2ra-2948/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: D.Stănilă dosarul nr. 2ra-2948/13 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, Du.Corolevschi ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SA „Constructorul”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Constructorul” către Semeniuc Vasile şi Cozlan Mihail privind încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către SA „Constructorul”, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 06 februarie 2013, c o n s t a t ă La 01 februarie 2012 SA „Constructorul” a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Semeniuc Vasile şi Cozlan Mihail privind încasarea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, conform ordinului nr.54-k din 20.12.2011 Semeniuc Vasile a fost angajat în calitate de paznic, iar conform ordinului nr.17-k din 16.05.2011 Cozlan Mihail a fost angajat în calitate de paznic, fiind încheiate cu ambii contracte de răspundere materială deplină.

În timpul activităţii lor, în noaptea de 10.01.2012 spre 11.01.2012, în schimbul cînd pîrîţii se aflau la serviciu, a fost forţat geamul de la primul etaj al blocului locative aflat în construcţie, de unde, din apartamentul cu nr. 38, str.Decebal, 121, mun.Bălţi, au fost sustrase următoarele bunuri:- cablu de sudat cu lungimea de 50 m, în sumă de 2052 lei; - un perforator-bughiu electric "HILT” la preţul de 2750 lei; - un polizor unghiular „Makita” la preţul de 1590 lei; - o şurubelniţă electrică „Ferm” la preţul de 7300 lei;- un burghiu electric "HILT” la preţul de 2100 lei:- o rindea electrică „Ferm” la preţul de 2502 lei: - un ferestrău electric „Riolent” la preţul de 800 lei, în total bunuri în sumă de 19094 lei.

Pretinde reclamnatul că vinovat de comiterea acestei sustrageri sînt Semeniuc Vasile şi Cozlan Mihail, care au lăsat obiectul fără pază, astfel creînd condiţii pentru sustragerea bunurilor. A solicitat reclamantul SA „Constructorul” încasarea din contul lui Semeniuc Vasile şi Cozlan Mihail a sumei prejudiciului material cauzat angajatorului în urma sustragerii bunurilor în sumă de 19 094 lei şi a cheltuielilor de judecată legate de plata taxei de stat la depunerea acţiunii în sumă de 572.89 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 06 martie 2013, SA „Constructorul” a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013 fost respins apelul declarat de către SA „Constructorul”, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 06 februarie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii.

Astfel, instanţa de apel a concluzionat că, în conformitate cu prevederile art. 338 alin. (1) Codului Muncii salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina angajatorului în cazurile cînd: a) între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art.339): b) salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau baza altor documente unice; c) prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile intenţionate, stabilite prin hotărîre judecătorească; d) prejudiciul a fost cauzat de un salariat aliat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică şi toxică, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k) Codul muncii; e) prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor, semifabricatelor, produselor (producţiei), inclusiv în timpul fabricării lor, precum şi a instrumentelor, aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echipamentului de lecţie şi a altor obiecte pe care unitatea le-a eliberat salariatului în folosinţă; f) în conformitate cu legislaţia în vigoare,

salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă: g) prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului funcţiunii Reclamantul invocă ca temei al acţiunii existenţa contractelor de răspundere materială deplină. Conform prevederilor p.1 lit. „a” al contractelor de răspundere materială deplină cu nr.7 şi nr.62 încheiate cu Semeniuc Vasile şi Cozlan Mihail şi-au asumat răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise lor de către angajator. Potrivit registrului de transmitere a obiectului pentru pază, extrasul căruia este anexat la materialele cauzei (f.d.16), urmează că la data de 10.01.2011 paznicii Cozlan Vlihail şi Semeniuc Vasile, primind schimbul, în scopul asigurării integrităţii bunurilor, au primit pentru pază casa de locuit aflată în construcţie, din str. Decebal.

121, mun. Bălţi. Ulterior, la data de 11.01.2012, paznicii Cozlan Mihail şi Semeniuc Vasile, au predat schimbul, ca urmare fiind depistată lipsa bunurilor aflate în litigiu. Instanţa de apel a menţionat că nu au fost prezentate probe referitor la preţul bunurile în cauză care într-adevăr se aflau în apartamentul nr.38, str. Decebal, 121, mun. Bălţi şi că au fost încredinţate intimaţilor, iar potrivit prevederilor art. 118 alin. 1 CPC fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Astfel, argumentele apelului au fost obiect de examinare în prima instanţă şi respingerea lor a fost reflectată sub toate aspectele în motivarea hotărîrii conestate.

La 08 iulie 2013 SA „Constructorul” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Mai mult ca atît, invocă recurentul că nu a fost citat legal pentru şedinţa din data de 30 mai 2013, astfel instanţa de apel i- a încălcat procedura de citare a lui.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Constructorul”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SA „Constructorul”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „Constructorul” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către SA „Constructorul”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru