2rh-262/15 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea loltului de teren aferent casei de locuit

prima instanţă: D. Puşcă dosarul nr. 2rh-262/15 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva instanţa de recurs: N. Cernat, S. Novac, G. Stratulat, T. Chişca-Doneva, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Şeleapov Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Paulinei Popistaş împotriva Nataliei Şeleapova cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pămînt aferent casei de locuit, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009, prin care a fost respins recursul declarat de către Natalia Şeleapova şi menţinută deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2008 şi hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008, constată: La 24 iunie 2006 Paulina Popistaş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Şeleapova cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pămînt aferent casei de locuit.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, locuieşte pe str. Ardealului 8 din or. Soroca, iar pîrîta Natalia Şeleapova a construit o construcţie auxiliară, gard şi dig de scurgere, încălcînd linia de delimitare a terenurilor cu 0,8 m. De asemenea, invocă că de pe acoperişul şopronului construit de Natalia Şeleapova apa, zăpada şi gheaţa cade pe terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate, aferent casei de locuit. Afirmă că a întreprins măsuri pentru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, însă acestea nu s-au soldat cu succes. Solicită, Paulina Popistaş obligarea Nataliei Şeleapova să nu-i creeze obstacole în folosirea terenului ce-i aparţine cu drept de proprietate privată şi să înlăture obstacolele create, prin demolarea construcţiei auxiliare în locurile în care încalcă hotarele şi să instaleze gardul conform liniei de hotar.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008 acţiunea a fost admisă integral şi obligată Natalia Şeleapova să nu-i creeze obstacole Paulinei Popistaş în folosirea terenului ce-i aparţine cu drept de proprietate privată şi să schimbe gardul conform planului cadastral cu demolarea construcţiei în locurile ce încalcă hotarele. Totodată, a fost încasat de la Natalia Şeleapova în beneficiul Paulinei Popistaş cheltuielile de judecată în mărime de 90 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2008 a fost respins apelul declarat de Natalia Şeleapova şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 20 martie 2009, Natalia Şeleapova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei hotărîri noi cu privire la respingerea integrală a acţiunii.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009, a fost respins recursul declarat de Şeleapova Natalia şi menţinută decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. La 21 iulie 2014, executorul judecătoresc Postovanu Svetlana a depus Judecătoriei Soroca un demers, pin care a solicitat explicarea hotărîrii judecătoreşti din 31 iulie 2008. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 06 august 2014, a fost explicată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008 cu privire la înlăturarea obstacolelor, că de către Şeleapova Natalia nu a fost respectată distanţa de 1 m pentru efectuarea de construcţii de uz gospodăresc de la graniţele gospodăriilor ca fiind prevăzute de normativele SNIP din 02 iulie 1989, confirmate de ordinul nr. 29 din 18 ianuarie 2000 al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului şi în aşa mod a încălcat dispoziţiile art. 389 Cod civil.

Acoperişul construcţiei este construit în aşa fel, încît apa, zăpada şi gheaţa cad pe lotul cei aparţine reclamantei Popistaş Paulina la o distanţă de 1,4 m de la linia de hotar, ce contravine prevederilor art. 386 Cod civil. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014, a fost admis recursul declarat de Şeleapova Natalia, casată încheierea Judecătoriei Soroca din 06 august 2014 şi restituit demersul executorului judecătoresc Postovanu Svetlana la rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014, a fost admis demersul executorului judecătoresc Postovanu Svetlana şi explicată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008 cu privire la înlăturarea obstacolelor, şi anume că se obligă Şeleapova Natalia să nu creeze obstacole Paulinei Popistaş în folosirea terenului propriu şi să schimbe gardul, conform planului cadastral cu demolarea construcţiei neautorizate în locurile ce încalcă hotarele cu 1,8 m., cu aducerea în concordanţă a liniei de hotar şi respectarea distanţei de 1 m pentru efectuarea de construcţii de uz gospodăresc de la graniţele gospodăriilor, ca fiind prevăzute de normativele SNIP din 02 iulie 1989, confirmate de ordinul nr. 29 dom 18 ianuarie 2000 al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului RM.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015, a fost respins recursul declarat de către Şeleapova Natalia şi menţinută încheierea primei instanţe din 01 decembrie 2014. La 01 iulie 2007, Şeleapov Alexandr depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs din 17 iunie 2009, solicitând admiterea cererii, casarea hotărârilor judecătoreşti ca fiind ilegale şi neîntemeiate şi restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată. În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu hotărîrile instanţelor de judecată, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate, deoarece prin acestea au fost încălcate flagrant drepturile sale ca coproprietar al construcţiilor dispuse de instanţă spre demolare.

Susţine că în calitatea sa de coproprietar în devălmăşie al averii dispuse demolării, instanţa urma să-l atragă ca parte în proces, însă acest lucru nu a fost făcut, dînsul nu a fost implicat în proces şi despre hotărîrile respective a aflat doar în luna mai 2015, cînd executorul judecătoresc Postovanu Svetlana a început procedura de executare a hotărîrii judecătoreşti. Afirmă că construcţia care urmează a fi demolată conform hotărîrilor instanţelor de judecată a fost construită de către el şi soţia sa Şeleapova Natalia în perioada căsătoriei lor cu respectarea cerinţelor legale în baza certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie din luna ianuarie 2003, aceste acte nefiind contestate şi respectiv anulate.

Mai invocă că Popistaş Paulina a devenit proprietar al lotului de teren de pe strada Ardealului, 8 din or. Soroca în luna iunie 2003 cînd construcţia în litigiu era deja ridicată şi la momentul respectiv nu a avut nici o pretenţie referitor la această construcţie, de fapt ca şi proprietarii precedenţi. La fel, invocă că dispune şi de alte argumente a ilegalităţii cerinţelor Paulinei Popistaş pe care nu le-a putut prezenta din cauza neimplicării sale în proces. Remarcă că instanţa a examinat litigiul fără a stabili pe deplin datele referitor la proprietarii obiectului în litigiu neimplicîndu-l şi pe el ca coproprietar în proces, astfel lipsindu-l de posibilitatea de a-şi apăra drepturile conform prevederilor legale.

Revizuentul şi-a întemeiat cererea de revizuire în baza prevederilor art. 449 lit. c) CPC. La 16 septembrie 2015 Popistaş Paulina a depus referință la respectiva cerere de revizuire, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acesteia, solicitând respingerea ei ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire în raport cu obiecțiile expuse în referința Paulinei Popistaş, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Este de menţionat că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată şi dacă cererea este depusă în termenul prevăzut de art. 450 CPC.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 01 iulie 2015, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că revizuentul solicită admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009 ca temei de revizuire invocă lit. c) art. 449 CPC, care stabileşte că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Iar prin prisma art. 450 lit. c) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit. c). La cazul prezentei cereri de revizuire depuse de către Şeleapov Alexandr, cu referire la termenul de adresare în instanța de revizuire, s-a invocat că acesta este respectat deoarece urmează a fi calculat din data în care a cunoscut despre existența deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009, a cărei revizuire se cere, insistînd că despre existenţa acesteia a aflat în luna mai 2015, în timp ce executorul Judecătoresc Postovan Svetlana a început procedura de executare.

În acest context instanţa de recurs reţine că hotărîrea Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea Nataliei Şeleapova să nu creeze obstacole Polinei Popistaş în folosirea terenului propriu şi să schimbe gardul conform planului cadastral cu demolarea construcţiei în locurile ce încalcă hotarele a fost emisă la 31 iulie 2008, fiind menţinută ulterior prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2008 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009. Din materialele cauzei cu certitudine rezultă că după decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009, de către executorul judecătoresc Tapu M. la 06 august 2009, a fost intentată procedura de executare, care ulterior a fost preluată de către executorul judecătoresc Plitoc Serghei.

Însă, documentul executoriu nu a fost executat şi prin încheierea din 12 februarie 2014, a fost restituit creditorului fără examinare pe motivul că în rezultatul investigaţiilor şi măsurilor de executare silită întreprinse, executorul judecătoresc a constatat că la titlul executoriu nu este anexat planul cadastral, conform căruia ar fi posibilă executarea reală a holtărîrii judecătoreşti. Este cert şi faptul că la 17 februarie 2014, de către executorul judecătoresc Postovanu Svetlana a fost intentată procedura de executare, la cererea creditorului Popistaş Paulina şi în baza aceluiaşi document executoriu. Drept urmare a intentării procedurii de executare respective, la 17 februarie 2014, debitorul Şeleapova Natalia a fost somată de către executorul judecătoresc Postovan Svetlana despre executarea documentului executoriu nr. 2-9/2008 eliberat în baza hotărîrii Judecătoriei Soroca din 02 decembrie 2008, stabilindu-i un termen de 10 zile pentru executare benevolă.

În aşa mod se constată că revizuentul a cunoscut sau a beneficiat de posibilitate reală să cunoască încă în luna august 2009 despre litigiul în cauză intentat încă la 24 iulie 2006 la acţiunea Paulinei Popistaş împotriva soţiei sale Şeleapova Natalia, precum şi despre dreptul său încălcat. Mai mult că însuşi revizuentul, Şeleapov Alexandr, invocă că despre litigiul din speţă a aflat odată cu intentarea de către executorul judecătoresc Postovan Svetlana a procedurii de executare a hotărîrii judecătoreşti, iar după cum a fost menţionat supra, procedura de executare respectivă a fost intentată la 17 februarie 2014. Astfel, revizuentul cunoscînd despre existenţa litigiului dat, prin intentarea procedurii de executare, trebuia să depună cererea de revizuire în termenul stabilit de lege.

În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs conchide că Şeleapov Alexandr a depus cererea de revizuire la 01 iulie 2015 cu expirarea termenului de prescripţie de 3 luni din ziua cînd a luat cunoştinţă de circumstanţele respective, şi nici nu a solicitat repunerea cererii de revizuire în termen. Prin urmare, argumentul revizuentului referitor la respectarea termenului de depunere a prezentei revizuiri este unul neîntemeiat și care nu poate fi admis, iar cererea de revizuire urmează a fi apreciată ca inadmisibilă pentru retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu contra României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse în afara termenului legal prevăzut expres în acest sens de revizuentul Şeleapov Alexandr ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că prezenta cerere de revizuire a fost depusă cu încălcarea termenului legal prevăzut de art. 450 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Şeleapov Alexandr împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Paulinei Popistaş împotriva Nataliei Şeleapova cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pămînt aferent casei de locuit. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva