2rhc-21/18 — intentarea procesului de insolvabilitate

2rhc-21/18 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2rhc-21/2018

judecător: M. Guzun

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: A. Cobăneanu, Ion Druță, Galina Stratulat

Î N C H E I E R E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Silvia Lupașcu, Gheorghe Bivol, Nina

Eftodi, Nicolae Sârghii, Liuba Botizatu, Nina Cernei, Gheorghe Vidrașcu, Larisa

Frunze, Viorica Basarab, Nina Drăguțan, Ioana Mantaluța, Victor Romanciuc și Maria

Gherța,

în cauza civilă la cererea introductivă a Societății pe Acțiuni „Vinuri Ialoveni”

cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016 prin care a fost

respins recursul declarat de către administratorul insolvabilității a Societății pe Acțiuni

„Vinuri Ioloveni”- Corneliu Cuculescu și directorul executiv Corneliu Gandrabur și

menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015,

c o n s t a t ă :

La 12 mai 2010 SA „Vinuri Ialoveni” a depus cerere introductivă cu privire la

intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.

Prin încheierea Curții de Apel Economice din 14 mai 2010, a fost admisă spre

examinare cererea introductivă a debitorului SA „Vinuri Ialoveni” și a fost numit în

calitate de administrator provizoriu ÎI „Tabuncic Oleg”. Prin hotărîrea Curții de Apel

Economice din 01 octombrie 2010, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SA

„Vinuri Ialoveni” și a fost desemnat în funcție de administrator al insolvabilității ÎI

„Tabuncic Oleg”, deținător al certificatului de perfecționare profesională nr. 14278 din

11 decembrie 2012.

Ulterior, la 04 februarie 2013 în calitate de administrator al procesului de

insolvabilitate a fost numit ÎI ,,Stejar Veaceslav”. Pe parcursul derulării procesului, la

19 august 2013 administratorul procesului de insolvabilitate ÎI „Stejar Veaceslav” a

depus cerere de demisie, în temeiul art. 71, alin. (5) din Legea insolvabilității.

La 24 decembrie 2013 administratorul procesului de insolvabilitate ÎI „Stejar

Veaceslav” a depus cerere de retragere a cererii de demisie, la insistența creditorilor

care dețin creanțe considerabile față de patrimoniul debitorului.

1

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2013, s-a admis

cererea de demisie a administratorul procesului de insolvabilitate ÎI „Stejar Veaceslav”;

s-a desemnat ÎI ,,Cuculescu Corneliu” în calitate de administrator al procesului de

insolvabilitate a SA ,,Vinuri Ialoveni” și s-a obligat ÎI ,,Stejar „Veaceslav” să transmit

în termen de 15 zile noului administrator al insolvabilității SA ,,Vinuri Ialoveni” prin

act de primire-predare documentele activității economice, contractele și documentele

comerciale, documentele de evidență contabilă, documentele de constituire, hotărîrile

adunării generale a acționarilor, deciziile consiliului societății și ștampilele SA ,,Vinuri

Ialoveni”.

La 09 septembrie 2015 Ioana Ghimp a înaintat cerere de repunere în termen a

cererii privind validarea creanței suplimentare în sumă de 21 666,71 lei.

În argumentarea cererii Ioana Ghimp a indicat că, prin hotărârea Curții de Apel

Economice din 01 octombrie 2010 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SA

„Vinuri Ialoveni”.

La 10 februarie 2011 a fost petrecută ședința de validare a creanțelor creditorilor

SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate, în cadrul căreia a fost admisă creanța

salarială a creditorului Ioana Ghimp și validată în mărime de 25 028,97 lei.

Susține că la 13 aprilie 2011, prin ordinul nr. 43-c cu privire la retribuirea

muncii în timpul de staționare, administratorul insolvabilității a ordonat calcularea

timpului de staționare a contabilului-finanțist Ioana Ghimp în mărime de 2/3 din salariul

de bază pe unitate de timp (2 500 lei), după cum urmează - pentru anul 2007 (ianuarie,

februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august), pentru anul 2008 (august,

octombrie), pentru anul 2009 (februarie, martie, aprilie), iar în total - 21 666,71 lei.

Invocă că, la 06 iulie 2012 a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA

„Vinuri Ialoveni” cu privire la încasarea salariului restant și a prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 28 martie 2013 s-a admis acțiunea, s-a

încasat de la SA „Vinuri Ialoveni” în beneficiul Ioanei Ghimp restanța salarială pentru

anii 2009-2010 în sumă de 25 028,94 lei, cât și 21 666,71 lei pentru perioada anilor

2007-2009 pentru aflarea în concediul forțat, iar în total suma de 46 695,74 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 iulie 2013, s-a admis apelul declarat

de SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate; s-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Ialoveni din 28 martie 2013 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată a Ioanei Ghimp împotriva SA „Vinuri Ialoveni” în

proces de insolvabilitate cu privire la încasarea salariului restant și a prejudiciului moral

ca neîntemeiată.

