2ra-3519/13 — Privind demolarea construcţiei neatorizate

dosarul nr. 2ra-3519/13 prima instanţă: L. Andriaş instanţa de apel: A. Panov, S. Arnăut, T. Pelin ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Batîr Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Batîr Ion împotriva lui Dorogan Vladimir cu privire la apărarea dreptului la vecinătate cauzat prin construcţie neautorizată ce periclitează în mod inadmisibil condiţiile de trai, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013, prin care a admis apelul declarat de către Dorogan Vladimir, casată hotărărîrea Judecătoriei Centru din 19 februarie 2013 şi emisă hotărîre nouă de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 13 iulie 2012, Batîr Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dorogan Vladimir cu privire la apărarea dreptului la vecinătate cauzat prin construcţie neautorizată ce periclitează în mod inadmisibil condiţiile de trai.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în luna august 2010, Dorogan Vladimir a construit un veceu capital din blocuri de fortan în nemijlocita apropiere de casa lui, fără autorizaţie de construire, contrar prevederilor art. 22 a Legii nr. 721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcţii. Menţionează că veceul este construit sub geamurile bucătăriei sale, de la care se răspândeşte un miros şi aspect neplăcut, constituie o atentare inadmisibilă asupra dreptului la condiţiile de trai decente şi asupra dreptului de vecinătate în condiţii de respect reciproc. 1 A indicat că la 21 septembrie 2010, Inspecţia de Stat în Construcţii a întocmit în privinţa lui Dorogan Vladimir procesul-verbal, prin care acţiunile contravenientului au fost încadrate în temeiul art. 179 Cod Contravenţional - efectuarea construcţiilor neautorizate şi intervenţii neautorizate la construcţii existente.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 03 iunie 2011 a fost constatată vinovăţia pârâtului în comiterea faptei contravenţionale prevăzute de art. 179 Cod Contravenţional, fiind dispusă demolarea construcţiei. Ulterior, hotărârea respectivă a fost anulată, totodată fiind dispusă încetarea procesului contravenţional din cauza greşelilor admise la întocmirea procesului- verbal de constatare a contravenţiei.

Relevă că pârâtul dispune de o întreprindere individuală „Vladimir Dorogan”, care este înregistrată cu sediul la adresa construcţiei ilegale, având autorizaţie de desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi anume: activitatea de comerţ cu ridicata a produselor agricole, a animalelor vii, produselor alimentare, băuturi şi produse din tutun, fabricarea articolelor de metal, etc. Astfel, menţionează că în procesul desfăşurării activităţilor indicate, este necesară vizita unui număr considerabil de persoane, ceea ce presupune utilizarea frecventă a veceului, ce creează un disconfort, deoarece veceul se află în faţa casei, lîngă fereastra bucătăriei. În plus pârâtul nu a prezentat care-va documente care ar justifica legalitatea construcţiei.

Consideră reclamantul, că construcţiile neautorizate prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea familiei acestuia, veceul fiind construit fără respectarea standardelor de durabilitate şi securitate, iar pârâtul urmează să poarte răspundere în cazul în care consecinţele uzurpării construcţiei vor avea loc. Cere, Batîr Ion, dispunerea demolării construcţiei neautorizate a veceului din str. Caucaz nr. 12, mun. Chişinău, construit în ograda. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 19 februarie 2013, acţiunea a fost admisă şi s-a dispus demolarea construcţiei neautorizate a veceului de pe str. Caucaz 12, mun. Chişinău construită în ograda comună de Dorogan Vladimir. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013, a fost admis apelul declarat de către Dorogan Vladimir, casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 19 februarie 2013, şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 30 august 2013, Batîr Ion, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea acesteia cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa participanţilor la proces copia deciziei prin intermediul oficiului poştal la 08 iulie 2013, (f.d.99), iar care-va date cînd a fost recepţionată de către recurent, la materialele pricinii lipsesc. În urma celor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen.

2 Recurentul, în motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a aplicat eronat normele legale şi aprecierea arbitrară a circumstanţelor de fapt a pricinii în concluzie a ajuns la o concluzie ilegală. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 25 septembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Dorogan Vladimir, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 11 octombrie 2013, Batîr Ion prin referinţa depusă a solicitat ca să fie respinse cerinţele invocate de către recurent. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Batîr Ion, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele menţionate în cererile de recurs sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Batîr Ion, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Batîr Ion, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Tatiana Vieru 4