3r-93/18 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral

3r-93/18 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3r-93/18

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani

Judecător: Cornelia Vârlan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A.Bostan, V.Negru, A.Pahopol

D E C I Z I E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

Având în componență sa:

Președintele ședinței,

Judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Nicolae Craiu și Dumitru Visternicean

examinând recursul declarat de către Lipcean Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lipcean

Ion împotriva Inspecției de Stat în Construcții privind contestarea actului

administrativ și reprararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017,

c o n s t a t ă:

La 21 iunie 2013, reclamantul Lipcean Ion s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții, solicitând în

urma concretizării acțiunii anularea prescripției nr. 0003176 din 19 noiembrie

2012 și a procesului – verbal nr. 1 din 22 ianuarie 2013, emise de către Inspecția

de Stat în Construcții, încasarea din contul ultimei în beneficiul său a

prejudiciului material în sumă de 2160 euro, a prejudiciului moral în sumă de

50000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2016, cererea de

chemare în judecată înaintată de către Lipcean Ion a fost respinsă (vol.I,f.d.15).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 17 ianuarie 2017, Lipcean

Ion a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de

fond, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată

privind contestarea actului administrativ și reprararea prejudiciului material și

moral să fie admisă în sensul declarat (vol.II,f.d.20).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de către apelantul Lipcean Ion, pe motiv că nu a fost

prezentată cererea de apel motivată, apelantului fiindu-i fixat un termen până la

20 aprilie 2017, pentru a lichida neajunsul menționat. S-a stabilit ședința de

1

soluționare a chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel pentru 25 aprilie

2017, ora 14:00 (vol.II,f.d.33-35).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de către apelantul Lipcean Ion, ultimului fiindu-i

prelungit termenul pentru lichidarea neajunsului indicat în încheierea Curții de

Apel Chișinău din 28 februarie 2017 până la data de 13 iunie 2017, ora 10:00

(vol.II,f.d.38-41).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, cererea de apel

declarată de către Lipcean Ion a fost restituită, pe motiv că, nu a lichidat

neajunsul constatat prin încheierile Curții de Apel Chișinău din 28 februarie

2017 și 25 aprilie 2017 (vol.II,f.d.49-53).

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 01 martie 2018, Lipcean Ion a

declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 13 iunie 2017, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanța de

apel de la faza primirii cererii de apel.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele

de drept naționale, cât și de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului

privind accesul liber la justiție, fapt ce în prezenta speță nu se atestă.

Susține recurentul că, copia încheierilor Curții de Apel Chișinău din 28

februarie 2017 și 25 aprilie 2017, prin care în mod legal nu s-a dat curs cererii

de apel și prin care s-a stabilit recurentului termenul limită de lichidare a

neajunsului nu au fost recepționate de către acesta din motive ce nu-i pot fi

imputate și, anume pentru că au fost expediate la o adresă greșită (vol.I,f.d.57-

58).

În conformitate cu prevederile art. 425 CPC, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul depus de către Lipcean Ion este declarat în

termen, având în vedere faptul că, la dosar nu există probe care ar confirma

faptul că recurentul ar fi recepționat încheierea motivată a Curții de Apel

Chișinău din 13 iunie 2017.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii instanței de apel și

restituirea pricinii spre judecare în instanța de apel de la etapa soluționării

chestiunii cu privire la punerea pe rol a cererii de apel.

În favoarea concluziei enunțate se invocă utmătoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

Așadar, din conținutul recursului declarat de Lipcean Ion, rezultă că,

recurentul nu este de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie

2017, prin cererea de apel declarată de către Lipcean Ion a fost restituită, pe

2

motiv că, nu a lichidat neajunsul constatat prin încheierile Curții de Apel

Chișinău din 28 februarie 2017 și 25 aprilie 2017 (vol.II,f.d.57-58).

La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a

reținut că, apelantul Lipcean Ion nu s-a conformat indicațiilor instanței și nu a

prezentat cererea de apel motivată, deși a avut la dispoziție timp suficient pentru

a lichida neajunsul respectiv (vol.II,f.d.49-53).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, concluzia instanței de apel despre necesitatea restituirii

cererii de apel contravine circumstanțelor cauzei.

Astfel, într-adevăr, conform art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.

(1) CPC.

Totodată, instanța de recurs menționează că, referirea instanței de apel la

această prevedere legală nu este relevantă în prezenta speță, în situația în care,

instanța de judecată avea obligația pozitivă de a comunica recurentului Lipcean

Ion în cel mai scurt timp posibil încheierile din 28 februarie 2017 și 25 aprilie

2017, fapt ce la caz nu se atestă.

