2ra-3586/13 — Partajarea averii comune în devălmăşie

prima instanţă D. Cristian dosarul nr.2ra-3586/13 instanţa de apel N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Banca Comercială pe Acţiuni „Intreprinzbancă” în proces de lichidare, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Intreprinzbancă” în proces de lichidare împotriva lui Mihail Ticu cu privire la partajarea averii comune în devălmăşie, atribuirea întregului bun imobil cu încasarea a ½ din preţul casei de locuit şi încasarea datoriei, şi la acţiunea reconvenţională a lui Mihail Ticu şi Agrepina Ticu împotriva Băncii Comerciale pe Acţiuni „Intreprinbancă” cu privire la recunoaşterea nulă a contractului de gaj, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Banca Comercială pe Acţiuni „Intreprinzbancă” în proces de lichidare şi menţinută hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 29 martie 2012, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă, c o n s t a t ă: La 25 noiembrie 2011, BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare,

reprezentată de administratorul Sergiu Berghie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Ticu cu privire la partajarea averii comune în devălmăşie, atribuirea întregului bun imobil cu încasarea a ½ din preţul casei de locuit şi încasarea datoriei. În motivarea acţiunii reprezentantul BCA „Intreprinzbancă” a indicat că a acordat SA „Natalia-T”, fondator-director Ghenadie Ticu, credit în limita sumei de 16500 lei. Pentru asigurarea rambursării datoriilor Gheorghe Ticu, tatăl lui Ghenadie Ticu, a pus în gaj casa de locuit din str. Eminescu 5, or. Nisporeni, preţul de inventariere a căreia este de 77 006 lei. La 27 iunie 1997 Banca s-a adresat către persoanele sus numite în Judecătoria Nisporeni cu acţiune privind încasarea sumei de 43000 din contul gajului.

În procesul judecării pricinii Gheorghe Ticu a invocat că contractul de gaj n-a fost semnat de el, fiind falsificat. Procesul civil a fost suspendat pe motivul adresării Băncii la Procuratura Nisporeni cu cerere de intentare a dosarului penal împotriva notarului Jucova G. Prin sentinţa Judecătoriei Nisporeni din 25 februarie 1 1999 notarul Jucova G. a fost achitată de sub învinuirea adusă, iar Ghenadie Ticu a fost condamnat. Respectiv, consideră că contractul de gaj, autentificat de notarul Jucova este legal şi prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 17 octombrie 2003, dosarul nr. 2- 596/2003 a fost admisă acţiunea băncii de urmărire a gajului. În perioada 17 mai 2005 - 14 iunie 2005 Ghenadie Ticu a achitat parţial datoria în sumă de 15000 lei din 43000, dosarul 2-489/2008.

La cererea de revizuire a Agrepinei Ticu, soţia decedatului Gheorghe Ticu, hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 17 octombrie 2003 a fost casată şi la 30 noiembrie 2005 pronunţată o nouă hotărâre prin care acţiunea băncii de urmărire a casei gajate a fost respinsă. Ulterior, Banca a depus cerere de revizuire a hotărârii şi prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2008 a fost admisă cu trimiterea pricinii la rejudecare. Deoarece Ghenadie Ticu a fost condamnat, instanţa penală a admis în principiu acţiunea civilă, lăsând ca asupra cuantumului să se expună instanţa civilă. Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 19 septembrie 2008 s-a încasat de la Ghenadie Ticu suma de 73984 lei.

La 29 decembrie 2008 Oficiul de executare a restituit titlul executoriu pe motivul necunoaşterii locului aflării debitorului şi lipsa de bunuri pentru urmărire. În drept şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art. 60, 175, 179 Codul civil (în redacţia anului 1964), pct. 19, 26 ale Regulamentului cu privire la gaj, aprobat prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 181 din 29 octombrie 1993, art. 27 al Legii cu privire la gaj nr. 838- XIII din 23 mai 1996, art. 32, 34, 49, 50, 52, 69 al Legii cu privire la gaj nr. 449- XV din 30 iulie 2001, art. 11, 289, 315, 320, 353, 366, 467, 479 Codul civil (în redacţia anului 2002). Prin urmare, cere BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare recunoaşterea dreptului de gaj, atribuirea întregului bun imobil cu încasarea a ½ din preţul casei de locuit.

Pe parcursul examinării pricinii civile, Mihail Ticu şi Agrepina Ticu au depus o cerere reconvenţională împotriva BCA „Intreprinzbancă” cu privire la recunoaşterea nulă a contractului de gaj. În motivarea cererii reconvenţionale reclamanţii au indicat că Ghenadie Ticu, care este fratele şi fiul lor, a primit de la BCA „Intreprinzbancă” un împrumut bănesc în mărime de 15000 lei cu termenul de rambursare de 6 luni, adică din 26 septembrie 1995 până la 23 martie 1996. În scopul asigurării rambursării împrumutului bănesc, banca a încheiat un contract de gaj prin înşelăciune şi dol la 26 septembrie 1995 doar cu Gheorghe Ticu, punând în gaj casa de locuit care este avere în devălmăşie, fără consimţământul său ca soţie şi în lipsa sa, fapt confirmat prin contractul de gaj.

Cer Mihail Ticu şi Agrepina Ticu anularea contractului de gaj ca ilegal, încheiat prin doi şi înşelăciune. Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 29 martie 2012 acţiunea depusă de BCA „Intreprinzbancă” împotriva lui Mihail Ticu cu privire la partajarea averii comune în devălmăşie, atribuirea întregului bun imobil cu încasarea a ½ din preţul casei de locuit şi încasarea datoriei a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională înaintată de Mihail Ticu şi Agrepina Ticu împotriva BCA „Intreprinzbancă” cu 2 privire la recunoaşterea nulă a contractului de gaj a fost admisă şi a fost recunoscut nul contractul da gaj încheiat între BCA „Intreprinzbancă” şi Gheorghe Ticu la 26 septembrie 1995, înregistrat cu nr. 2/7-4106.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013 a fost respins recursul declarat de către BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare, reprezentată de administratorul din oficiu, Sergiu Berghie şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 15 august 2013, în termenul prevăzut de lege, BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii iniţiale şi respingerii a acţiunii reconvenţionale. Recurentul BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece concluziilor instanţelor sunt în contradicţie cu actele pricinii şi că instanţe au aplicat eronat normele de drept material, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Greşit instanţele au concluzionat că banca a omis termenul de prescripţie la urmărirea averii gajate. Mihail Ticu la 22 octombrie 2013 a depus referinţă la recursul declarat de BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul BCA „Intreprinzbancă” în proces de lichidare ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul BCA „Intreprinzbancă”, în proces de lichidare se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 4