3ra-1685/13 — Recunoaşterea ca ilegală utilizarea datelor cu caracter personal

prima instanţă V. Pădurari dosarul nr.3ra-1685/13 instanţa de apel E Ababei G. Polivenco N. Matveeva ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Stanislav Sorbalo, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Stanislav Sorbalo împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Terra Salubritate” cu privire la recunoaşterea ca ilegală utilizarea datelor cu caracter personal, obligarea de a înlătura încălcările admise şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Terra Salubritate”, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 23 ianuarie 2013 cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost respinsă integral, c o n s t a t ă: La 20 decembrie 2012, Stanislav Sorbalo a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Terra Salubritate” cu privire la recunoaşterea ca ilegală utilizarea datelor cu caracter personal, obligarea de a înlătura încălcările admise şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Stanislav Sorbalo a indicat că la 22 noiembrie 2012 s-a adresat cu o cerere în adresa SRL „Terra Salubritate” solicitînd informaţia de unde întreprinderea dată dispune de datele cu caracter personal ale lui şi ale membrilor familiei sale. La 03 decembrie 2012 a primit prin poştă o scrisoare de la SRL „Terra Salubritate” datată cu 29 noiembrie 2012, ca răspuns la cererea lui din 03 noiembrie 2012. Din conţinutul scrisorii menţionate el a rezumat că SRL „Terra Salubritate” a primit informaţia dată de la ÎM „Gospodăria Specializată Auto”, iar de unde ultimii o deţin pârâtul nu cunoaşte. La 11 decembrie 2012 s-a adresat din nou cu o cerere în adresa SRL „Terra Salubritate” solicitând să fie înlăturată informaţia cu caracter personal ale lui şi a membrilor familiei sale, contrar voinţei şi acordului scris.

La 18 decembrie 2012 a primit prin poştă o scrisoare de la SRL „Terra Salubritate” din 13 decembrie 2012 ca răspuns la cererea sa din 11 decembrie 2011. Din conţinutul scrisorii el a reţinut că administraţia SRL „Terra Salubritate” 1 refuză să îndeplinească cerinţele susmenţionate, indicându-i să se adreseze la ÎM „GLC Bălţi”. Consideră că SRL „Terra Salubritate” in mod legal contrar voinţei lui şi în lipsa acordului scris al lui şi a membrilor familiei sale dispune, stochează şi foloseşte date cu caracter personal ale lui şi ale membrilor familiei sale. Faptul că, de către administraţia SRL „Terra Salubritate” a fost refuzat la înlăturarea datelor cu caracter personal pe care ultimii le utilizează fără acordul său în scopuri comerciale, a servit temei de a depune cerere de chemare în judecată.

Mai menţionează că în prezent datorită activităţii ilicite ale pârâtului, domiciliul său este cunoscut de mai multe persoane, inclusiv cele cu care este în relaţii ostile, datorită specificului activităţii sale profesionale, consideră că prin faptul dat pârâtul i-a cauzat prejudiciu moral evaluat la suma de 5000 lei. Datorită acţiunilor ilicite ale administraţiei SRL „Terra Salubritate” a fost nevoit să se adreseze în instanţa de judecată şi a suportat careva cheltuili pentru perfectarea xerocopiilor documentelor pentru prezentarea în instanţa de judecată. În total a suportat cheltuieli în sumă de 30,50 lei. Prin urmare, solicită Stanislav Sorbalo recunoaşterea ca ilegală utilizarea datelor cu caracter personal, obligarea de a înlătura încălcările admise şi repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 23 ianuarie 2013 acţiunea lui Stanislav Sorbalo a fost admisă integral. A fost recunoscut ca ilegală utilizarea de către SRL „Terra Salubritate” a datelor cu caracter personal în scopuri comerciale, fără acordul lui Stanislav Sorbalo şi membrilor familiei sale. A fost obligată SRL „Terra Salubritate” de a radia datele cu caracter personal faţă de Stanislav Sorbalo şi membrii familiei sale. A fost interzis SRL „Terra Salubritate” utilizarea datelor cu caracter personal în scopuri comerciale în privinţa lui Stanislav Sorbalo şi membrii familiei sale fără acordul lui Stanislav Sorbalo şi membrilor familiei sale. A fost încasat de la SRL „Terra Salubritate” în beneficiul lui Stanislav Sorbalo prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 30,50 lei.

A fost încasat de la SRL „Terra Salubritate” taxa de stat în mărime de 200 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2013 a fost admis apelul declarat de către SRL „Terra Salubritate”, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. La 09 august 2013 Stanislav Sorbalo a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2013 cererea de recurs a fost restituită în temeiul art. 438 alin. (2) CPC. La 29 august 2013, Stanislav Sorbalo a depus în mod repetat cererea de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului, recurentul Stanislav Sorbalo a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece la examinarea apelului instanţa a aplicat eronat normele de drept material şi greşit a concluzionat că Stanislav Sorbalo nu este subiect al datelor cu caracter personal şi nu este stabilită violarea intimităţii acestei persoane prin prelucrarea datelor cu caracter personal de către SRL „Terra Salubritate”.

2 În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul judecătorului raportor şi verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de către Stanislav Sorbalo în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din materialele dosarului şi din cererea de recurs urmează că decizia instanţei de apel a fost emisă la 10 iunie 2013. Recurentul Stanislav Sorbalo a primit copia deciziei instanţei de apel la 19 iunie 2013, fapt confirmat de ultimul prin semnătura proprie pe avizul de recepţie a scrisorii. La 09 august 2013, Stanislav Sorbalo a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2013 cererea de recurs a fost restituită în temeiul art. 438 alin. (2) CPC. Recursul reperat este depus la 29 august 2013, adică după expirarea termenului de 2 luni, care este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că Stanislav Sorbalo a depus cererea de recurs cu depăşirea termenului de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale a instanţei de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Stanislav Sorbalo ca inadmisibil. În acest sens se invocă jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului expusă în hotărârile Pîrnău şi alţii din 31 ianuarie 2012, Melnic din 14 noiembrie 2006 şi Ceachir din 15 ianuarie 2008 contra Moldovei.

În conformitate cu art. 270 art.433 lit. a) şi art.440 alin.(1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Stanislav Sorbalo se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 3