Or, copia încheierilor Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, prin

care inițial nu s-a dat curs cererii de apel și s-a stabilit recurentului termenul

limită de lichidare a neajunsului și din 25 aprilie 2017, prin care ulterior s-a

prelungit apelantului Lipcean Ion termenul pentru lichidarea neajunsului indicat

în încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 nu au fost

recepționate de către ultimul din motive ce nu-i pot fi imputate și, anume pentru

că instanța de apel a expediat citațiile, inclusiv încheierile vizate la o altă adresă

decât cea unde domiciliază în prezent recurentul.

Aici este de menționat că, în conformitate cu art. 107 CPC, dacă își

schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau

reprezentantul este obligat să comunice instanței, prin cerere, noua adresă, iar

părții adverse prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă se depune la dosar o

dată cu cererea. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se

trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră înmînată chiar dacă

destinatarul nu mai locuiește acolo.

Instanța de apel nu a ținut cont de această prevede legală și greșit a

expediat încheierile prin care în mod legal nu s-a dat curs cererii de apel și prin

care s-a prelungit termenul pentru lichidarea neajunsului pe adresa inițială a

reclamantului – xxxx, ceea ce a dus la nerecepționarea de către apelant a

încheierilor enunțate, or, recurentul Lipcean Ion a informat instanța de judecată

prin prisma art. 107 CPC despre schimbarea domiciliului său inițial, ceea ce se

confirmă prin cererea de accelerare a procesului din 16 mai 2014 (f.d.163),

cererea privind suspendarea executării actului administrativ din 27 mai 2015

(f.d.179), cererea de recurs din 23 iunie 2015 (f.d.188), explicații suplimentare

(f.d.216).

În asemenea situație, instanța de apel urma să expedieze toată

corespondența pe adresa actuală a recurentului și, anume: xxxx sau pe adresa de

3

corespondență a reprezentantului său – avocatul Croitor Alexei (f.d.200-201),

condiție ce nu se atestă la caz.

Plus la aceasta, Colegiul atestă în prezenta speță de către instanța de apel

aceași circumstanță a fost apreciată și interpretată diferit și anume:

- în primul caz la 25 aprilie 2017, instanța de apel a dispus amânarea

examinării cauzei și dispunerii prelungirii termenului pentru lichidarea

neajunsului indicat în încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 februarie

2017, din considerentul că la materialele cauzei a lipsit dovada

recepționării de către apelantul Lipcean Ion a încheierii prin care nu s-a

dat curs cererii de apel, plicul expediat în adresa acestuia – fiind restituit

instanței cu mențiunea ,,nereclamat” (f.d.40), pe când

- în al doilea caz aceeași circumstanță a fost apreciată și interpretată invers

de Curtea de Apel Chișinău și, anume: copia citaților, inclusiv a

încheierilor sus-indicate nu au fost recepționate de către apelant din

motive ce nu depind de voința instanței – pentru că destinatarul nu s-a

prezentat la oficiul poștal pentru a ridica corespondența, ceea ce se

confirmă prin informația corespunzătoare anexată la dosar, din care

rezultă că citațiile și încheierile au rămas nereclamate (f.d.51). În acest

context, neprezentarea la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței

nu-i poate fi imputată autorității judecătorești, motiv pentru care a fost

dispusă restituirea cererii de apel.

Referitor la argumentele instanței de apel precum că, copia încheierilor sus-

indicate nu au fost recepționate de către recurentul – apelant Lipcean Ion din

motive ce nu depind de voința instanței -- pentru că au rămas nereclamate, ceea

ce se confirmă prin informația corespunzătoare anexată la avizele de recepție

(f.d.37,verso;44,verso), desi au fost expediate la adresa menționată de apelant în

cererea de apel nemotivată, sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Or, în cererea de apel nemotivată apelantul Lipcean Ion nu a indicat

domiciliul său. Deci, după cum s-a menționat supra, instanța de apel urma să

expedieze toată corespondența pe adresa actuală a recurentului și, anume: xxxx

sau pe adresa de corespondență a reprezentantului său – avocatul Croitor Alexei

(f.d.200-201), condiție ce nu se atestă la caz.

În condițiile respective și în situația în care neînlăturarea neajunsului nu

este imputată reclamantului – recurent Lipcean Ion, prin restituirea cererii de

apel în prezenta speță, s-ar putea înfrânge principiul echității procedurii civile și

îngrădi în mod inacceptabil a dreptului subiecților la un proces echitabil și a

principiului disponibilității, consfințit în art. 27 CPC, care statuează expres că,

disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în

primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile

procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, ceea ce

este inadmisibil.

