2rac-480/13 — Anularea actelor juridice

prima instanţă: A.Pahopol dosarul nr. 2rac-480/13 DECIZIE 15 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii -Nicolae Clima, Ion Corolevschi Iuliana Oprea, Andrei Harghel examinând recursul declarat de „Banca de Economii” SA, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Moldcarton" SA în proces de insolvabilitate împotriva ÎCS „Lidiana Lux" SRL cu privire la anularea actelor juridice, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 c o n s t a t ă La data de 10 martie 2011 ÎM „Moldcarton" SA în proces de insolvabilitate a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Lidiana Lux" SRL, intervenienţi accesorii ÎCS „BN-Proalim" SRL, „Banca de Economii" SA, SA „Apă-Canal Chişinău", SRL „Proectservice", SRL „Ticricon”, BC„Moldinconbank "SA cu privire la anularea actelor juridice.

In motivarea acţiunii ÎM „Moldcarton" SA în proces de insolvabilitate a menţionat, că în baza contractului de cesiune nr. 2 din 26 octombrie 2009, BC „Moldinconbank" SA a cesionat pîrîtului SRL „Lidiana-Lux" drepturile de creanţă existente faţă de SA „Moldcarton" apărute în rezultatul încheierii contractelor de credit în suma totală de 88 733 318,57 lei. Conform prevederilor punctului 3.3 al contractului nominalizat, SRL „Lidiana-Lux", în vederea asigurării executării corespunzătoare a contractului, s-a obligat să pună în gaj la SA „Moldinconbank" şi bunurile care vor fi preluate de la reclamant, ca rezultat al exercitării drepturilor de creanţă care i-au fost cesionate de respectiva instituţie bancară.

Banca a cesionat pîrîtului dreptul de creanţă deţinut faţă de reclamant, pentru ca pîrîtul să exercite dreptul de creanţă preluat, iar bunurile dobândite în final de la reclamant să fie din nou gajate de către pârât la instituţia bancară. Astfel, în baza contractului de cesiune nr. 2 din 26 octombrie 2009 pîrîtul a devenit creditor nou pentru reclamant. 1 La data de 18 decembrie 2009, Igor Popov în calitate de administrator al SA „Moldcarton" a încheiat cu pîrîtul SRL „Lidiana-Lux" un acord privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate. La 18 iunie 2010 SA „Moldinconbank" a încheiat cu SRL „BN-Proalim" un contract de cesiune a drepturilor de creanţă, prin care a cesionat parţial drepturile sale de creanţă asupra datoriilor pîrîtului SRL „Lidiana-Lux" în suma de 85 785 985 lei.

Reclamantul menţionează, că în contractul de cesiune nr. 2 din 26 octombrie 2009, încheiat între pârât şi SA „Moldinconbank" este stipulat că gajarea din nou a bunurilor la SA „Moldinconbank" în baza contractului respectiv la data de 28.06.2010 a fost semnat Actul de predare-primire a bunurilor imobile. Toate aceste tranzacţii denotă intenţia vădită de deposedare a patrimoniului reclamantului. Reclamantul consideră actele încheiate drept nule şi lipsite de efecte juridice din motiv, că a fost încălcată procedura, reclamantul fiind lipsit de posibilitatea identificării altor măsuri de asigurare a obligaţiilor de credit. Prin contractul de cesiune nr.2 din 26 octombrie 2009, SA „Moldinconbank" a cesionat SRL „Lidiana-Lux" suma de 88 733 318,57 lei.

In Acordul privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate, semnat la 18.12.2009 de Igor Popov în calitate de administrator al SA „Moldcarton" SA şi SRL „Lidiana- Lux" este indicat, că bunurile au fost evaluate de părţi în valoare de 91 867 517,00 lei, ceea ce reprezintă mai mult decît valoarea drepturilor de creanţă cesionate pîrîtului. Evaluarea patrimoniului transmis prin Acordul privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate, semnat la 18.12.2009 de Igor Popov în calitate de administrator al SA „Moldcarton" şi pârât nu este confirmat prin niciun act oficial şi nici nu denotă modul, procedura şi metodele folosite la calcularea valorii patrimoniului respectiv.