Menționează Ioana Ghimp că, SA „Vinuri Ialoveni” prin ordinul 92-c din 24

septembrie 2013 a anulat ordinul nr. 43-c din 13 aprilie 2011 cu privire la retribuirea

muncii în timpul de staționare.

Ca rezultat la 27 martie 2015 Ioana Ghimp a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate, solicitând anularea

ordinului 92-c din 24 septembrie 2013.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 iulie 2015, ordinul 92-c din 24

septembrie 2013 al SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate, de anulare a

ordinului 43-c din 13 aprilie 2011 de calcul a timpului de staționare a

2

contabiluluifinanțist Ioana Ghimp, în mărime de 2/3 din salariul de bază pe unitate de

timp pe perioada anilor 2007-2009, în sumă de 21666 lei 71 bani, a fost declarat nul.

Consideră reclamanta că prin ordinul nr. 43-c din 13 aprilie 2011 SA „Vinuri

Ialoveni” a recunoscut creanța în sumă de 21 666,71 lei, care nu a fost validată în

termenul prevăzut din neglijența conducerii SA „Vinuri Ialoveni”.

Ioana Ghimp opinează că s-a încadrat în termen, depunînd cererea de validare a

creanței în sumă de 25 028,94 lei, însă ulterior s-a constatat că suma reclamată nu

reflectă întreaga datorie a debitorului față de creditor, astfel adresîndu-se cu cererea

suplimentară privind validarea sumei de 21 666,71 lei, neincluse în cererea de validare a

creanței.

Afirmă că, omisiunea termenului în partea creanței suplimentare se datorează

tergiversării din partea debitorului SA „Vinuri Ialoveni”.

Solicită admiterea cererii, repunerea în termen a cererii de admitere a creanței

suplimentare și rectificarea tabelului creanțelor SA „Vinuri Ialoveni” din 10 februarie

2011, poziția nr. 60, creditorului Ioana Ghimp, 25 028,97 lei + 21 666,71 lei = 46

695,68 lei).

Administratorul insolvabilității a depus contestație asupra cererii de înaintare a

creanțelor suplimentare, indicînd că fostei angajate Ioana Ghimp neîntemeiat prin

ordinul nr. 43-c din 13 aprilie 2011 i-a fost calculat salariu pentru timpul de muncă

pentru perioada 2007-2009. Susține că, în urma examinării documentelor contabile ale

debitorului, s-a constatat că prin ordinele întreprinderii angajata a fost transferată în

calitate de contabil în secția îmbuteliere-producție finită începînd cu data de 27

septembrie 2005. Permutarea a fost efectuată cu acordul salariatului, fiind aplicată

semnătura pe ordinul nr. 72-c din 26 septembrie 2005, iar ulterior prin alte ordine ale

conducerii întreprinderii, în legătură cu embargoul aplicat la importul de vinuri de către

Federația Rusă, toți angajații întreprinderii lucrau după necesitate, fiind redus programul

de lucru. Ghimp Ioana, contrar ordinelor care i-au fost aduse la cunoștință, a solicitat să-

i fie calculat salariu pentru pretinsa reducere forțată a timpului de muncă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015, s-a repus în

termen cererea de validare a creanței suplimentare depuse de Ioana Ghimp; s-a admis

cererea depusă de Ioana Ghimp privind validarea creanței suplimentare în sumă de 21

666,71 lei; s-a dispus rectificarea tabelului creanțelor SA „Vinuri Ialoveni” la poziția 60

–creditorul Ioana Ghimp, cu majorarea creanței acesteia pînă la suma de 46 695,68 lei;

s-a respins contestația depusă de administratorul insolvabilității SA „Vinuri Ialoveni”

împotriva cererii de validare a creanței suplimentare depuse de Ioana Ghimp.

La 24 decembrie 2015 administratorul insolvabilității a SA „Vinuri Ialoveni” –

Corneliu Cuculescu și directorul executiv Corneliu Gandrabur au declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015, solicitînd

admiterea recursului, casarea încheierii recurate și respingerea cererii Ioanei Ghimp

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 marti 2016 a fost respins recursul

declarat de către administratorul insolvabilității SA „ Vinuri Ialoveni” – Corneliu

Cuculescu și directorul executiv Corneliu Gandrabur și a fost menținută încheierea

Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015.

La 03 ianuarie 2018 Silvia Lupașcu, Gheorghe Bivol, Nina Eftodi, Nicolae

Sârghii, Liuba Botizatu, Nina Cernei, Gheorghe Vidrașcu, Larisa Frunze, Viorica

3

Basarab, Nina Drăguțan, Ioana Mantaluța, Victor Romanciuc și Maria Gherța au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016,

solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și a încheierii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de validare a

creanțelor suplimentare, în sumă de 21 666, 71 lei ca tardivă și neîntemeiată.

Salariații SA „Vinuri Ialoveni”, Silvia Lupașcu, Gheorghe Bivol, Nina Eftodi,

Nicolae Sârghii, Liuba Botizatu, Nina Cernei, Gheorghe Vidrașcu, Larisa Frunze,

Viorica Basarab, Nina Drăguțan, Ioana Mantaluța, Victor Romanciuc și Maria Gherța,

în motivarea cererii de revizuire au invocat ca temei de declarare a revizuirii prevederile

art.449 lit. c) Cod de procedură civilă și anume faptul că le-au fost încălcate drepturilor

lor în calitate de creditori care nu au fost implicați în proces.

Consideră că, neanunțarea creditorilor despre o nouă cerere de validare a

creanțelor, fie depusă și după intentarea procesului de insolvabilitate, reprezintă o

încălcarea a drepturilor acestora prevăzută imperativ de Legea nr.149 din 29 iunie 2012.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire este de

competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară

fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de

revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune

înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de

Silvia Lupașcu, Gheorghe Bivol, Nina Eftodi, Nicolae Sârghii, Liuba Botizatu, Nina

Cernei, Gheorghe Vidrașcu, Larisa Frunze, Viorica Basarab, Nina Drăguțan, Ioana

Mantaluța, Victor Romanciuc și Maria Gherța neîntemeiată și care urmează a fi respinsă

ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite, pentru

neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un

motiv neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar

dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că revizuirea

nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control judiciar, ci

determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au putut forma

obiectul examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face obiectul caii de atac.

Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că,

involuntar, instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea

atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie în raport cu

noile împrejurări, apărute ulterior pronunțării hotărârii.

4

Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea

raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește o

listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt prevăzute la

art. 449 CPC. Respectiv, o cerere de revizuire poate fi depusă doar în cazurile expres

determinate de lege.

În speță, cererea de revizuire depusă de Silvia Lupașcu, Gheorghe Bivol, Nina

Eftodi, Nicolae Sârghii, Liuba Botizatu, Nina Cernei, Gheorghe Vidrașcu, Larisa

Frunze, Viorica Basarab, Nina Drăguțan, Ioana Mantaluța, Victor Romanciuc și Maria

Gherța, este întemeiată pe prevederile art. 449 lit. c) Cod de Procedură Civilă.

În conformitate cu art.449 lit.c) Cod de Procedură Civilă, revizuirea se declară

în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

Astfel, este de remarcat că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c)

Cod de Procedură Civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea emisă,

instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces

ca participanți.

Totodată, atunci când se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) Cod de

Procedură Civilă, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost

implicată în proces este subiect al raportului material litigios.

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța

urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces,

i-au fost încălcate aceste drepturi.

Conform art. 447 lit. b) Cod de Procedură Civilă, sunt în drept să depună cerere

de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi

prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile normelor enunțate, Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea a

cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.

La caz, revizuenții nu au demonstrat prin probe pertinente că, prin hotărârea

emisă, le-au fost lezate careva drepturi.

Mai mult, în speță, Ioana Ghimp s-a adresat cu cerere suplimentară privind

validarea sumei de 21 666, 71 lei, neinclusă în cererea de validare a creanței, respectiv

creanța înaintată prin cererea suplimentară o vizează direct doar pe reclamantă.

Prin urmare, circumstanțele la care fac referire revizuenții, nu pot servi drept

temei de casare a deciziei supusă revizuirii.

În conexiunea celor relatate, pornind de la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, este de menționat că, unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre

altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

În consecință, Colegiul constată că, motivele de revizuire astfel cum au fost

argumentate și invocate de revizuenți, nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, și

respectiv nu constituie temei de admitere a cererii de revizuire.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a reținut că

revizuirea nu poate fi admisă ca o modalitate deghizată de înlesnire a redeschiderii unui

5

proces soluționat definitiv și că numai erorile care nu au devenit vizibile decât la finalul

unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securității juridice pe

motivul că nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac (cauza

Sergey Petrov c. Rusiei, Hot. nr. 1861/2005 din 10 mai 2007; Pehenitehny c. Rusiei,

Hot. nr. 30.422/2003 din 14 februarie 2008).

În această ordine de idei, se reține că admiterea cererii de revizuire ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la

un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ( hotărîrea Curții Europene pentru

Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr.

19960/04).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Silvia Lupașcu,

Gheorghe Bivol, Nina Eftodi, Nicolae Sârghii, Liuba Botizatu, Nina Cernei, Gheorghe

Vidrașcu, Larisa Frunze, Viorica Basarab, Nina Drăguțan, Ioana Mantaluța, Victor

Romanciuc și Maria Gherța, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 martie

2016 în cauza civilă la cererea introductivă a Societății pe Acțiuni „Vinuri Ialoveni” cu

privire la intentarea procesului de insolvabilitate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

6