2ra-3085/13 — Anularea bonului de repartiţie

prima instanţă: Al.Gafton dosarul nr.2ra-3085/13 instanţa de apel: N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciuna ÎNCHEIERE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bumbu Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria mun. Chişinău către Bumbu Andrei, intervenienţii accesorii ÎS „Întreprinderea de Reparaţie şi Exploatare Auto” al MAI şi Rusu Aurica cu privire la anularea ordinului de repartiţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Bumbu Andrei, cu menţinerea încheierii şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 02 februarie 2012, c o n s t a t ă La 10 septembrie 2011 Primăria mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bumbu Andrei cu privire la anularea ordinului de repartiţie. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr.988-d din 02 noiembrie 2010 s-a dispus ca Direcţia Generală Locativ- Comunală şi amenajare va elibera lui Andrei Bumbu ordin de repartiţie pentru domiciliere permanentă în apartamentul nr. 17 din str. G. Alexandrescu, nr. 5, mun. Chişinău. Ordinul de repartiţie pentru domicilierea permanentă nr. 013582 din 03 martie 2011 a fost eliberat lui Bumbu Andrei. La baza emiterii dispoziţiei Primăriei, a fost demersul ÎS „Întreprinderea de Reparaţie şi Exploatare Auto” al MAI nr.87 din 29 iulie 2010 şi demersul Ministerului Agricultuii şi Industriei Alimentare al RM nr. 06-5/433 din 18.08.2010.

La 19 iulie 2011, sub nr. 17-l-8d/11 Procuratura municipiului Chişinău a declarat recurs la dispoziţia Primăriei municipiului Chişinău nr. 988-d din 02 noiembrie 2010 din considerentul că la data emiterii dispoziţiei contestate apartamentul nu era liber, fiind ocupat de surorile Rusu. Prin dispoziţia Primarului General al municipiului Chişinău nr. 798-d din 07 septembrie 2011 a fost admis recursul Procuraturii municipiului Chişinău nr. 17-1 - 8d/ 11 din 19.07.2011, fiind dispusă anularea dispoziţiei Primăriei mun. Chişinău nr. 988-d din 02.11.2010 "Cu privire la eliberarea ordinului de repartiţie pentru apartamentul nr. 17 din str.G.Alexandrescu, nr. 5, mun.

Chişinău lui Andrei Bumbu". Susţine reclamantul că temeiul de drept în baza cărui a fost eliberat ordinul de repartiţie a fost abrogat din care considerente solicită anularea ordinului de repartiţie pentru domiciliere permanentă nr. 013582 din 03.03.2011 eliberat lui Andrei Bumbu pentru apartamentul nr. 17 din str. G. Alexandrescu, nr. 5, mun. Chişinău. Ulterior, au fost atraşi în calitate de intervenienţi accesorii ÎS „Întreprinderea de Reparaţie şi Exploatare Auto” al MAI şi Rusu Aurica. Prin încheierea şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 februarie 2013, demersul lui Bumbu Andrei privind suspendarea procesului a fost respins ca neîntemeiat şi admisă acţiunea depusă de Primăria mun.

Chişinău. S-a dispus anularea ordinului de repartiţie pentru domiciliere permanentă nr.013582 din 03.03.2011, eliberat lui Andrei Bumbu pentru apartamentul nr.17 din str. G. Alexandrescu, nr. 5, mun. Chişinău. S-a încasat de la Bumbu Andrei în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 lei. La 17 decembrie 2012 Bumbu Andrei, nefiind de acord a declarat apel împotriva încheierii şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 februarie 2013, solicitînd admiterea apelului, casarea încheierii şi a hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi încheieri prin care să se dispună suspendarea examinării cauzei pînă la emiterea unei hotărîri definitive şi irevocabile, precum şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii depusă de către Primăria mun.

Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 s-a respins apelul declarat de către Bumbu Andrei, cu menţinerea încheierii şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 februarie 2012. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, instanţa de fond a admis cererea depusă de Primăria mun. Chişinău privind anularea ordinului de repartiţie pentru domicilierea permanentă nr.013582 din 03.03.2011, eliberat lui Andrei Bumbu pentru apartamentul nr. 17 din str. G. Alexandrescu, nr. 5, mun.

Chişinău în temeiul art. 51 al Codului cu privire la locaţiune care prevede că, ordinul de repartiţie a încăperii de locuit poate fi declarat nevalabil pe cale judiciară în cazurile cînd cetăţenii au prezentat date ce nu corespund realităţii cu privire la măsura, în care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, în cazurile cînd au fost încălcate drepturile altor cetăţeni sau organizaţii la încăperea de locuit, indicată în ordinul repartiţie, în cazurile cînd persoanele cu funcţii de răspundere au acţionat în mod ilegal rezolvarea chestiuni acordării încăperii de locuit, precum şi în alte cazuri cînd se încalcă codul şi condiţiile de acordare a încăperilor de locuit. Ordinul de repartiţie poate fi declarat nevalabil în decurs de trei ani din ziua eliberării lui.

O cerinţă în acest sens poate fi formulată şi după ce au trecut trei ani din ziua eliberării ordinului de repartiţie, dacă ordinul a fost eliberat în urma unor acţiuni ilegale ale persoanelor, care l-au primit. Prin urmare, instanţa a indicat că Procuratura mun. Chişinău în baza plîngerii depuse de Aurica Rusu a depus recurs în care a indicat că la emiterea dispoziţiei contestate, apartamentul nr. 17 din str. G. Alexandrescu, nr. 5, mun. Chişinău nu era liber, fiind ocupat de surorile Rusu. Acest fapt a fost confirmat prin scrisoarea de înştiinţare din 02.06.2011 şi prin facturilor de achitare a serviciilor comunale. La 15 iulie 2013 Bumbu Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii şi încheierii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Bumbu Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Bumbu Andrei, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bumbu Andrei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Bumbu Andrei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru