2ra-3857/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

Judecătoria Botanica, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-3857/13 Judecător: V. Stratan Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţ Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Budescu Petru, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Haitu Alina către Budescu Petru, privind recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013, CONSTATĂ : La 19 septembrie 2012, Haitu Alina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Budescu Petru, solicitînd recuperarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, prin sentinţa Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 09 aprilie 2012, Budescu Petru a fost recunoscut culpabil în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 152 alin.(l) Cod penal, fiindu-i stabilită măsură de pedeapsă 1 (unu) an privaţiune de libertate, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa numită a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de 1 an. Condamnarea pîrîtului Budescu Petru a survenit în rezultat cauzării dînsei, Haitu Alina, a vătămării medii a sănătăţii, prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii şi picioarele în diferite regiuni ale corpului, precum şi prin tamponarea intenţionată cu automobilul. În cadrul cercetării judecătoreşti a fost înaintată o acţiune civilă cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin infracţiunea comisă, însă, indică reclamanta că, prin sentinţa Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 09 aprilie 2012, acţiunea sa a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunţe instanţa de judecată în ordinea procedurii civile. Urmare a leziunilor corporale primite, reclamanta a suportat intervenţie chirurgicală, a primit tratament post operator costisitor, iar pînă în prezent necesită control regulat al medicului, precum şi un curs de reabilitarea post-operator în condiţii de sanatoriu şi examinarea la medicul neurolog şi ortoped. Totodată consideră reclamanta că, i-a fost cauzat un imens prejudiciu moral, ce constă în cauzarea de leziuni corporale în loc public, care au dus la zdruncinarea de lungă durată a sănătăţii, cu efectuarea intervenţiei chirurgicale, făcînd tratament medicamentos pînă în prezent.

Iar consecinţele traumei cauzate se resimt pînă în prezent - deplasarea este dezechilibrată şi dureroasă. Mai invocă reclamanta că, în perioada efectuării urmării penale şi pînă în prezent este insultată, batjocorită şi umilită de către pîrît. Din momentul pornirii procesului penal a fost citată de mai multe ori de către ofiţerii de urmărire penală, procurori şi instanţa de judecară, fapt ce i-a cauzat un stres enorm. Mai mult ca atît, reclamanta, de nenumărate ori, a solicitat pîrîtului să-i acorde ajutor material la 1 efectuarea tratamentului, drept rezultat pîrîtul manifestă un comportament agresiv. Din aceste considerente estimează dauna morală la 100 000 lei. Cere reclamanta încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 5 000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 21 ianuarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea din contul pîrîtului în beneficiul reclamantei a sumei de 6 229,83 lei cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 28 ianuarie 2013, Haitu Alina a contestat-o cu apel, prin care a solicitat modificarea acesteia, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral de la 10 000 lei pînă la 100 000 lei. În rest hotărîrea instanţei de fond să fie menţinută. La 22 februarie 2013 şi Budescu Petru a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013, au fost respinse apelurile declarate de Haitu Alina şi de către Budescu Petru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 21 ianuarie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererile de apel sunt neîntemeiate. În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 1418 alin (1), 1420 alin. (2), 1398 alin. (1), 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) şi (2) Codul civil al RM care reglementează aspecte ce ţin de recuperarea prejudiciului material şi moral.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. La 11 septembrie 2013, Budescu Petru a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Budescu Petru asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Budescu Petru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Budescu Petru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Haitu Alina către Budescu Petru, privind recuperarea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3