2rac-378/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: E. Grumeza dosarul nr. 2rac-378/2013 instanţa de apel: Iu. Grosu A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 04 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Carnex” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălţi, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Poliţiei, Direcţiei Investigare a Fraudelor, Secţiei Regionale „Nord” a DIF a MAI cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 martie 2013 c o n s t a t ă La data de 22 august 2011 SRL „Carnex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Bălţi, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Poliţiei, Direcţiei Investigare a Fraudelor, Secţiei Regională „Nord” a DIF a MAI cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii SRL „Carnex” a menţionat, că în baza contractului de arendă din 25 iunie 2009 încheiat cu Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Bălţi, a transmis în locaţiune camera frigorifică, ce se află pe str. Ştefan cel Mare 133 A, mun. Bălţi, pentru păstrarea producţiei sechestrate. La data de 29.03.2010 Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Bălţi a transmis la păstrare sferturi de găină congelată sechestrate în cantitate de 3615 kg, fapt dovedit prin actul de primire- predare a valorilor materiale din 29.03.2010, pentru care a fost eliberată factura nr.BP0038696 din 29.03.2010 în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Bălţi, care a fost iniţial primită, iar ulterior a fost anulată de către IFS mun. Bălţi. În baza hotărîrii Judecătoriei mun. Bălţi şi titlului executoriu nr. 4-203/10 sferturile 1 congelate de găină transmise la păstrare în cantitate de 3615 kg au fost restituite proprietarului Prisăcari Piotr. Prin urmare, camera frigorifică s-a aflat în locaţiune 123 de zile pentru care urma să se achite chiria în sumă de 59040 lei, însă până în prezent nu a fost achitată. Reclamantul indică, că s-a adresat în repetate ori către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Bălţi şi Secţia Regională „Nord" a DIF a DP a MAI pentru achitarea plăţii de locaţiune în mărime de 59040,00 lei pentru păstrarea sferturilor de găină în cantitate de 3615 kg, însă nu au fost întreprinse măsuri, indicând că nu poartă răspundere şi obligaţiune de achitare pentru păstrarea bunurilor transmise în baza contractului de arendă din 25.06.2009.

Reclamantul SRL „Carnex” a solicitat încasarea de la IFS a datoriei în sumă de 59040 lei şi a taxei de stat în sumă de 1771,20 lei. Ulterior, reclamantul SRL „Carnex” a depus o cerere de concretizare a cerinţelor şi a solicitat încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a datoriei în sumă de 59040 lei, a taxei de stat în sumă de 1771,20 lei şi pentru asistenţa juridică a avocatului 3000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă integral. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul SRL „Carnex” datoria în sumă de 59040,00 lei şi cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 1771,20 lei şi asistenţa juridică a avocatului în sumă de 3000,00 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 martie 2013 s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 23 mai 2013 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 martie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii. În motivarea recursului a indicat, că Ministerul Afacerilor Interne nu a fost citat legal pentru şedinţa de judecată din 21 martie 2013 şi instanţele de judecată nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 pricina s-a ridicat de la examinare şi s-a restituit la Curtea de Apel Bălţi pentru emiterea unei încheieri de corectare a greşelilor.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 03 octombrie 2013 s-a corectat greşeala admisă în dispozitivul deciziei din 21 martie 2013 prin înlocuirea sintagmei „la cererea de chemare în judecată declarată de SRL „Camex” greşit indicată, cu sintagma corectă „la cererea de chemare în judecată declarată de SRL „Carnex”. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Bălţi din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

2 S-a constatat, că Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi la data de 21 martie 2013 a examinat apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva hotărîrii judecătoriei Bălţi din 10 octombrie 2012 şi a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a menţinut hotărârea primei instanţe prin care acţiunea înaintată de SRL „Carnex” a fost admisă integral. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul SRL „Carnex” datoria în sumă de 59040,00 lei şi cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 1771,20 lei şi asistenţa juridică a avocatului în sumă de 3000,00 lei. Instanţa de recurs consideră, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural.

Astfel, instanţa de apel urma să judece toate motivele apelului respectând prevederile articolului 373 Cod de procedură civilă. Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine, că contrar acestor prevederi, instanţa de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod general la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărîrii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supuse apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză, în final menţinând hotărîrea primei instanţe ca întemeiată.

Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerinţelor solicitate în acţiunea de bază, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului legalitatea hotărîrii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziţiei instanţei pe fiecare din argumentele invocate. Astfel, instanţa de apel a comis încălcări care au dus la soluţionarea greşită a pricinii. Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond, instanţa de apel a menţinut concluzia primei instanţe, că temei de păstrare la SRL „Carnex” a sferturilor de găină congelate sechestrate în cantitate de 3615 kg a servit contractul de arendă din 25 iunie 2009, încheiat între SRL „Carnex”, în calitate de arendator şi Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Bălţi, în calitate de arendaş, pentru locaţiunea camerei frigorifice amplasată pe str. Ştefan cel Mare 133 A, mun. Bălţi, în scopul păstrării producţiei sechestrate. Totodată, instanţele de judecată au încasat prejudiciul material în beneficiul intimatului SRL „Carnex” de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fără a specifica raportul juridic care guvernează temeinicia acestor pretenţii. Mai mul ca atât, instanţa de apel menţionează că, anume Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Bălţi, în temeiul contractului de arendă din 25 iunie 2009, a transmis SRL „Carnex” spre păstrare sferturile de găină congelate sechestrate în cantitate de 3615 kg, pentru care fapt s-a semnat în actul de predare-primire.

La caz, Colegiul lărgit atestă eronată aprecierea probelor, deoarece prin actul de predare-primire din 29 martie 2010, sferturile de găină congelate sechestrate în cantitate de 3615 kg au fost predate spre păstrare de către angajaţii SR „Nord” a 3 DIF a DP a MAI şi actul de predare-primire fiind semnat de reprezentanţii acestora(f.d.5). Astfel, instanţa de apel urmează să verifice existenţa sau neexistenţa unui act juridic producător de drepturi şi obligaţii între SRL „Carnex” şi Ministerul Afacerilor Interne. Instanţa de apel a reţinut că, producţia plasată la păstrare la data de 29 martie 2010 a fost restituită proprietarului Prisăcari Piotr în baza hotărârii Judecătoriei Bălţi şi titlului executoriu nr. 4-203/10 din 30 aprilie 2010. Totodată, prin procesul-verbal al şedinţei de judecată din 10 octombrie 2012, astfel de probe pe care se bazează instanţele nu au fost cercetate în cadrul şedinţelor de judecată (f.d.67).

Or, în conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Este contradictorie concluzia instanţei de apel cu referire la perioada aflării la păstrare a bunurilor sechestrate, instanţa de apel, menţionând că producţia plasată la păstrare la data de 29 martie 2010 a fost restituită proprietarului Prisăcari Piotr în baza hotărârii Judecătoriei Bălţi şi titlului executoriu nr. 4-203/10 din 30 aprilie 2010, fiind indicată perioada de 123 zile. Instanţa de apel, menţinând hotărârea primei instanţe nu a stabilit cu certitudine perioada aflării la păstrare a bunurilor sechestrate şi probele care confirmă aceasta.

Instanţa de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material. Astfel, instanţa de apel a menţinut hotărârea primei instanţe prin care s-a încasat datoria în sumă de 59040 pentru păstrare a bunurilor confiscate în beneficiul SRL „Carnex” din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

În motivarea încasării sumelor de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, instanţa de apel, bazându-se pe prevederile art. 17 din Regulamentul cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001, a considerat corectă concluzia primei instanţe că, din lipsa de probe în confirmarea transmiterii/preluării bunurilor sechestrate de către SR „Nord” al DIF al DP al MAI, sarcina achitării locaţiunii camerei frigorifice revine Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, ca organul care a sechestrat bunurile.

Totodată, în opinia instanţei de recurs, instanţa de apel urmează să verifice cine a fost subiectul care a sechestrat sferturile de găină congelate sechestrate în cantitate de 3615 kg, or decizia şi hotărârea sunt pronunţate în lipsa unui act de confiscare a bunurilor, pe când Codul de procedură civilă în dispoziţia art. 241 alin.(5) obligă instanţele de judecată să indice în motivarea hotărârii circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

4 Conform art. 12 al Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001, la transmiterea lor inspectoratului fiscal de stat, bunurile menţionate în prezentul Regulament trebuie să fie însoţite de următoarele documente: - hotărîrea, decizia sau ordonanţa autorităţilor administrative şi judecătoreşti (organele de urmărire penală, instanţele de judecată şi alte autorităţi abilitate de a lua astfel de decizii) privind predarea bunurilor inspectoratului fiscal de stat; - titlul executoriu; - procesul-verbal de sechestru al bunurilor; - rezultatele expertizei bunurilor predate; - contractul de păstrare a bunurilor predate, împreună cu calculele de plată; - pentru mijloacele de transport - procesul-verbal de constatare tehnică.

Astfel, instanţa de apel urmează să verifice ce documente au fost prezentate la transmiterea spre păstrare a bunurilor confiscate Inspectoratului Fiscal de Stat, prin prisma prevederilor art. 12 din Regulamentul cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001. În acest context, Colegiul menţionează, că cererea de apel declarată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a conţinut mai multe argumente, asupra cărora instanţa de apel nu s-a pronunţat, respingând apelurile printr-o declaraţie generală, deşi era obligată, în baza art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel, fapt ce denotă că instanţa de apel a examinat cauza superficial, fără a intra în esenţa litigiului, ce constituie o încălcare a normelor de drept procedural.

Potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Tejedor Garcia vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art. 6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor 5 acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

Dat fiind faptul că, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material şi procedural, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Carnex” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălţi, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Poliţiei, Direcţiei Investigare a Fraudelor, Secţiei Regionale „Nord” a DIF a MAI cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ion Druţă 6