei Gorelco și admis apelul Ministerului Finanțelor, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Comrat din 05 octombrie 2012 şi a fost emisă o nouă hotărîre, prin care cererea lui Piotr Buzadji, Vasilisei Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejdei Gorelco a fost respinsă.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 iulie 2014 s-a admis recursul declarat de Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco, s-a casat decizia Curţii de Apel Comrat din 26 decembrie 2013. Din motivul imposibilităţii formării completului pentru rejudecarea cauzei, pricina civilă a fost remisă pentru reexaminare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul. Curtea de Apel Cahul prin decizia din 12 noiembrie 2015 a respins apelul declarat de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco, a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor şi a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 05 octombrie 2012 cu emiterea unei noi hotărîri, prin care a admis parţial cererea formulată de Piotr Buzadji.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Comitetului executiv al UTA Găgăuzia în beneficiul lui Piotr Buzadji compensaţia pentru bunurile confiscate în urma represiunilor politice în mărime de 215 704 lei şi 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică. S-a respins acţiunea formulată de către Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr şi Nadejda Gorelco ca fiind neîntemeiată. În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a reţinut că potrivit cerrtificatului de moştenitor legal din 16 noiembrie 2007 moştenitor al patrimoniului succesoral al persoanei represate Fedora Buzadji, decedată la 22 martie 2001, este doar fiul acesteia Piotr Buzadji. (f.d.57, vol.I) Fiind unicul moştenitor al Fedorei Buzadji, 3 reabilitată prin hotărârea Consiliului de Miniştri al RSSM din 10 aprilie 1989, Piotr Buzadji dispune de dreptul de a solicita recuperarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, prin achitarea de compensaţii.

Potrivit caracteristicii gospodăriei lui Ilii Buzadji la situaţia anului 1949, ultimul avea indicat ca avere 5 ha de viţă de vie, 45 de ha teren arabil, 5 cai, 2 vaci, 2 boi, 100 de oi, 6 porci, o moară de vînt, o secerătoare. (f.d.26 vol.I) Conform certificatului din 18 mai 1949 Ilii Buzadji deţinea în proprietate o casă, o vacă şi trei oi. (f.d. 28 vol.I). Din certificatul eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie din 12 decembrie 2011 rezultă că preţul unui cal este de 7 000 lei, unei vaci de 8 000 lei, a unui bou 7 000 lei, a unei oi de 700 lei, a unui porc (de 150-200 kg) 3 500 lei, a unei mori de vînt este de 25 750 lei, a unei secerători este de 3 250 lei. (f.d.111-112, vol.II) Potrivit raportului de evaluare a proprietăţii imobiliare din 02 martie 2015, întocmit de ÎS ”Cadastru”, valoarea de piaţă a casei de locuit este de 30 704 lei.

Instanţa de apel a respins ca probe declaraţiile martorilor, care la momentul ridicării familiei Buzadji erau la o vîrstă tînără şi nu au cunoştinţă despre averile persoanei represate. Avînd aceste probe, instanţa de apel a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Comitetului executiv al UTA Găgăuzia în beneficiul lui Piotr Buzadji compensaţia pentru bunurile confiscate în urma represiunilor politice în mărime de 215 704 lei. Instanţa de apel a respins cerinţa privind recuperarea valorii a 5 ha de viţă de vie şi a 45 ha de teren arabil, precum şi compensarea prejudiciului moral, ori potrivit art.12 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992 cetăţenilor Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi, li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice. Actul legislstiv nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate sau moştenitorilor lor. Nefiind de acord cu soluţia instanţei de apel, la 15 ianuarie 2016 Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco au contestat-o cu recurs, solicitînd casarea actului de dispoziţie al instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă în volum deplin.

(f.d.163-169, vol.II) În motivarea recursului recurenţii au invocat că instanţa de apel a interpretat eronat legea, nu a luat în calcul depoziţiile martorilor şi nu a stabilit patrimoniul confiscat ca urmare a represiunilor politice. La 05 februarie 2016 a declarat recurs şi Ministerul Finanţelor, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi soluţii, prin care pretenţiile lui Piotr Buzadji să fie scoase de pe rol sau după caz respinse ca neîntemeiate, iar pretenţiile Vasilisei Nicolaeva, Piotr Zadîr şi Nadejdei Gorelco să fie respinse ca fiind neîntemeiate. (f.d.174-176, vol.II) În motivarea recuresului recurentul a invocat că hotărîrile instanţelor de judecată sînt neîntemeiate, deoarece persoanei represate Fedorei Buzadji i s-a 4 restituit costul averii confiscate în mărime de 7 000 ruble şi moştenitorii acesteia nu pot solicita repetat restituirea acestei averi.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Cahul a fost pronunţată la 12 noiembrie 2015 şi recepţionată de recurenţi la 11 decembrie 2015 şi 08 decembrie 2015. Cererile de recurs depuse de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco la 15 ianuarie 2016 şi de către Ministerul Finanţelor la 05 februarie 2016 confirmă exercitarea dreptului de atac în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco şi Ministerul Finanţelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Completul de judecată menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Conform jurisprudenţei CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursurile declarate de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco şi Ministerul Finanţelor asemenea aspecte nu se regăsesc.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. 5 Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibile recursurile, declarate de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Piotr Zadîr, Nadejda Gorelco şi Ministerul Finanţelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Piotr Buzadji, Vasilisa Nicolaeva, Maria Zadîr, Nadejda Gorelco împotriva Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, Ministerului Finanţelor privind restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului Tamara Chişca-Doneva Judecători Ion Druţă Maria Ghervas 6