2ra-3209/13 — Recunoaşterea ca consumatori de telefonie mobilă

prima instanţă: G.Gorun dosarul nr. 2ra-3209/13 instanţa de apel: N.Vascan, E.Clim, Iu.Cotruţă ÎNCHEIERE 30 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mazur Ion şi Mazur Svetlana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mazur Ion şi Mazur Svetlana către Procuratura Generală a RM şi Î.M. „Orange Moldova” SA cu privire la protecţia drepturilor consumatorului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 15 decembrie 2012, c o n s t a t ă La 23 iulie 2012 Mazur Ion şi Mazur Svetlana a depus cerere de chemare în judecată către Procuratura Generală a RM şi Î.M. „Orange Moldova” SA cu privire la recunoaşterea în calitate de consumatori ai serviciilor de telefonie mobilă prestate de Î.M. „Orange Moldova” SA, cu utilizarea numerelor 069999549 şi 069999606, obligarea de a transmite spre utilizare reclamanţilor Mazur Ion şi Mazur Svetlana numerele de telefonie mobilă respective, declararea nulităţii contractului nr. 019531 din 03.05.2005 şi a acordului adiţional încheiat între Î.M. „Orange Moldova” S.A şi Procuratura Generală a RM n privinţa numerelor 069999549 şi 069999606, cu obligarea prezentării acestuia în instanţă, obligarea încheierii contractului de prestare a telefoniei mobile la Î.M.

„Orange Moldova” S.A cu reclamanţii Mazur Ion şi Mazur Svetlana pentru numerele 069999549 şi 069999606, încasarea în mod solidar de la Procuratura Generală a RM şi Î.M. „Orange Moldova” S.A în beneficiul reclamanţilor Mazur Ion şi Mazur Svetlana a prejudiciului moral pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, ridicarea şi păstrarea ilegală a descifrărilor convorbirilor telefonice în mărime a câte 100000 lei, încasarea prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului consumatorului în mărime a câte 100000 lei, încasarea penalităţii, începînd cu data de 04.05.2012, până la momentul acordării posibilităţii folosirii serviciilor prin intermediul numerelor 069999549 şi 069999606 în mărime de 848,3 lei.

În motivarea acţiunii reclamanţii Mazur Ion şi Mazur Svetlana au invocat că, activînd în organele procuraturii din anul 2004, au acceptat oferta propusă de Î.M. „Orange Moldova” SA angajaţilor procuraturii de a comunica prin intermediul telefoniei mobile între colegii de muncă şi rude la un cost redus. Îndeplinindu-şi obligaţiunile contractuale au achitat serviciile cu regularitate prin metoda decontărilor din salariu de către angajator, care la rîndul său a transferat sumele respective la Î.M. "Orange Moldova" S.A. Reclamanţii mai indică, că în luna noiembrie 2005 au contractat numărul 069999549, pe care l-au utilizat pînă la 02 mai 2012, cînd cartela SIM a fost dezactivată şi numărul repartizat altui utilizator.

Ulterior, în luna decembrie 2008 Mazur Ion şi Mazur Svetlana au contractact un alt număr pentru Mazur Svetlana şi anume 69999606, pe care aceasta l-a utilizat pînă la 02 mai 2012, cînd cartela SIM i-a fost dezactivată. Mai invocă reclamanţii că, pentru ambele numere şi servicii de telefonie au achitat lunar abonamentul către Î.M. „Orange Moldova” S.A prin intermediul Procuraturii Generale, prin metoda deconectării din salariu, în total pentru perioada noiembrie 2005 - aprilie 2012 - 3388 lei. Suplimentar la abonament, în medie pentru fiecare lună suplineau contul pentru ambele numere cu cite 50 lei; noiembrie 2005 - aprilie 2012 pentru numărul 069999549 - 78 luni a cîte 50 lei -3900 lei, pentru numărul 069999606 - decembrie 2008 - aprilie 2012- 41 luni -2050 lei.

