- Dosarul nr.
- 2ra-3554/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 octombrie 2013
- Părțile
- SRL NeoMatrix vs Ministerul Justiţiei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-3554/13 — Repararea prejudiciului material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti
prima instanţă: I. Gancear dosarul nr. 2ra-3554/13 instanţa de apel: V. Pruteanu, M. Guzun, I. Cimpoi ÎNCHEIERE 30 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „NeoMatrix” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „NeoMatrix” împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „NeoMatrix” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 23aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 13noiembrie 2012, SRL „NeoMatrix” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. În motivarea acţiunii a indicat că SRL „Megatrans Internaţional” s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „NeoMatrix” cu privire la încasarea datoriei de în sumă de 56385,17 lei şi a penalităţii în sumă de 43963,13 lei.
Menţionează că SRL „NeoMatrix” a înaintat la 17 martie 2011 o cerere reconvenţională împotriva SRL „Megatrans Internaţional”, prin care a solicitat încasarea din contul SRL „Megatrans Internaţional” în beneficiul SRL „NeoMatrix” echivalentul sumei de 26478,24 dolari SUA, penalitatea contractuală în sumă de 1,5 % din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere, rata dobânzii conform art. 585 Cod civil, dobânda de întârziere conform art. 619 Cod civil, rata inflaţiei din data scadentă, până la data pronunţării hotărârii.
Afirmă că în scopul asigurării acţiunii SRL „NeoMatrix” la17 martie 2011 a solicitat instanţei de judecată aplicarea sechestrului asupra mijloacelor financiare de pe conturile bancare a SRL „Megatrans Internaţional”, bunurile imobile şi mobile în limita acţiunii, însă instanţa nu s-a expus nici într-un mod asupra cerinţei de asigurare a acţiunii privind aplicarea sechestrului pe conturile bancare ale lui SRL „Megatrans Internaţional”, neexpunându-se asupra admiterii sau respingerii acesteia. Susţine că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2011 s-a dispus intentarea procesului de insolvabilitate. Menţionează că art. 6 alin. (1) al Convenţiei Europene, prevede că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil.
Mai indică că cererea de asigurare a acţiunii a fost una întemeiată şi argumentată aşa, încât, din sensul ei este clar, că neluarea măsurilor în vederea asigurării acţiunii va crea dificultăţi sau ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti. Afirmă că la 05 iunie 2012 Judecătoria Economică de Circumscripţie a emis titlul executoriu cu privire la încasarea de la SRL „Megatrans Internaţional” în beneficiul SRL „NeoMatrix” a datoriei în sumă de 26478, 24 dolari SUA, penalităţii contractuale în sumă de 40000 dolari SUA şi cheltuielilor de judecată în sumă de 12302,08 lei.
Susţine că conform Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penale, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, şi anume art. 3 alin. (1) lit. c) este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice. Indică că aceeaşi lege la alin. (2) prevede că prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti.
Consideră că prin neexpunerea în vre-un mod asupra cererii cu privire la asigurarea acţiunii, instanţa a încălcat drepturile reclamantului ca participant la proces, şi nu a contribuit la asigurarea eficienţei justiţiei, şi prin neexpunerea sa asupra cerinţei de aplicare a sechestrului este vinovată în aceea că nu s-a asigurat acţiunea, prin aceasta încălcând art.6 alin. (1) al Convenţiei Europene, instanţa a lăsat cererea de asigurare a acţiunii fără examinare. Solicită încasarea din contul Ministerului Finanţelor al RM a sumei de 66478,24 dolari SUA convertiţi în valută naţională conform cursului oficial al BNM la momentul executării şi sumei de 12302,08 lei.
Ulterior, SRL „NeoMatrix” a depus cerere cu privire la modificarea cuantumului acţiunii, solicitând încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul SRL „NeoMatrix” a sumei de 27478,24 dolari SUA, convertiţi în valută naţională la momentul executării conform cursului oficial al BNM şi sumei de 12302,08 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În susţinerea pretenţiilor a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie a fost încasată suma de 66478,24 dolari SUA din contul SRL „Megatrans International” în beneficiul SRL „NeoMatrix”, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău a fost modificată hotărârea, fiind diminuată suma penalităţii încasate până la 1000,00 dolari SUA.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către SRL „NeoMatrix” şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 19 august 2013 SRL „NeoNatrix” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei recurate, susţinând că argumentul instanţei de apel privind faptul că conturile bancare a SRL „Megatrans International” erau deja blocate de executorii judecătoreşti începând cu anul 2010, nu este unul întemeiat, deoarece în cererea de apel cerinţele nu se refereau la posibilitatea valorificării creanţelor sale, ci la expunerea asupra măsurii de asigurare a acţiunii.
Menţionează că în motivarea deciziei instanţa de apel face trimitere la raportul Judecătoriei Economice, motivând că debitorul se afla în proces de insolvabilitate pentru care este prevăzută o procedură specială de recuperare a creanţelor, prin neexpunerea asupra măsurii de asigurare a acţiunii, instanţa consideră că SRL „NeoMatrix” nu a fost prejudiciat. Consideră că motivele invocate în decizia instanţei de apel cu privire la neachitarea taxei de stat la data depunerii cererii reconvenţionale nu sunt relevante, deoarece cererea reconvenţională a fost depusă la 17 martie 2011,fiind înmânată copia cererii SRL „Megatrans Internaţional”, astfel instanţa a primit cererea spre examinare şi nu a emis nici o încheiere prin care a acordat termen pentru achitarea taxei de stat.
Susţine că instanţa după primirea cererii urma să se expună pe marginea cererii cu privire la asigurarea acţiunii. Susţine că motiv al prezentului recurs constituie şi argumentele incorecte ale instanţei de apel ce se referă la lipsa legăturii cauzale care urma a fi probată de recurent referitor la prejudiciul invocat. Afirmă că recurentul a invocat prevederile Legii nr. 87 care determină nemijlocit dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil, iar art. 2 alin. (3) prevede expres că prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare.
Mai indică că instanţa de apel nu a reţinut legalitatea faptului că prima instanţă nu s-a expus în nici un mod asupra cerinţei de asigurare a acţiunii cu privire la aplicarea sechestrului pe conturile bancare SRL „Megatrans Internaţional”, neexpunându-se asupra admiterii sau respingerii acesteia. Consideră că cererea de asigurare a acţiunii a fost una întemeiată şi argumentată astfel încât din sensul ei este clar, că neluarea măsurilor în vederea asigurării acţiunii va crea dificultăţi sau va face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti, invocând că această circumstanţă instanţa de apel nu a luat-o la baza argumentării legalităţii deciziei contestate, şi respectiv a respingerii apelului declarat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 10 iulie 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 23 iulie 2013, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 59). Astfel se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 19 august 2013, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL „NeoMatrix”nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest context,completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de SRL „NeoMatrix”, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „NeoMatrix” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Societăţii cu Răspundere Limitată „NeoMatrix” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat