2ra-3582/13 — Evacuarea din imobil

prima instanţă: N.Rusu dosarul nr. 2ra-3582/13 instanţa de apel: N.Budăi, I.Muruianu, A.Nogai ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SA,,Diviza- Gaz”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gofman Ludmila împotriva SA „Diviza-Gaz” privind evacuarea din bunul imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013 prin care s-a admis apelul declarat de Gofman Ludmila, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 22 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 17 septembrie 2012 Gofman Ludmila s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Diviza-Gaz” privind evacuarea din bunul imobil.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 16 iulie 2012 a recepţionat de la executorul judecătoresc Gheorghe Boţan somaţia prin care i s-a propus exercitarea dreptului de preemţiune la adjudecarea cotei-părţi a bunurilor imobile înregistrate cu nr. cadastral 5301107.001.01 şi 5301107.001.02 din or. Hînceşti, ce aparţin cu drept de proprietate SA„ Diviza-Gaz”. Ca urmare a acestei somaţii, a acceptat adjudecarea cotelor-părţi a bunurilor imobile sus menţionate şi a transferat la contul executorului judecătoresc la 17 iulie 2012 suma de 221107,00 lei, ceea ce constituie costul integral a cotelor-părţi a bunurilor imobile ce aparţin pîrîtului. Indică reclamanta că, întrucît şi-a executat obligaţiunea de achitare a preţului cotelor-părţi din bunuri, prin încheierea executorului judecătoresc din 17 iulie 2012 i s-a transmis în proprietate cota-parte de 4/60 din bunul imobil înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 5301107.001.01 din or.

Hînceşti, ce aparţine cu 1 drept de proprietate SA„ Diviza - Gaz" şi cota parte de 1/3 din bunul imobil cu nr. cadastral 5301107.001.02 din or. Hînceşti, ce aparţine cu drept de proprietate SA„ Diviza-Gaz”. Această transmitere a proprietăţii a fost operată şi în Registrul bunurilor imobile, astfel conform art. 321 Cod civil, în proprietatea ei a trecut cota parte de 4/60 din imobilul cu nr. cadastral 5301107.001.01 şi cota-parte de 1/3 din imobilul cu nr. cadastral 5301107.001.02. Susţine că, devenind proprietar în mod deplin asupra acestor bunuri nu-şi poate exercita drepturile sale, pe motiv că aceste spaţii (încăperi) sînt ocupate de către SA,,Diviza-Gaz”. Cere reclamanta, evacuarea SA „Diviza-Gaz" din bunul imobil cu număr cadastral 5301107.001.01 şi din bunul imobil cu număr cadastral 5301107001.02 ce-i aparţine cu drept de proprietate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 22 martie 2013 cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SA,,Diviza-Gaz” a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013 s-a admis apelul declarat de Gofman Ludmila, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 22 martie 2013 şi s- a emis o nouă hotărîre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată şi s-a evacuat SRL,,Diviza-Gaz” din bunul imobil cu număr cadastral 5301107.001.01 şi din imobilul cu număr cadastral 5301107001.02 din or. Hînceşti. La 16 august 2013 SA,,Diviza-Gaz” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă.

În susţinerea recursului s-a invocat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală deoarece a fost emisă cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. Consideră că instanţa de apel nu a examinat pricina sub toate aspectele, nu a verificat şi apreciat corect probele prezentate, iar argumentelor invocate în cererea de apel le-a dat o apreciere eronată, contradictorie cu circumstanţele şi probele pricinii. Menţionează că conform certificatului din Registrul bunurilor imobile, prezentat la materialele cauzei, în calitate de proprietar evoluează şi SA,,Diviza-Gaz” cu drept real, deoarece obiectul cu nr. cadastral 5301107.001.01 se află în gaj şi care la momentul pronunţării ambelor hotărîri nu era scos.

Mai indică că deşi evoluează ca formă de antreprenoriat ca ,,Societate pe Acţiuni” în proces au fost încadraţi sub formă de ,,Societate cu Răspundere Limitată”, prin urmare fiind pronunţate hotărîri judecătoreşti ce vizează o parte în proces inexistentă. 2 La fel indică că instanţa de apel neîntemeiat a respins cererea referitoare la amînarea cauzei pe motivul beneficierii de serviciile unui avocat, astfel fiind defavorizaţi şi lipsiţi de dreptul la apărare. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către SA „Diviza- Gaz” urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Diviza-Gaz” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

3 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, a pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată. Argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SA „Diviza-Gaz” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către SA „Diviza-Gaz” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Valentina Clevadî 4