Valoarea bunurilor imobiliare transmise pîrîtului reprezintă mai mult decît 50% din activele SA „Moldcarton", iar conform art. 50 alin.3 lit. f) al Legii nr. 1134-XIII cu privire la societăţile pe acţiuni, aceste tranzacţii urmau să fie supuse obligatoriu aprobării de către adunarea generală a acţionarilor SA „Moldcarton". Consideră, că în rezultatul acestor acţiuni SA „Moldcarton" a fost prejudiciată şi deposedată ilegal de bunurile imobile transmise SRL „Lidiana-Lux" SRL şi „BN-Proalim". Menţionează că, s-au depistat un şir de tranzacţii, ce au ca obiect bunurile imobile care aparţin reclamantului şi pe marginea acestui caz în instanţa de judecată se află dosar privind anularea actelor juridice.

Reclamantul mai menţionează, că după examinarea ulterioară s-a stabilit, că pîrîtului i-au fost transmise nu numai bunurile imobile, dar şi utilaj, mijloace de transport şi alte bunuri. Astfel, în baza acordului de achitări reciproce nr. 28/08- 09A din 14 septembrie 2009 reclamantul a transmis bunuri în valoare totală de 36 899 882,97 lei. La data de 14 septembrie 2009, Igor Popov în calitate de administrator al SA „Moldcarton" a semnat ordinul nr. 72 prin care s-a dispus transmiterea pîrîtului mijloacelor de transport ce aparţineau reclamantului şi în 2 anexa nr. 2 la acord sunt indicate doar 8 unităţi de transport, iar in ordinul nr. 72 sunt indicate 39 unităţi.

Reclamantul consideră Acordul de achitări reciproce nr. 28/08-09A, semnat la 14 septembrie 2009 de Igor Popov în calitate de administrator al SA „Moldcarton" cu pîrîtul nul şi lipsit de efecte juridice, deoarece valoarea bunurilor transmise pîrîtului reprezintă mai mult decît 25% din activele reclamantului, iar conform art. 65 alin.2 lit. „c" al Legii privind societăţile pe acţiuni, aceste tranzacţii urmau să fie adoptate în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii a reclamantului.

Prin cererea suplimentară reclamantul a solicitat constatarea faptului lipsei împuternicirilor lui Igor Popov de a semna din numele SA „Moldcarton" Acordul de transmitere benevolă în proprietate a bunurilor gajate din 18 decembrie 2009; constatarea nulităţii acordului de transmitere benevolă în proprietate a bunurilor gajate din 18 decembrie 2009 şi a actului de predare-primire a bunurilor imobiliare din 28.06.2010; obligarea SRL „BN-Proalim" şi SRL „Lidiana-Lux" să restituie bunurile obţinute în baza Acordului de transmitere benevolă în proprietate a bunurilor gajate din 18 decembrie 2009 şi a Actului de predare-primire a bunurilor imobiliare din 28.06.2010; constatarea faptului lipsei împuternicirilor lui Igor Popov de a semna din numele SA „Moldcarton" Acordul de achitări reciproce nr. 28/08-09A, semnat la 14 septembrie 2009; constatarea nulităţii acordului de achitări reciproce nr. 28/08-09A, semnat la 14 septembrie 2009; obligarea pîrîtului de a restitui bunurile obţinute în baza Acordului de achitări reciproce nr. 28/08- 09A din 14 septembrie 2009. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 s-a admis parţial acţiunea şi s-a anulat Acordul privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr. 16707 din 18.12.2009 semnat între SA „Moldcarton" şi SRL „Lidiana Lux", autentificat de notarul privat Olga Bondarciuc.

S-a obligat SRL „Lidiana Lux" să restituie către SA „Moldcarton", în proces de insolvabilitate, bunurile obţinute în baza Acordului privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate din 18.12.2009. S-a anulat Acordul despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 14.09.2009 încheiat între SRL „Lidiana Lux" şi SA „Moldcarton". S-a obligat pîrîtul SRL „Lidiana Lux" să restituie către reclamantul SA „Moldcarton", în proces de insolvabilitate, bunurile obţinute în baza Acordului despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 14.09.2009. In rest s-au respins pretenţiile ca nefondate.

La data de 23 iulie 2013 „Banca de Economii” SA a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 în partea admiterii acţiunii şi anulării Acordului privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr.16707 din 18.12.2009 şi Acordului despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 14.09.2009 cu obligarea ÎCS „Lidiana- Lux" SRL să restituie proprietatea ÎM „Moldcarton" SA obţinută în baza Acordului privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr. 16707 din 18.12.2009 şi Acordului despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 3 14.09.2009 cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii ca nefondată.

În motivarea recursului a invocat, că instanţa eronat a aplicat normele de drept material. Prin cererea de modificare şi completare a cererii de recurs din 01 octombrie 2013 „Banca de Economii” SA a solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 în partea admiterii acţiunii şi anulării Acordului privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr. 16707 din 18 decembrie 2009 şi Acordului despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 14 septembrie 2009 cu obligarea ÎCS „Lidiana-Lux” SRL să restituie bunurile în proprietatea ÎM „Moldcarton” SA obţinute în baza Acordului privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr. 16707 din 18 decembrie 2009 şi Acordului despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 14 septembrie 2009 şi a respinge cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Moldcarton” SA în proces de insolvabilitate.

În motivarea cererii de modificare şi completare a cererii de recurs „Banca de Economii” SA a invocat, că instanţa de fond nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea. Prin cererea din 01 octombrie 2013 „Banca de Economii” SA a solicitat emiterea unei încheieri privind înlocuirea „Băncii de Economii” SA cu succesorul ei în drepturi ROSEAU ALLIANCE LLP. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat urmează a fi admis, cu casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din cererea de chemare în judecată şi din materialele pricinii rezultă, că ÎM „Moldcarton” SA a solicitat nulitatea actelor contestate. Prima instanţă argumentează nulitatea absolută a actelor juridice contestate invocând normele respective de drept material. La caz, instanţa nu a făcut distincţie dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă argumentând aceste noţiuni în contradictoriu cu circumstanţele pricinii.

Conform art. 82 Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02 aprilie 1997, tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte: a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau 4 b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.

(2) Prevederea alin.(1) lit.a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii. Instanţa nu a stabilit care erau activele SA „Moldcarton" la data încheierii acestor acorduri. Ca argument de admitere a acţiunii prima instanţă a reţinut, că la semnarea actelor nominalizate din partea SA „Moldcarton" a participat administratorul Igor Popov în baza statutului şi a conchis, că în aceste condiţii actele respective sunt nule, or consimţământul administratorului este viciat prin neadoptarea de către adunarea acţionarilor a hotărîrii de permitere a transmiterii bunurilor.

Astfel, prima instanţă a ajuns la concluzia, că cererea urmează a fi admisă parţial cu anularea acordului privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr. 16707 din 18.12.2009 semnat între SA „Moldcarton" şi SRL „Lidiana Lux", autentificat de notarul privat Olga Bondarciuc şi anularea acordului despre decontările reciproce nr. 28/08-09A din 14.09.2009 încheiat între SRL „Lidiana Lux" şi SA „Moldcarton", ca fiind încheiate cu derogări de la legislaţia în vigoare şi viciază legalitatea acestora.

Totodată, instanţa de judecată a respins cerinţa privind constatarea faptului lipsei împuternicirilor lui Igor Popov la semnarea actelor şi a menţionat, că faţă de acesta nu sunt formulate careva pretenţii, iar stabilirea încălcărilor nominalizate, care duc la anularea actelor înlătură necesitatea constatării lipsei împuternicirilor şi a reţinut, că la acel moment Igor Popov deţinea funcţia de administrator, director al SA „Moldcarton", iar acesta avea dreptul să semneze actele în interesul întreprinderii, atît doar că legea impunea necesitatea adoptării hotărîrii de către adunarea generală a acţionarilor asupra problemei date. În acest sens hotărîrea conţine argumentări contradictorii. S-a constatat, că Acordul privind transmiterea benevolă în proprietate a bunurilor gajate nr. 16707 din 18 decembrie 2009 reprezintă tranzacţie de proporţii în sensul art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea privind societăţile pe acţiuni.

Instanţa urma să verifice dacă este sau nu obligatorie respectarea art. 50 alin. (3) lit. f) din această Lege, adică încheierea acestui Acord putea sau nu avea loc fără aprobarea prealabilă din partea adunării generale a acţionarilor. Aşadar, instanţa urma să constate dacă actul încheiat are sau nu stătut de „acord de executare benevolă a dreptului de ipotecă" şi a fost sau nu încheiat în scopul rambursării datoriilor acumulate în rezultatul obţinerii creditelor bancare reeşind din raporturile de activitate curentă. Instanţa nu a determinat natura raporturilor juridice care a stat la baza încheierii acestor acorduri. Conform p.3 din Acord, bunurile ÎM „Moldcarton” SA au fost transmise creditorului ipotecar, astfel fiind stinsă datoria.

5 Acordul de achitări reciproce nr. 28/08-09A din 14.09.2009 a fost încheiat în temeiul art. 643 alin. (2) Cod civil, care prevede că obligaţia se stinge şi în cazul în care creditorul acceptă o altă executare în locul celei datorate (darea în plată) şi în scopul stingerii creanţei ÎCS „Lidiana-Lux" SRL faţă de ÎM „Moldcarton" SA ce rezultă din contractul de cesiune nr. 17-08/09 din 17.08.2009. Instanţa de recurs consideră, că prima instanţă urma să verifice aplicabilitatea art. 219 Cod civil, obligând Î.C.S. „Lidiana-Lux" SRL să restituie bunurile obţinute în baza acordurilor. Conform art. 219 alin. (2) Cod civil, fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestaţiei.

Astfel, instanţa urma să aplice efectele nulităţii asupra drepturilor şi obligaţiilor ÎM „Moldcarton" SA în pofida faptului, că datoria acesteia faţă de ÎCS „Lidiana-Lux" SRL au fost stinse ca urmare a încheierii acestor acte juridice. Instanţa judecătorească nu a indicat în dispozitiv modalitatea de repunere în situaţia anterioară. Acest aspect rezultă din evitarea eventualelor dificultăţi în executarea hotărârilor. Normele Codului civil prevăd doar restituţia bilaterală, necuprinzând prevederi referitoare la restituţia unilaterală şi la nepermiterea restituţiei. La fel, instanţa urma să aprecieze dacă este posibilă repunerea părţilor în situaţia anterioară în condiţiile în care în privinţa bunurilor au fost instituite garanţii reale în beneficiul „Băncii de Economii” SA.

Din materialele pricinii se denotă faptul, că în scopul rambursării creditelor cu ÎCS „Lidiana-Lux" SRL şi cu SRL şi „BN-Proalim", „Banca de Economii” SA a încheiat la 11 octombrie 2010 contracte de ipotecă având ca bunuri ipotecate obiectele în litigiu. Mai mult ca atît, la 19 august 2013 „Banca de Economii” SA a încheiat cu ROSEAU ALLIANCE LLP contract de cesiune, având ca obiect contractele de ipotecă din 11 octombrie 2010 în care sunt incluse bunurile care se conţin şi în acordurile contestate de ÎM „Moldcarton" SA. În aceste circumstanţe instanţa judecătorească urma să aprecieze probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii cu respectarea prevederilor art. 239 Cod de procedură civilă conform căruia hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată cu respectarea principiului contradictorialităţii. Nerespectarea acestor prevederi constituie temei de casare a hotărîrii judecătoreşti.

În conformitate cu art. 26 alineatele (2) şi (4) Cod de procedură civilă, contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părţile şi ceilalţi 6 participanţi la proces să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent de instanţă, de alte organe şi persoane, de a-şi expune opinia asupra oricărei probleme de fapt şi de drept care are legătură cu pricina dată judecăţii şi de a-şi expune punctul de vedere asupra iniţiativelor instanţei. (4) Egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată prin lege şi se asigură de către instanţă prin crearea posibilităţilor egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept, astfel încît nici una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate de instanţă şi aceasta constituie temei de casare a hotărîrii.

În acest context sunt relevante şi prevederile art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care stipulează că, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze deciziile încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la casaţie, să nu lase părţile într-o stare de incertitudine şi să nu creeze impresia că nu au fost auzite (Cauza Hirvisaari contra Filandei, § 31, Garcia Ruiz contra Spaniei, §26, tbe Helle contra Filandei, §§ 59 şi 60, cauza Şarban contra Moldovei, nr. 3456/05 din 04 octombrie 2005 şi cauza Flux contra Moldovei, nr. 287002/03 din 20 noiembrie 2007), iar actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înţeles pentru părţi şi să răspundă ferm şi univoc la toate cerinţele şi obiecţiile, înaintate (principiul nr. 6 din Recomandarea nr. R(84)5 privind principiile procedurii destinate să îmbunătăţească înfăptuirea justiţiei, adoptate la 28.02.1984 in Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei).

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că s-a constatat încălcarea normelor de drept material şi procedural şi deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 şi a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit.c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de „Banca de Economii” SA. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Moldcarton" SA în proces 7 de insolvabilitate împotriva ÎCS „Lidiana Lux" SRL cu privire la anularea actelor juridice, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ion Corolevschi Iuliana Oprea Andrei Harghel 8