2ra-3867/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, declararea nulităţii titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren

prima instanţă: A. Spoială dosarul nr. 2ra-3867/13 instanţa de apel: D. manole, E. Fistican, N. Traciuc ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Petru Ceban şi Liubovi Ceban reprezentaţi de către Artur Lungu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Ceban şi Liubovi Ceban împotriva Elenei Cainarean (Ianachi) şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi declararea nulităţii titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi la cererea reconvenţională a Elenei Cainarean (Ianachi) împotriva lui Petru Ceban şi Liubovei Ceban cu privire la partajarea în natură a terenului de pământ aferent imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Petru Ceban şi Liubovi Ceban şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 27 aprilie 2012, c o n s t a t ă: La 16 decembrie 2009, Petru Ceban şi Liubovi Ceban au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Cainarean cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a câte 1/3 cotă-parte din terenul aferent imobilului.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că ei şi pârâta sunt coproprietari ai casei de locuit din str. Vaslui,61, mun. Chişinău, cu nr. cadastral 0100305258 şi ai terenului aferent acesteia. Menţionează că în anul 1976, ei au procurat ½ cotă-parte din casa de locuit din str. Vaslui,61, mun. Chişinău de la proprietara întregului imobil, cu care au negociat că vor folosi 2/3 din terenul aferent casei de locuit, fiind amenajat un gard între sectorul de teren, pe care îl folosea vânzătoarea şi sectorul de teren, pe care îl foloseau cumpărătorii. Pînă în prezent, acest hotar nu a fost modificat, iar la momentul privatizării terenului aferent casei de locuit şi eliberării titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren a fost indicat eronat că ei posedă numai cîte ¼ cotă-parte din terenul aferent cotei lor părţi din casa de locuit.

Susţine că ei au dobândit dreptul de proprietate asupra a cîte 1/3 cotă-parte din terenul aferent casei de locuit prin uzucapiune imobiliară, deoarece au folosit şi au administrat acest teren după bunul lor plac, o perioadă mai mare de 15 ani. Prin urmare, solicită recunoaşterea după ei a dreptului de proprietate asupra a cîte 1/3 cotă-parte din terenul aferent casei de locuit din str. Vaslui,61, mun. Chişinău, cu nr. cadastral 0100305258. Elena Cainarean a depus o cerere reconvenţională împotriva lui Petru Ceban şi Liubovei Ceban cu privire la partajarea în natură a terenului de pământ aferent imobilului. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâta a indicat că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, ea deţine dreptul de proprietate asupra ½ cotă- parte din terenul aferent casei de locuit din str. Vaslui,61, mun.

Chişinău, cu suprafaţa de 0,06 ha, iar reclamanţii – asupra a câte ¼ cotă-parte din terenul aferent menţionat. Menţionează că ea a dobândit dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din terenul aferent casei de locuit din str. Vaslui,61, mun. Chişinău în temeiul titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0100305258 cu nr. 11721 din 24 ianuarie 2005, iar reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra a câte ¼ cotă-parte din terenul aferent menţionat în baza titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0100305258 cu nr. 11719 şi 11720 din 24 ianuarie 2005. Susţine că decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 16/66-1 din 28 decembrie 2004, în baza cărora au fost eliberate titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. 11719, 11720 şi 11721 din 24 ianuarie 2005 şi titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren menţionate nu au fost contestate.

Afirmă că ea le-a propus reclamanţilor să delimiteze benevol hotarele terenului menţionat, chiar şi în detrimentul său, însă nu s-a ajuns la careva rezultativ pozitiv. Prin urmare, solicită partajarea în natură a terenului de pământ aferent casei de locuit din str. Vaslui,61, mun. Chişinău în cote-părţi egale, cu determinarea hotarelor între vecini. Petru Ceban şi Liubovi Ceban a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva Elenei Cainarean şi Primăriei mun. Chişinău, prin care a solicitat recunoaşterea nulităţii titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 0100305258 cu nr. 11719, 11720 şi 11721 din 24 ianuarie 2005, eliberate pe numele lor şi a Elenei Cainarean şi obligarea Primăriei mun.

Chişinău să le elibereze noi titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, prin care să le fie atribuit câte 1/3 cotă-parte din terenul cu nr. cadastral 0100305258. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 27 aprilie 2012 a fost respinsă acţiunea iniţială. A fost admisă acţiunea reconvenţională şi a fost partajat în natură terenul aferent casei de locuit din str. Vaslui,61, mun.

Chişinău, cu nr. cadastral 0100305258, prin atribuirea în proprietate Elenei Cainarean (Ianachi) a părţii 1 (partea vopsită în culoare roşie) conform anexei 1 a raportului de expertiză nr. 828 din 18 aprilie 2011 şi atribuirea lui Petru Ceban şi Liubovei Ceban a părţii 2,3 (partea vopsită în culoare violet) conform anexei 1 a raportului de expertiză nr. 828 din 18 aprilie 2011. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013 au fost scutiţi Petru Ceban şi Liubovi Ceban de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, respins apelul declarat de către Petru Ceban şi Liubovi Ceban şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 10 septembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Petru Ceban şi Liubovi Ceban reprezentaţi de către Artur Lungu au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului au indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală. Menţionează că instanţele judecătoreşti ilegal şi neîntemeiat au respins acţiunea recurenţilor, deoarece conform art. 320 alin. (2) din Codul civil, unul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilului îi constituie uzucapiunea imobiliară, iar drept temei al înregistrării dreptului de proprietate, dobândit prin uzucapiune, este hotărârea judecătorească irevocabilă de constatare a faptului uzucapiunii.

Susţin că instanţele au interpretat eronat şi prevederile art. 332 din Codul civil, precum şi nu au ţinut cont de faptul că dreptul de proprietate poate fi dobândit prin hotărârea judecătorească numai atunci cînd aceasta este translativă de proprietate, adică constitutivă de drepturi şi, anume, atunci cînd, prin lege sau prin alt act normativ, nu este prevăzută o altă ordine, nejudiciară, de dobândire a dreptului de proprietate, însă în cazul dat, recurentul poate dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune şi din motivul că numai el a posedat cu bună-credinţă sub nume de proprietar bunul imobil. Afirmă că la examinarea cauzei, instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor circumstanţelor invocate în apel.

În afară de aceasta, instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. 277 din Codul civil şi nu a aplicat prevederile art. 271 din Codul civil, care trebuiau aplicate, deoarece recurenţii au solicitat în prima instanţă respingerea cererii reconvenţionale pe motiv că a expirat termenul de prescripţie extinctivă. Prin referinţa depusă la 08 noiembrie 2013 Elena Cainarean a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Petru Ceban şi Liubovi Ceban reprezentaţi de către Artur Lungu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Petru Ceban şi al Liubovei Ceban reprezentaţi de către Artur Lungu SA „Cet-Nord” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Petru Ceban şi al Liubovei Ceban reprezentaţi de către Artur Lungu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi