3ra-1689/13 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr. 3ra-1689/13 Judecător: Iu.Ţurcan Curtea de Apel Chişinău Judecători: A.Panov, T.Pelin, S.Arnăut Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inspecţia de Stat în Construcţii, în pricina de contencios administrativ la cererea SRL „Dromas-Cons” către Inspecţia de Stat în Construcţii privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, CONSTATĂ : La 01 februarie 2013, SRL „Dromas-Cons” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspecţiei de Stat în Construcţii prin care a solicitat anularea ca ilegală a hotărîrii Inspecţiei de Stat în Construcţii nr.01 din 03.01.2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice.

În susţinerea acţiunii, reclamantul a invocat că în baza contractului de antrepriză în construcţii din 21.03.2012 încheiat cu ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor”, a efectuat lucrări de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere pe drumul R44 Călăraşi-Lozova-Hînceşti, km 36-38. La 18.12.2012 au fost recepţionate lucrările de către beneficiar, în comisie prin procesul-verbal de recepţie finală nr.4. Potrivit rezultatelor recepţionării, la moment, nu au fost careva obiecţii sau observaţii la cantitatea şi calitatea lucrărilor recepţionate, precum şi la valoarea acestora. Prin hotărîrea contestată nr.01 din 03.01.2013 emisă de pîrît, s-a dispus aplicarea sancţiunilor economice prin obligarea reclamantului de a achita la bugetul de stat suma de 90 215,10 lei cu titlu de exagerări al volumelor şi costului lucrărilor de reparaţie a drumurilor, precum şi suma de 90 215,10 lei cu titlu de amendă.

Consideră că hotărîrea contestată poartă caracter ilegal, deoarece a fost emisă contrar procedurii de efectuare a controalelor de către pîrît, contrar pct.10-19 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.360 din 25.06.1996, pct.5 din Regulamentul privind exercitarea controlului asupra utilizării investiţiilor publice în construcţii, aprobat prin aceeaşi hotărîre de Guvern, precum şi contrară prevederilor indicate în SniP 3.06.03-85 „Avtomobilinîe doroghi” care stabilesc proporţiile devierilor şi admisibilitatea grosimilor materialelor de construcţie utilizate la reparaţia drumurilor. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 18 aprilie 2013, cererea de chemare în judecată a SRL „Dromas-Cons” a fost admisă, fiind anulată ca ilegală hotărîrea Inspecţiei de Stat în Construcţii nr.01 din 03.01.2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice. În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a invocat prevederile pct. 17 şi 18 al Regulamentului privind modul de exercitare a controlului de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.360 din 25.06.1996, pct. 5 al Regulamentul privind exercitarea controlului asupra utilizării investiţiilor publice în construcţii, aprobat Hotărîrea Guvernului nr.360 din 25.06.1996, menţionînd că pîrîtul, contrar procedurii stabilite, a iniţiat şi efectuat un control la reclamant.

Împotriva hotărîrii nominalizate, la 25.04.2013, Inspecţia de Stat în Construcţii a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18 aprilie 2013 şi pronunţarea unei noi hotărîrii de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, apelul declarat de Inspecţia de Stat în Construcţii a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18.04.2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 07.10.2013, Inspecţia de Stat în Construcţii a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.07.2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18.04.2013 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. În susţinerea recursului, recurentul a invocat interpretarea eronată a legii. În speţă, a menţionat că controlul de specialitate a fost iniţiat la faza de recepţie a construcţiilor şi nu la faza de execuţie, cum au intrepretat instanţele. Totodată, recurentul a reiterat argumentele de fapt ale pricinii. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au constatat circumstanţele cauzei şi a apreciat înscrisurile probatoare. În viziunea recurentului, controlul de specialitate a fost iniţiat la faza de recepţie a construcţiilor şi nu la faza de execuţie, cum au intrepretat instanţele. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. 2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Inspecţia de Stat în Construcţii, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Inspecţia de Stat în Construcţii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspecţia de Stat în Construcţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, în pricina de contencios administrativ la cererea SRL „Dromas-Cons” către Inspecţia de Stat în Construcţii privind contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3