2ra-3819/13 — Încasarea salariului restant

prima instanţă: G. Lungu dosarul nr. 2ra-3819/13 instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, M. Guzun ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ioana Ghimp, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ioana Ghimp împotriva Societăţii pe Acţiuni „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate cu privire la încasarea salariului restant şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iulie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acţiuni „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate, casată hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 28 martie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 06 iulie 2012 Ioana Ghimp a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate cu privire la încasarea salariului restant în mărime de 46695,65 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 46695,65 lei.

În motivarea acţiunii a indicat că, la data de 14.01.1974 a fost angajată în calitate de contabil-finansist la SA „Vinuri Ialoveni”, iar la 16.04.2011 a fost demisionată din funcţie conform art. 85 alin. (2) Codul muncii din iniţiativa proprie, în legătură cu pensionarea. Totodată a menţionat că din data de 31.01.2007 prin ordinul nr. 6-c cu privire la obligaţiunile de funcţie s-a dispus asumarea îndeplinirii obligaţiunilor de funcţie de contabil a altor persoane, adică obligaţiunile ei de funcţie au fost transmise altor persoane. Invocă că la Casa Naţională de Asigurări Sociale Ialoveni nu i s-a calculat salariul pe ultimii cinci ani, deoarece acesta nu a fost achitat şi respectiv mărimea pensiei calculate s-a micşorat din motiv că nu a fost reţinută suma pentru asigurarea socială.

A depus cereri repetate pentru a i se calcula salariul pentru perioada de staţionare, însă au rămas fără răspuns din partea angajatorului. 1 Conform ordinului nr. 43-c din 13.04.2011 cu privire la retribuirea muncii în timpul de staţionare, s-a dispus să-i fie calculat timpul de staţionare în mărime de 2/3 din salariul de bază pe unitate de timp pentru anii 2007-2009, însă pînă în prezent nu a fost executat acest ordin. La data de 10.05.2012 s-a adresat către administratorul SA „Vinuri Ialoveni” pentru a-i calcula salariul pentru perioada neachitată, însă nu a primit răspuns. Conform confirmării de la SA „Vinuri Ialoveni” din 03.07.2012 nu i-a fost achitat salariul pentru anul 2009 în sumă de 13808,14 lei, pentru anul 2010 suma de 11220,80 lei şi pentru anul 2011 suma de 21666,71 lei, în total 46695,65 lei.

Şi-a întemeiat cererea pe prevederile art.art. 163 alin. (1), 143, 144 alin. (1), 330 alin. (1) Codul muncii şi art. 1422 alin. (1) Cod civil. A solicitat reclamanta Ioana Ghimp încasarea de la SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate restanţa salarială pentru anii 2009-2011 în sumă de 46695,65 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 46695,65 lei. Prin cererea cu privire la concretizarea pretenţiei din 05.11.2012 Ioana Ghimp a menţionat că suma de 22322,96 lei conform cererii depuse din 06.07.2012 constituie compensaţia în temeiul art. 330 Codul muncii, solicitînd ca suma de 22322,96 lei să fie inclusă în datoriile creditoriale ale întreprinderii faţă de salariat. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 28.03.2013 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a încasat de la SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate în beneficiul Ioanei Ghimp restanţa salarială pentru anii 2009-2010 în sumă de 25028,94 lei, cît şi 21666,71 lei pentru perioada anilor 2007-2009 pentru aflarea în concediul forţat fără salarizare, în total suma de 46695,74 lei. S-a încasat de la SA „Vinuri Ialoveni” în beneficiul Ioanei Ghimp cu titlu de prejudiciu moral suma de 25000 lei, În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 02.05.2013 SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu trimiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă sau respingerea acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iulie 2013 a fost admis apelul declarat de către SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate. S-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 28.03.2013, şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată a Ioanei Ghimp împotriva SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate cu privire la încasarea salariului restant şi a prejudiciului moral ca neîntemeiată. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a concluzionat că, prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 01.10.2010 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SA „Vinuri Ialoveni”, iar prin încheierea Curţii de Apel Economice din 2 10.02.2011 au fost validate creanţele creditorilor depuse în cadrul procedurii de insolvabilitate (f.d.61-71).

Astfel, s-a stabilit că la 10.02.2011 a fost petrecută şedinţa de validare a creanţelor creditorilor SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate. Reclamanta-intimată Ioana Ghimp a depus cerere de validare a creanţelor salariale, iar potrivit tabelului de validare a creanţelor din 10.02.2011 creanţa salarială a intimatei Ioana Ghimp conform datelor contabile prezentate a fost admisă şi a fost validată suma creanţei salariale a ultimei în sumă de 25028,97 lei, fapt confirmat prin poziţia nr.60 din tabelul de creanţe din încheierea Curţii de Apel Economice din 10.02.2011 (f.d.65).

Prin urmare, instanţa de apel a menţionat că instanţa de fond contrar prevederilor legale, neţinînd cont că SA „Vinuri Ialoveni” se află în proces de insolvabilitate şi achitarea datoriilor, respectiv şi a datoriilor la salariu se efectuează în conformitate cu ordinea stabilită de Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în vigoare din 14.03.2013, s-a stabilit că a obligat SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate să achite restanţele salariale ale intimatei Ioana Ghimp în mod repetat, cu încălcarea procedurii de insolvabilitate.

Or, stingerea creanţelor după intentarea procedurii de insolvabilitate se efectuează în conformitate cu Legea insolvabilităţii, lege specială, însă instanţa de fond contrar prevederilor legale ale Legii enunţate, respectiv a dispoziţiilor art.43 alin.(2), anticipat şi în mod repetat a obligat SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate să-i achite intimatei Ioana Ghimp restanţa salarială care era deja validată la 10.02.2011. În circumstanţele expuse, Judecătoria Ialoveni, din punct de vedere material, nefondat a examinat în fond litigiul cu privire la restanţa salarială dintre debitorul aflat în procedură de insolvabilitate, SA „Vinuri Ialoveni" şi creditorul acestuia Ioana Ghimp.

Potrivit înscrisurilor anexate la apel, creditorul Ioana Ghimp posedă un drept de creanţă împotriva debitorului SA „Vinuri Ialoveni" în proces de insolvabilitate, dreptul său de creanţă în sumă de 25028,97 lei, fiind înscris la pct.60 al tabelului creanţelor validat prin încheierea Curţii de Apel Economice din 10.02.2011. Or, înaintarea altor creanţe, contestaţiile la tabelul definitiv al creanţelor sau înaintarea tardivă a creanţelor, pot fi înaintate şi soluţionate în mod exclusiv de către instanţa de insolvabilitate potrivit art.art. 110 alin. (2), 143 şi 145 şi altele din Legea insolvabilităţii, creditorul neavînd dreptul să înainteze acţiuni civile în procedură separată.

Instanţa de apel în cazul din speţă a constatat că cererea de chemare în judecată a Ioanei Ghimp conţine şi pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral, care este de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, astfel prin 3 prisma art.371 CPC, Colegiul civil consideră că n-a fost încălcată competenţa instanţei de judecată în judecarea pretenţiilor conexe. Astfel, s-a reţinut că instanţa de fond neîntemeiat şi ilegal a admis parţial şi pretenţia Ioanei Ghimp cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece aceasta comportă un caracter arbitrar, prejudiciul moral poate fi reparat numai cu condiţia ca să fie expres prevăzut de lege, ceea ce în cazul din speţă lipseşte. La 19 septembrie 2013 Iulian Ghimp a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanţa de apel a emis decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei, în cadrul procesului de judecată punînd întrebări despre existenţa probelor care în dosar se regăsesc, ca rezultat acestea nefiind examinate în ansamblul şi interconexiunea lor, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi s-a interpretat eronat legea. Invocă că instanţa de apel nu a făcut altceva decît a îndreptăţi decizia luată prin faptul că, competenţa pe litigii conexe insolvabilităţii aparţine şi se examinează doar în cadrul instanţei de examinării dosarului în insolvabilitate, deşi admite că procedura de examinare a componentei prejudiciului moral instanţa competent este cea de drept comun - Judecătoria Ialoveni.

Prezenta acţiune în justiţie este un litigiu de muncă, iar adresarea în instanţă nu face altceva decît să se stabilească valoarea creanţei ce este datorată de SA „Vinuri Ialoveni” faţă de fosta angajată - Ghimp Ioana. Astfel valoarea creanţei se va actualiza (în lista creanţelor), neurmînd a fi plătită de două ori, iar reprezentantul intimatului a speculat şi a indus în eroare instanţa de judecată cu afirmaţii de non valoare juridică, art. 43 al Legii insolvabilităţii stabileşte doar modul de executare a creanţelor chirografare, astfel că stabilirea valorii creanţei, în cazul în care a fost confirmată de către instanţa de judecată, este absolut justificată. Creanţa stabilită de S.A.

“Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate în mărime de 25028 lei în beneficiul recurentei, este o deciziei unilaterală a organului deisional al intimatului, pe cînd instanţa de fond a decis prin hotărîrea pronunţată valoarea corectă, discutată şi dovedită a creanţei ce urmează a fi inclusă în tabelul de validare a creanţelor. La 12 noiembrie 2013 SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate prin intermediul cancelariei a depus o referinţă, în care a invocat dezacordul cu recursul declarat de Ioana Ghimp, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei contestate. 4 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ioana Ghimp nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele Ioanei Ghimp se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ioana Ghimp, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. 5 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ioana Ghimp ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Ioana Ghimp, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6