2ra-3493/13 — Apărarea dreptului de proprietate

prima instanţă: L. Ciuhrii dosarul nr. 2ra-3493/13 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Şeleapova Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Şeleapova Natalia către OCT Soroca, intervenient accesoriu Popistaş Paulina cu privire la apărarea dreptului de proprietate asupra terenului prin constatarea greşelii la perfectarea planului cadastral al sectorului de teren, obligarea OCT să corecteze greşelile, obligarea Primăriei Soroca să aprobe planul cadastral modificat şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra construcţiei neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 iulie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Şeleapova Natalia, casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 15 martie 2013, şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie, c o n s t a t ă La 13 iulie 2009 Şeleapova Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Soroca, intervenient accesoriu Popistaş Paulina cu privire la apărarea dreptului de proprietate asupra terenului prin constatarea greşelii la perfectarea planului cadastral al sectorului de teren, obligarea OCT să corecteze greşelile,

obligarea Primăriei Soroca să aprobe planul cadastral modificat şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra construcţiei neautorizate. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, în baza contractului de donaţie nr. 2-2439 din 23.07.1998 şi contractului de vînzare-cumpărare nr. 3-2144 din 04.09.1998 reclamanta a procurat respectiv 1/3 şi 2/3 din toată gospodăria situată pe str. Ardealului, 3 or. Soroca, compusă din casa de locuit, alte acareturi şi terenul aferent. Bunul imobil a fost înregistrat la OCT Soroca. Conform planului geometric, la situaţia anului 1998, suprafaţa sectorului de pămînt constituia 183 m.p., iar lungimea hotarului din str. Independenţei, aflat între 1 sectoarele vecinilor Negrei M. şi Moruz V., constituia 18.5 m. Ulterior, suprafaţa terenului s-a mărit cu 31 m.p.

în baza contractului de donaţie a bunului imobil nr. 3707 din 01.10.2007. La 01.06.2000 reclamantei i-a fost eliberat Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, care conţine şi planul sectorului ce i-a fost transmis în proprietate privată. În acest plan lungimea hotarului sectorului de teren din partea străzii Independenţei este indicat 17 m, şi nu 18.05 m, cum era conform planului geometric la situaţia anului 1998. La momentul primirii titlului dînsa n-a atras atenţie acestei greşeli, care a denaturat coordonatele hotarelor şi care nu are caracter tehnic, lezîndu-i dreptul de proprietate. Greşeala a depistat-o abia în anul 2006 cînd vecina sa Popistaş Paulina care a procurat casa de la Moruz V., a depus cerere de chemare în judecată cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent.

Pe parcursul soluţionării litigiului a depistat şi alte dimensiuni ale laturii vizate a sectorului de teren, în afară de cele deja cunoscute 18,05 m. şi 17,00 m. Astfel, conform planului cadastral eliberat la 21.03.2008 lungimea hotarului constituie 17,8 m., conform planului cadastral din 11.06.2008 - 17,4 m., mai există şi dimensiunea de 17,3 m. În afară de latura din partea străzii Independenţei, planurile cadastrale menţionate conţin neconcordanţe şi la dimensiunile celorlalte laturi ale sectorului de teren. Cele expuse confirmă că colaboratorii organului cadastral au comis eroare tehnică evidentă, deoarece n-au verificat corespunderea dintre schiţele de teren şi proiectul planului cadastral, n-au cerut acordul dînsei la modificarea planului.

Pe parcursul judecării pricinei, la data de 04.05.2010, reclamanta Şeleapova Natalia şi-a modificat pretenţiile, solicitînd ca instanţa să recunoască şi să legalizeze dimensiunile suprafeţei lotului în acord cu dosarul de inventariere conform contractului de vînzare-cumpărare din 1998 de 183 m.p., de asemenea conform dispoziţiei primăriei nr.03-5/201 din 05.05.2000 de 237 m.p., cu eliberarea unui nou titlu, luînd în consideraţie toate mărimile dovedite şi suprafaţa totală de 270 m.p., a fi concretizat faptul juridic şi să recunoască dreptul de proprietate asupra construcţiei. Prin hotărîrea judecătoriei Soroca din 15.03.2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La adoptarea soluţiei sale, prima instanţă a invocat că conform art.118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Astfel, în anul 1998 Şeleapova Natalia a dobîndit dreptul de proprietate asupra construcţiilor din str. Ardealului, 3 în or. Soroca, situate pe sectorul de teren cu suprafaţa de 183 m.p. Conform planului terenului, întocmit la 31.08.1998, Cazac 2 A., care i-a înstrăinat N. Şeleapova 2/3 din imobil (construcţii), samavolnic a mărit şopronul lit. l în lăţime cu 1 m. În rezultat lungimea laturii sectorului de teren din partea str. Independenţei a devenit 18,05 m. Planul sectorului de teren întocmit la 20.12.1999 la cererea N. Şeleapova, indică şopronul vizat ca fiind construcţie samavolnică. La 05.05.2000 Nataliei Şeleapova i s-a transmis în proprietate sectorul de teren aferent construcţiei cu suprafaţa de 237 m.p.

La 01.10.2007 Şeleapova N. a primit cu titlu de donaţie sector de teren cu suprafaţa de 31 m.p. Conform datelor din Cadastru Şeleapova Natalia deţine în proprietate sector de teren cu suprafaţa totală de 0,0268 ha. Făcînd abstracţie de la dimensiunea contestată a laturii din partea str. Independenţei a sectorului de teren al reclamantei, sumînd suprafeţele de teren, la care reclamanta este îndreptăţită a pretinde, pe sectorul de 183 m.p., sînt situate construcţiile procurate de reclamantă şi donate dînsei, şi 31 m.p. parte de teren donată de Popuşoi V. în sumă fiind suprafaţa de teren -214 m.p. Reclamanta deţine în proprietate sector de teren cu S=268 m.p.

Totodată prima instanţă a invocat că prin hotărîrea judecătoriei Soroca din 31.07.2008, menţinută prin deciziile instanţelor ierarhic superioare, s-a constatat că Natalia Şeleapova a construit o construcţie auxiliară, gard, dig de scurgere, încălcînd linia de delimitare a terenurilor cu 0,8 m., de asemenea pereţii şopronului 02 şi bucătăriei de vară 03 au fost construiţi de Şeleapova N. pe linia de demarcare a hotarului între terenul ei şi al P. Popistaş. La fel Şeleapova N. a construit cu abateri de la proiect în ceea ce priveşte amplasarea şi planificarea volumerică a construcţiei şi a fost sancţionată contravenţional. Prin hotărîrea judecătorească menţionată Şeleapova N., a fost obligată să demoleze construcţiile sale în locurile indicate.

La data de 08.05.2013 hotărîrea a fost atacată cu apel de către Şeleapova Natalia, care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii cu adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 iulie 2013 s-a admis apelul declarat de către Natalia Şeleapova, casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 15 martie 2013, şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, potrivit materialelor cauzei, la data de 20.12.1999 a fost întocmită schema terenului din str. Ardealului, 3 Soroca cu indicarea suprafeţei terenului şi a lungimii laturilor (f.d.

100). Ulterior, la data de 09.01.2000 Şeleapova Natalia s-a adresat la OCT Soroca cu cerere privind întocmirea schemei lotului de pămînt pe str. Ardealului, 3 (f.d. 99). Schema a fost întocmită şi aprobată la 05.05.2000 ( f.d.101), iar ulterior înregistrată la OCT Soroca (f.d. 103). 3 Potrivit schemei, suprafaţa totală a terenului este de 237 m.p., iar lungimea laturii din str. Independenţei de 17m. La data de 26.06.2000 Şeleapova Natalia a depus cerere la OCT Soroca privind înregistrarea primară a bunului (f.d. 104), fiind întocmit planul cadastral (f.d. 105) latura 5-6 fiind de 17 m, şi s-a eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Conform art. 272 alin. (1) Cod civil termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să atic despre încălcarea dreptului. Astfel instanţa de apel a conchis că încă în anul 2000 Natalia Şeleapova a cunoscut că latura terenului din str. Independenţei este indicată în planul cadastral de 17 m şi de atunci a apărut dreptul de a solicita corectarea erorii. Cererea de chemare în judecată a fost înaintată în 2009, adică cu încălcarea termenului. La 19 august 2013 Şeleapova Natalia, în termen, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurenta a indicat că, consideră decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Astfel se menţionează că instanţa de apel greşit a respins acţiunea pe omiterea termenului de prescripţie, deoarece în speţă lui Şeleapova Natalia i s-a încălcat dreptul după 2006, în luna mai, cînd P. Popistaş i-a înaintat pretenţii privind hotarul, i-a demolat gardul cu pretenţii la o porţiune de teren, a săvîrşit alte acţiuni ce cad sub incidenţa codului contravenţional.

Mai menţionează Şeleapova Natalia că a aflat despre lezarea dreptului imobiliar după anul 2006, şi consideră cererea depusă în termen. Totodată a solicitat şi repunerea în termen fapt ignorat ce instanţă. Astfel, la 13.07.2009 cet. Şeleapova Natalia fiind convinsă că cet. Popistaş Paulina încearcă să obţină o porţiune din terenul ei pentru a-şi legaliza propria construcţie ce a edificat-o chiar pe linia de hotar, i-a demolat gardul, a îmbrîncit-o, fapte constatate şi de poliţistul de sector, Popistaş Paulina a fost sancţionată administrativ, şi epuizînd toate instrumentele de soluţionare pe cale amiabilă a depus cerere de chemare în judecată. La 23 octombrie 2013 ÎS „Cadastru” filiala OCT Soroca a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Şeleapova Natalia, solicitînd respingerea acestuia cu menţinerea hotărîrii contestate.

4 Tot la 23 octombrie 2013 Popistaş Paulina a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Şeleapova Natalia, solicitînd respingerea acestuia cu menţinerea hotărîrii contestate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Şeleapova Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Şeleapova Natalia, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea 5 de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Şeleapova Natalia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Şeleapova Natalia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6