Mai mult decât atât, instanța de recurs reține că, soluționarea chestiunii

privind punerea pe rol a cererii de apel a avut loc în absența reclamantului-

recurent, care nu s-a prezentat în ședința de judecată din motive ce nu-i pot fi

4

imputate și anume pentru că instanța de apel a expediat citațiile la o altă adresă

decât cea unde domiciliază în prezent recurentul.

În atare împrejurări, instanța de apel nu a asigurat respectarea principiului

disponibilității în drepturi a părților la proces. Or, recurentul Lipcean Ion a fost

privat de posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția procesuală în

cadrul ședinței de judecată.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reiterează și prevederile

art. 6 CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea pricinii

”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie și

egalitatea armelor ale părților litigante. Respectarea principiului egalității

armelor presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de

a-și prezenta cauza într-o situație egală în raport cu adversarul său, astfel încît

între părți să se mențină un echilibru corect. Aceste principii includ și dreptul

părții de a fi reprezentată în proces de către o persoană calificată în domeniul

dreptului, cu atît mai mult că legislația procesuală națională declară acest drept.

Totodată, Colegiul judiciar relevă că, încheierea judecătorească constă din

partea introductivă, partea descriptivă, motivare și dispozitiv, iar fiecare parte a

încheierii se evidențiază separat în textul acesteia.

Contrar celor expuse, în încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie

2017, ce constituie obiectul recursului, lipsește dispozitivul acesteia, fapt ce

impune casarea acesteia (f.d.52).

Plus la aceasta, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând prin prisma art. 368 alin. (3) CPC,

încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017, prin care s-a prelungit

apelantului Lipcean Ion termenul pentru lichidarea neajunsului indicat în

încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, se atestă că, instanța

de apel, în motivare a indicat un alt apelant și, anume pe Vicol Andrei care nu

are tangență cu prezentul litigiu (f.d.40), mai indicând că, Vicol Andrei nu a

executat indicațiile instanței de apel, neprezentând cererea de apel motivată și

dovada achitării taxei de stat în sumă de 884,12 lei în termenul indicat, motiv

pentru care recursul urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și

remiterea cauzei spre rejudecare.

Or, încheierea instanței de apel, trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în proces, și să răspundă în mod

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de apelant și intimat (Principiul

nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea justiției adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului

Europei la 28 februarie 1984).

Astfel, formulările din conținutul încheierii trebuie să corespundă

exigențelor de corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate,

logică, elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență,

iar analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite aprecieri/soluții, trebuie să

fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere, fapt

ce la caz nu se atestă.

5

În consecință, constatarea instanței de apel precum că apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel și pe cale de consecință

restituind cererea de apel, în condițiile în care a fost eludat faptul că la data

restituirii cererii de apel pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel

lipseau probe care să confirme recepționarea încheierii de a nu da curs cererii de

apel, nu poate fi calificată decât o îngrădire a accesului la justiție, garantat de

prevederile art. 20 al Constituției RM și art. 5 Cod de procedură civilă, conform

cărora orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție atestă că, odată cu casarea încheierii prin care s-a restituit cererea de

apel, chestiunea cu privire la punere pe rol a cererii de apel a lui Lipcean Ion

împotriva hotărârii Judecătoriei Râșcani din 23 decembrie 2016 a rămas

nesoluționată, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, fapt

ce impune admiterea recursului, cu casarea încheierii instanței de apel și

remiterea cauzei la rejudecare sub aspectele sus – menționate.

Având în vedere că instanța de recurs a constatat că, încheierea Curții de

Apel Chișinău din 13 iunie 2017 este neîntemeiată, Colegiul menționează că

încheierile emise anterior în cadrul soluționării chestiunii cu privire la punerea

pe rol a cererii de apel din 28 februarie 2017 și din 25 aprilie 2017 sunt desuete

și nu produc efecte juridice, motiv pentru care prezenta cauză este remisă la

rejudecare de la etapa soluționării chestiunii cu privire la punerea pe rol a cererii

de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Lipcean Ion.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lipcean Ion împotriva

Inspecției de Stat în Construcții privind contestarea actului administrativ și

reprararea prejudiciului material și moral, cu remiterea cauzei la rejudecare, în

Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată de la etapa soluționării

chestiunii cu privire la punerea pe rol a cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6