2ra-2382/13 — Prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii

dosarul nr. 2ra-2382/13 prima instanţă: N. Ocerednîi instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco şi D. Corolevschi DECIZIE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Mihai Chirilici, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Chirilici împotriva Nadejdei Iurii cu privire la recunoaşterea ca fiind moştenitor legal şi prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Mihai Chirilici cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 28 septembrie 2012, c o n s t a t ă: La 05 noiembrie 2009, Mihai Chirilici a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Iurii cu privire la recunoaşterea ca fiind moştenitor şi prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii.

În motivarea acţiunii, Mihai Chirilici a indicat că, Lucia Iacob este sora sa, care a decedat la 28 decembrie 1998. După decesul Luciei Iacob, unicul moştenitor de gradul I a rămas fiica acesteia, Aurelia Bărghier. La 08 decembrie 2004, Aurelia Bărghier a decedat. În urma decesului nepoatei sale, au rămas bunurile de pe str. Donici, nr. 29, mun. Bălţi, care potrivit prevederilor legii, le aparţin atît reclamantului, cît şi Nadejdei Iurii, cîte 1/2 cotă parte. Indică reclamantul că a omis termenul de acceptare a succesiunii, deoarece a fost dus în eroare de către pîrîtă. La 30 iunie 2009, Mihai Chirilici a primit certificatul de calitate de moştenitor. Menţionează reclamantul că Nadeja Iurii categoric se împotriveşte partajării averii succesorale.

1 Solicită, Mihai Chirilici, recunoaşterea ca fiind moştenitor legal şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul nepoatei sale, Aurelia Bărghier. La 04 mai 2011, Mihai Chirilici a depus cerere suplimentară la acţiunea iniţială. În motivarea cererii, reclamantul a indicat că după decesul din 28 decembrie 1998 a surorii sale, Lucia Iacob, fiica acesteia, Aurelia Bărghier, nu a acceptat moştenirea mamei sale. Reclamantul nu a depus cerere la notar după decesul Nadejei Iurii cu privire la acceptarea moştenirii, deoarece la acel moment era în viaţă Aurelia Bărghier. El nici nu cunoştea faptul că ultima nu a depus cerere pentru acceptarea moştenirii. Abia după decesul nepoatei sale, atît reclamantul, cît şi Nadejda Iurii, în calitate de mătuşă a Aureliei Bărghier, au depus cerere de acceptare a succesiunii.

A indicat, Mihai Chirilici, că pîrîta a depus anterior o cerere în procedura specială privind constatarea faptului acceptării succesiunii de către Aurelia Bărghier. Prin hotărîrea din 18 iunie 2008, cererea depusă a fost admisă, pentru ca ulterior, prin decizia instanţei de apel, hotărîrea să fie anulată şi cererea scoasă de pe rol. Consideră, Mihai Chirilici, ca la momentul depunerii cererii suplimentare este unicul moştenitor legal al surorii sale decedate la 28 decembrie 1998. Dînsul nu poate accepta moştenirea rămasă după decesul Luciei Iacob fără a fi prelungit termenul de acceptare a moştenirii. Solicită, reclamantul, repunerea în termenul de acceptare a succesiunii şi după decesul surorii sale, Lucia Iacob, decedată la 28 decembrie 1998 (f.d.

47). Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 iunie 2011 acţiunea a fost admisă, fiind prelungit termenul de acceptare a succesiunii lui Mihai Chirilici pentru 6 luni, în urma decesului Aureliei Bărghier, decedată la 08 decembrie 2004 şi în urma decesului Luciei Iacob, decedată la 28 decembrie 1998. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 decembrie 2011, a fost admis apelul declarat de Nadejda Iurii, fiind casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 iunie 2011 cu remiterea pricini spre rejudecare în prima instanţă, din motivul că instanţa nu a verificat cu certitudine motivele omiterii termenului de acceptare a succesiuni de către Mihai Chirilici. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 28 septembrie 2012 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013, a fost respins apelul declarat de Mihai Chirilici cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 28 septembrie 2012. La 18 aprilie 2013, Mihai Chirilici a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acţiunii. Recurentul, Mihai Chirilici, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept 2 procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 10 iulie 2013 recursul declarat de Mihai Chirilici a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. La 07 iunie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatei cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Pînă la examinarea pricinii, Nadejda Iurii nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

Examinând recursul depus în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din 14 martie 2013 şi a hotărîrii primei instanţe din 28 septembrie 2012, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din actele pricinii rezultă că potrivit înscrisurilor anexate la materialele dosarului, reclamantul este fratele Luciei Iacob, care a decedat la 28 decembrie 1998 (f.d.

8,9,11). Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile eliberat la 04 martie 2010, proprietar al casei de locuit de pe str. Donici, nr. 29, municipiul Bălţi este Lucia Iacob (f.d. 48). De asemenea, potrivit certificatului de deces, Bărghier Aurelia, fiica Luciei Iacob şi nepoata reclamantului, a decedat la 08 decembrie 2004 (f.d. 5). Din materialele pricinii rezultă că Mihai Chirilici a primit certificat de calitate de moştenitor la 30 iunie 2009 (f.d.

4). 3 Omiţînd termenul de acceptare a succesiunii, la 05 noiembrie 2009, Mihai Chirilici a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Iurii cu privire la recunoaşterea ca fiind moştenitor legal şi prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii după decesul surorii sale, Lucia Iacob, decedată la 28 decembrie 1998. Ulterior, la 04 mai 2011, reclamantul a mai depus cerere suplimentară la prin care a solicitat repunerea în termenul de acceptare a succesiunii şi după decesul surorii sale, Lucia Iacob. Drept motiv pentru repunere în termen, Mihai Chirilici a menţionat că după decesul surorei sale, nimeni nu a acceptat moştenirea, iar pentru că la moment dînsul este unicul moştenitor legal, în situaţia creată nu poate accepta moştenirea rămasă fără a prelungi termenul de acceptare a succesiuni prin intermediul instanţei de judecată (f.d.

47). Fiind investită cu examinarea prezentei pricini, prima instanţă prin hotărârea din 28 septembrie 2012 a respins acţiunea. Instanţa de apel, prin decizia din 14 martie 2013 a menţinut hotărîrea primei instanţe. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat corect pricina deferită judecăţii. Conform art. 1440 al. (1) Cod Civil, succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morţii ei de către instanţa de judecată. Reieşind din sensul alin.(2) al art. 1440 Cod Civil, deschiderea moştenirii coincide cu momentul morţii celui care lasă moştenirea, iar momentul morţii se stabileşte după ziua calendaristică şi chiar ora sau minutul survenirii ei.

Persoanele care au vocaţie la moştenire (moştenitorii legali şi testamentari) dobîndesc calitate de moştenitori prin acceptarea moştenirii (art.1516 Cod civil). Conform art. 1517 Cod civil, termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni din momentul deschiderii acestuia. Instanţa de recurs conchide că recurentul s-a adresat la notar pentru acceptarea succesiunii tocmai la 18 septembrie 2008, în timp ce Lucia Iacob a decedat la 28 decembrie 1998, iar Aurelia Bărghier - la 08 decembrie 2004. Prin prisma prevederilor menţionate, instanţa de recurs reţine ca justă concluzia instanţei de apel şi a primei instanţe că reclamantul nu a respectat termenul de acceptare a succesiunii. Art. 1519 alin. (1) Cod Civil, arată că termenul prevăzut la art. 1517 poate fi prelungit de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni.

Nu constituie motive temeinice de admitere a acţiunii faptul că reclamantul este unicul moştenitor legal al bunurilor rămase. De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului în cererea înaintată precum că dînsul a depus cererea de prelungire a termenului de acceptare a moştenirii după decesul surorii sale imediat ce a aflat că ultima nu mai are moştenitori de gr.I. Or, argumentul invocat nu corespunde prevederilor anterior 4 menţionate, pentru a constitui motiv de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii. Colegiul consideră întemeiate concluziile instanţei de apel precum că nu au fost stabilite temeiuri pentru prelungirea lui Mihai Chirilici a termenului de acceptare a succesiunii, ca rezultat corect respingînd acţiunea reclamantului.

Or, argumentele indicate de către ultimul nu constituie temei justificat de omitere a termenului de acceptare a succesiunii. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Mihai Chirilici.

Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Bălţi din 28 septembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Chirilici împotriva Nadejdei Iurii cu privire la recunoaşterea ca fiind moştenitor legal şi prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 5