2ra-2540/13 — Recuperarea prejudiciului material cauzat.

Dosar nr. 2ra-2540/13 Prima instanţă: Judecătoria Centru, mun. Chişinău Judecător: Şt. Niţă Instanţa de apel:Curtea de Apel Chişinău Judecători: B. Bîrcă M. Ciugureanu M. Moraru Republica Moldova Curtea Suprema de Justiţie DECIZIE 27 noiembrie 2013 mun. Chişinău Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tatiana Răducanu, Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia, examinînd recursul declarat de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I., în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. împotriva lui Temciuc Alexandru privind recuperarea prejudiciului material cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013, prin care apelul declarat de Unitatea Militară 1002 a D.T.C.

a M.A.I., a fost respins, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2012, ACONSTATAT: La 18 iunie 2012 reclamantul Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Temciuc Alexandru, privind recuperarea prejudiciului material cauzat. În motivarea acţiunii reprezentantul reclamantului a invocat faptul că, în perioada 2005-2009 pîrîtul Temciuc Alexandru şi-a făcut studiile la Institutul Militar „Alexandru cel Bun” al Ministerului Apărării al RM, actualmente Academia Militară „Alexandru cel Bun”, în baza contractului din 23 iulie 2005. A mai indicat reclamantul că, după absolvirea instituţiei, pîrîtul Temciuc Alexandru a îndeplinit serviciul militar prin contract în Unitatea Militară 1002 a Trupelor de Carabinieri ale MAI, fiind numit prin ordinul nr. 295 ef.

din 03 iulie 2009, a Ministrului Afacerilor Interne în funcţia de comandant de pluton. 1 Mai indică reclamantul Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. în cererea de chemare în judecată că, conform pct. 9 al contractului, pîrîtul şi-a asumat obligaţia de a satisface serviciul militar pe termen de 5 ani, cu începere de la 27 iunie 2009 pînă la 27 iunie 2014, însă nu şi-a onorat aceste obligaţiuni şi la 01 februarie 2012 a depus din propria iniţiativă cererea de demisie, care a fost admisă. A mai menţionat reclamantul că, pe parcursul instruirii pîrîtului, au fost suportate cheltuieli ce ţin de hrana, cazarea şi echiparea sa, în sumă de 142510 lei. Conform certificatului serviciului finanţe a Unităţii Militare 1002 a D.T.C.

a M.A.I., pîrîtul urmează să restituie suma de 66806 lei, care urmează a fi transferată în bugetul de stat. Solicită reclamantul Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. încasarea din contul lui Temciuc Alexandru în beneficiul său a sumei de 66806 lei – cu titlu de prejudiciu material. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2012, acţiunea înaintată de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. împotriva lui Temciuc Alexandru privind recuperarea prejudiciului material cauzat, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013, apelul declarat de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I., a fost respins, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 14 noiembrie 2012 pronunţată pe marginea pricinii civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. împotriva lui Temciuc Alexandru privind recuperarea prejudiciului material cauzat. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 30 mai 2013, Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I., a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că, atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel, au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost recepţionată de către recurent la 01 aprilie 2013, iar recursul a fost declarat la 30 mai 2013. Astfel, prin prisma art. 434, C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Unitatea Militară 1002 a D.T.C.

a M.A.I. neîntemeiat şi care urmează a fi respins. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) C.P.C., instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, La 18 iunie 2012 reclamantul Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Temciuc Alexandru, prin care a solicitat încasarea din contul lui Temciuc Alexandru în beneficiul său a sumei de 66806 lei – cu titlu de prejudiciu material.

S-a mai constatat că, în perioada 2005- 2009 pîrîtul Temciuc Alexandru şi-a făcut studiile la Institutul Militar „Alexandru cel Bun” al Ministerului Apărării al R.M., actualmente Academia Militară „Alexandru cel Bun”, în baza contractului din 23 iulie 2005. După absolvirea instituţiei, pîrîtul Temciuc Alexandru a îndeplinit serviciul militar prin contract în Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I., fiind numit prin ordinul nr. 295 ef. din 03 iulie 2009, a Ministrului Afacerilor Interne în funcţia de comandant de pluton. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, concluzia primei instanţe menţinută prin decizia instanţei de apel despre necesitatea respingerii acţiunii, este justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea corectă şi obiectivă, corespunzătoare cerinţelor art. 130 C.P.C..

Instanţele verificînd cu minuţiozitate toate argumentele invocate de către reclamant, expunîndu-se pe marginea fiecărui argument. Colegiul Curţii Supreme de Justiţie, analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă în raport cu materialele anexate la dosar, în sensul soluţionării corecte a litigiului dat, consideră oportun de a reitera prevederile art. 514 C.C., care statuiază express că, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Totodată, instanţa de recurs, face referire la prevederile art. 572 C.C., potrivit căruia, temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

Valorile mobiliare nu pot fi transmise direct în contul achitării datoriei dintre două părţi. În acest sens, Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, prin natura sa, raportul juridic obligaţional este menit să producă efecte juridice. Efectul general al oricărei obligaţii este de a da creditorului dreptul de a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat. În vorbirea juridică un asemenea efect este asimilat cu noţiunea de executare a obligaţiilor. Dar, pentru ca o 3 obligaţie să poată fi executată, mai întîi de toate, este necesar ca aceasta să existe, adică să fi luat naştere în virtutea unuia din temeiurile prevăzute în art. 8 şi art. 514 C.C..

Astfel, prin prisma normelor Codului Civil citate, instanţa de recurs menţionează că, prima instanţă corect a concluzionat că, potrivit pct. 1, lit. a al contractului de îndeplinire a serviciului militar, pîrîtul şi-a asumat obligaţia să îndeplinească serviciul militar prin contract în Forţele Armate ale R.M., de la 23 iulie 2005 pînă la 23 iulie 2014 şi nu a încălcat aceste prevederi contractuale, din care considerente nu poate fi impus la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruirea sa.

Colegiul Civil, Comercial şi de contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează prevederile art. art. 35, alin. (11) al Legii nr. 162-XV1 din 22 iulie 2005, care prevede că, la eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute la alin. (3), lit. e-g, i-k şi m-o, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţămînt militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sînt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar.

În această ordine de idei, instanţa de recurs remarcă corectitudinea concluziei primei instanţe precum că, prevederile art. 35, alin. (11) al Legii nr. 162-XVI, nu sunt aplicabile în speţa dată, deoarece pîrîtul - intimat Temciuc Alexandru nu s-a eliberat din serviciui militar prin contract, dar continuă să-şi îndeplinească serviciul militar prin contract la Academia Militară „Alexandru cel Bun”, care este o instituţie subordonată Ministerului Apărării (f.d. 22,23).

Instanţa de recurs consideră necesar de a reitera prevederile pct. (4) din Hotărîrea Guvernului nr. 923 din 04 septembrie 2001 cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat, cu modificările ulterioare, care statuiază expres că, în cazul în care tînărul specialist refuză să se prezinte la locul de lucru conform repartizării sau îşi suspendă activitatea înainte de expirarea termenului de trei ani stabilit, el este obligat să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituţia respectivă de învăţămînt.

Însă, potrivit pct. 41 din Hotărîrea enunţată, în vigoare din 16 noiembrie 2012, prevederile punctului 4 menţionat al prezentei hotărîri nu se aplică în cazul în care tînărul specialist, în decurs de 6 luni, se reangajează o singură dată în instituţia din care s-a eliberat sau se angajează la o altă instituţie publică finanţată de la bugetul de stat sau de la bugetul local, într-o funcţie corespunzătoare specialităţii obţinute.

În acest sens, instanţa de recurs menţionează că, din actele pricinii se constată cu certitudine că, intimatul – pîrît Temciuc Alexandru a fost concediat din iniţiativă proprie la 05 martie 2012 şi s-a reîncadrat benevol în serviciul militar prin contract, numit prin ordinul Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 2-033 din 19 aprilie 2012. 4 Astfel, se constată că, intimatul – pîrît Temciuc Alexandru nu a omis termenul de 6 luni stabilit în Hotărîrea Guvernului pentru reangajarea într-o instituţie publică finanţată din bugetul de stat. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, este întemeiată concluzia primei instanţe, menţinută prin decizia instanţei de apel cu privire la respingerea ca neîntemeiată a acţiunii înaintate de Unitatea Militară 1002 a D.T.C.

a M.A.I. împotriva lui Temciuc Alexandru privind recuperarea prejudiciului material cauzat. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt legale şi întemeiate, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de Unitatea Militară 1002 a D.T.C.

a M.A.I.. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Unitatea Militară 1002 a D.T.C. a M.A.I. împotriva lui Temciuc Alexandru privind recuperarea prejudiciului material cauzat. Decizia este irevocabilă din momentul pronunţării. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Tatiana Răducanu /Semnătura/ Tamara Chişca-Doneva /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 5