Astfel, în total pentru serviciile de telefonie mobilă de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana s-a achitat suma de 8483 lei. Reclamanţii Mazur Ion şi Mazur Svetlana mai indică că, la data de 03 mai 2012 au înaintat o cerere către pîrîţi prin care au solicitat în timp de 24 ore să asigure accesul pentru reclamanţi la serviciile de telefonie mobilă, cerere care a rămas nesoluţionată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 decembrie 2012 a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, Mazur Ion şi Mazur Svetlana au depus apel, solicitînd casarea hotărîrii împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 decembrie 2012, şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral cererea de chemare in judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 decembrie 2012. În motivarea soluţiei sale, instanţa de apel a menţionat că la data de 03.05.2005 între Î.M. „Orange Moldova” S.A şi Procuratura Generală a fost încheiat Contractul de prestare a serviciilor GSM nr. 019531 (f.d. 31). De asemenea, instanţa de apel a reţinut că la data de 30 septembrie 2005, Î.M. „Orange Moldova” S.A şi Procuratura Generală au semnat Acordul adiţional la Contractul nr. 019531, în baza căruia Procuratura Generală a contractat Pachetul Corporativ Serviciu Grup închis de utilizatori (CUG) (f.d.

32-36). Din materialele dosarului instanţa de apel a mai reţinut că, Mazur Ion, activînd în calitate de procuror, i-au fost repartizate numerele corporative 069999549 în anul 2005 şi numărul 069999606 în anul 2006. Astfel, că cartelele SIM cu numerele respective aparţin Procuraturii Generale şi doar sunt puse la dispoziţia angajaţilor organelor procuraturii pe perioada existenţei raporturilor de muncă, iar la încetarea acestor raporturi urmează a fi restituite. Prin urmare în speţă, instanţa de apel a reţinut că la data de 02.05.2012 a fost stopat prestarea serviciului corporativ CUG, după ce apelantul Mazur Ion a fost eliberat din organele procuraturii în temeiul ordinului Procurorului General din 27.04.2012.

Mai mult, din explicaţiile părţilor s-a reţinut că numerele corporative (de serviciu) 069999549 şi 069999606 în baza cererilor depuse au fost repartizate altor angajaţi ai Procuraturii Generale. Totodată, instanţa de apel mai invocă că la 02.05.2012, intimata Procuratura Generală, în calitate de abonat conform Contractului nr. 019531 a solicitat înlocuirea cartelei SIM pentru numerele 069999549 şi 069999606, iar intimata Î.M. „Orange Moldova” S.A conform condiţiilor contractuale a efectuat această înlocuire. Astfel, s-a reţinut că, Procuratura Generală în calitate de abonat are dreptul de a decide privind alocarea sau retragerea numerelor corporative (de serviciu) 069999549 şi 069999606 către oricare din angajaţii săi, precum şi privind încasarea de la angajaţi a plăţilor pentru acoperirea eventualelor cheltuieli suportate în cazul în care aceştia utilizează numerele corporative şi în alte scopuri decât cele strict profesionale.

În conformitate cu prevederile art. 2 al Legii comunicaţiilor electronice nr. 241 din 15. 11.2007, atât persoanele fizice, cît şi persoanele juridice, pot avea calitatea de utilizatori finali ai serviciilor de comunicaţii electronice. Conform prevederilor art. 19 al Legii comunicaţiilor electronice, furnizorii de reţele şi/sau servicii de telefonie publică sînt obligaţi să furnizeze reţele şi/sau servicii în conformitate cu reglementările corespunzătoare şi poartă răspundere în faţa utilizatorilor potrivit raporturilor contractuale. Astfel, reieşind din circumstanţele pricinii coroborat cu normele legale enunţate, instanţa de apel a considerat că prima instanţă legitim şi întemeiat a conchis că în speţă Î.M.

„Orange Moldova” S.A este obligată să presteze servicii de telefonie mobilă Procuraturii Generale şi poartă răspundere în faţa acesteia şi nu în faţa reclamanţilor Mazur Ion şi Mazur Svetlana pentru serviciile prestate cu utilizarea numerelor corporative 069999549 şi 069999606, conform prevederilor Contractului nr. 019531. Potrivit prevederilor p.1.2 al Regulamentului din 24.05.2001 prestări servicii de telefonie mobilă celulară GSM aprobat de ANRCETI, Abonat – persoană fizică sau persoana juridică (întreprindere, organizaţie, instituţie) care utilizează servicii de telefonie mobilă celulară standardul GSM cu sau fără încheiere de Contract cu Operatorul.

Conform art. 2.2.1.1 al Regulamentului din 24.05.2001 prestări servicii de telefonie mobilă celulară GSM, pentru a deveni Abonat fără încheierea Contractului în scris, solicitantul procură la punctele autorizate de Operator setul care conţine o cartelă SIM preactivată de Operator, condiţiile de prestare a serviciului şi instrucţiunile necesare. Prin urmare, Mazur Ion şi Mazur Svetlana nu au devenit Abonaţi ai numerelor 069999549 şi 069999606 fără încheierea unui contract scris, în temeiul art. 2.2.1.1 al Regulamentului sus enunţat, ci din contra s-a stabilit cu certitudine că aceste numere de telefon au fost alocate Procuraturii Generale în baza Contractului nr. 019531 şi nu sunt numere Orange PrePay şi respectiv apelanţii Mazur Ion şi Mazur Svetlana nu le puteau utiliza prin procurarea Orange PrePay, care conţine cartele SIM preplătite.

Totodată, în conformitate cu art. 1 al Legii privind protecţia consumatorilor, consumator este orice persoană fizică ce intenţionează să comande sau să procure oricare comandă, procură sau foloseşte produse, servicii pentru necesităţi nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională. Instanţa de apel a mai menţionat că, în speţă nu există nici o încălcare, fapt ilicit, comis de pîrîţii Procuratura Generală şi Î.M. "Orange Moldova" S.A. şi nici vinovăţia acestora nu a fost probată de către reclamanţii Mazur Ion şi Mazur Svetlana, astfel nu sunt întrunite condiţiile generale pentru atragerea răspunderii delictuale prevăzute de art. 1398 Cod Civil şi respectiv pentru încasarea unor prejudicii morale.

De asemenea, nu există temeiuri juridice pentru încasarea prejudiciului moral pentru interceptarea convorbirilor telefonice, ridicarea şi păstrarea ilegală a descifrărilor convorbirilor telefonice, deoarece descifrările convorbirilor telefonice au fost acordate în mod legal, întrucît contractul de prestare a serviciilor GSM nr. 019531, care are ca obiect şi numerele de telefon corporative 069999549 şi 069999606, a fost încheiat între Î.M. "Orange Moldova" S.A şi Procuratura Generală, şi nu cu reclamanţii Mazur Ion şi Mazur Svetlana în calitate de persoane fizice. Conform p. 5.5.7 al Condiţiilor generale de prestare a serviciilor de telefonie mobilă Orange Moldova care sunt parte integrantă a Contractului nr. 019531, Procuratura Generală în calitate de client, la cerere, poate obţine detalierea convorbirilor sale.

La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii ca neîntemeiate. La 22 iulie 2013 Mazur Ion şi Mazur Svetlana au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului recurenţii au indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au elucidat şi constatat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Mai indică recurenţii că instanţele inferioare au ignorat prevederile art.8 CEDO şi art.1 Protocolul 1 al Convenţiei, care garantează dreptul la respectarea dreptului la viaţa de familie, în cumul cu cel al corespondenţei coraborat cu încălcarea dreptului de proprietate. Totodată, instanţa de apel a ignorat şi prevederile art.1 alin.(1) din Legea comunicaţiilor electronice, cît şi art.20 alin.(15) din Legea privind protecţia drepturilor consumatorului.

La 09 octombrie 2013 Procuratura Generală a RM a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Mazur Ion şi Mazur Svetlana, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Mazur Ion şi Mazur Svetlana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru