2rh-328/13 — Încasarea datoriei

dosarul nr. 2rh-328/13 prima instanţă: M. Malanciuc instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc şi A. Albu instanţa de recurs: S. Filincova, I. Cimpoi, G.Stratulat, S. Novac şi T. Vieru ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac , Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Dumitru Roşca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Percic împotriva lui Dumitru Roşca cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţii de întârziere, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2012, prin care a fost respins recursul declarat de către Dumitru Roşca, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 noiembrie 2011 şi a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 26 iulie 2011, c o n s t a t ă: La 03 februarie 2011, Valentin Percic a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Roşca cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţii de întârziere.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la 09 octombrie 2009, în baza unei recipise, i-a dat cu împrumut lui Dumitru Roşca suma de 130000 lei, 7800 dolari SUA şi 2900 Euro cu termenul de rambursare de până la 30 octombrie 2009. Din motivul că pârâtul nu îşi onorează obligaţiile contractului de împrumut a înaintat prezenta cererea de chemare în judecată. 1 Prin invocarea prevederilor art. 619 Cod Civil, reclamantul a indicat că pârâtul urmează să achite şi penalitatea de întârziere în mărime de 9 % peste rata de refinanţare a Băncii Naţionale Moldovei. Cere, reclamantul Valentin Percic încasarea din contul lui Dumitru Roşca a datoriei în sumă de 130000 lei, 7800 dolari SUA şi 2900 Euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 25953,73 lei, 1557,21 dolari SUA lei, 578,78 Euro, taxa de stat în mărime de 9785 lei şi cheltuielile pentru asistenţa juridică în sumă de 16309,66 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 iulie 2011, acţiunea a fost admisă, fiind încasat din contul lui Dumitru Roşca în beneficiul lui Valentin Percic datoria şi penalitatea de întârziere în mărime de 155953,73 lei, 9357,21 dolari SUA şi 3478,73 Euro.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 noiembrie 2011, a fost respins apelul declarat de Dumitru Roşca şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 iulie 2011. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2012, a fost respins recursul declarat de către Dumitru Roşca, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 noiembrie 2011 şi a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 26 iulie 2011. La 15 octombrie 2013, Dumitru Roşca a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei instanţei de recurs, deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu trimiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată.

Revizuentul, Dumitru Roşca, în motivarea cererii de revizuire, a indicat prevederile art. 449 lit. b) CPC, menţionînd că după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior. Astfel revizuentul a indicat că la baza hotărîrilor judecătoreşti luate pe marginea acestui litigiu a stat raportul de expertiză nr. 966 din 06 mai 2011. Prin ordonanţa procurorului din 05 ianuarie 2013 a fost pornită urmărirea penală pe faptul falsificării probelor pe dosarul respectiv. Ca temei de pornire a urmăririi penale au servit concluziile din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 4921 din 22 decembrie 2012 efectuat de către Direcţia Tehnico-Criminalistică a Departamentului de Poliţie a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Potrivit concluziilor raportului anterior menţionat, recipisa de împrumut a banilor din 09 octombrie 2009 care a fost pusă la baza hotărîrii instanţelor, este o copie şi nu un original. Consideră dînsul că instanţa de judecată nu este în drept să adopte o hotărîrea judecătorească în baza unei copii a recipisei de împrumut. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. 2 Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că, revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

La caz, revizuentul, Dumitru Roşca, a anexat la cererea de revizuire drept temei pentru revizuire copia cererii de chemare în judecată, copia hotărârii primei instanţe din 26 iulie 2011, copia deciziei instanţei de apel din 22 noiembrie 2011, copia deciziei instanţei de recurs din 30 mai 2012, copia 3 raportului de expertiză nr. 966 din 06 mai 2011, copia ordonanţei de pornire a urmăririi penale din 15 ianuarie 2013, copia demersului revizuentului către Inspectoratul de Poliţie Ungheni din 23 septembrie 2013, copia raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 4921 din 22 decembrie 2012. Instanţa de recurs menţionează că, copia cererii de chemare în judecată, copia hotărârii primei instanţe din 26 iulie 2011, copia deciziei instanţei de apel din 22 noiembrie 2011, copia deciziei instanţei de recurs din 30 mai 2012, copia raportului de expertiză nr. 966 din 06 mai 2011 nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior sau înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces.

Acestea au fost cunoscute de toţi participanţii la proces, inclusiv de către revizuent, deoarece sunt anexate la materialele pricinii. La examinarea cererii de recurs, instanţa le-a supus examinării în ansamblu cu probele anexate la materialele pricinii. Cu referire la copia ordonanţei de pornire a urmăririi penale din 15 ianuarie 2013, copia demersului revizuentului către Inspectoratul de Poliţie Ungheni din 23 septembrie 2013, copia raportului de constatare tehnico- ştiinţifică nr. 4921 din 22 decembrie 2012, instanţa de judecată menţionează că acestea de asemenea nu constituie temei de revizuire. Prin urmare, temeiuri de admitere a cererii de revizuire nu sînt, deoarece Dumitru Roşca a avut posibilitatea de a se adresa pe parcursul examinării pricinii pentru numirea unei contraexpertize.

Dat fiind faptul că revizuirea hotărârii pronunţate în temeiurile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă poate fi admisă numai dacă, după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior, astfel de circumstanţe în cererea de revizuire nu au fost prezentate şi nici nu s-a făcut dovada existenţei unui înscris probator suplimentar în temeiul celor menţionate.

Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire, să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului. Mai mult decît atît, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, fapt omis de către Dumitru Roşca.

4 În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Dumitru Roşca nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice. În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri.

Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Dumitru Roşca ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei.

5 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dumitru Roşca împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Percic împotriva lui Dumitru Roşca cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţii de întârziere.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6