2rh-293/13 — Stabilirea modului de folosire a terenului aferent casei de locuit

prima instanţă: I. Arhiliuc dosarul nr. 2rh-293/13 instanţa de apel: N. Budăi, D. Manole, A. Pahopol instanţa de recurs: A. Pascari, Sv. Novac, Sv. Moldovan, A. Cobăneanu, D. Vition ÎNCHEIERE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Grigore Preaşca în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Preaşca împotriva Fedorei Costeva şi Ninei Gotînjanu cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului aferent casei de locuit împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 aprilie 2007, prin care a fost respins recursul declarat de către Grigore Preaşca, reprezentat de Victor Aga şi menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 noiembrie 2006, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 august 2006 şi hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 august 2006 constată: La 22 septembrie 2005, Grigore Preaşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Fedorei Costeva şi Ninei Gotînjanu cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului aferent casei de locuit. În motivarea acţiunii a indicat că la 04 octombrie 1990 el a procurat de la Tatiana Miagcova 11/18 cote-părţi din casa de locuit din str. Ţărînei, 60, mun. Chişinău. Menţionează că în casa nominalizată mai locuieşte Fedora Costeva, ce deţine 2/9 cote-părţi şi Nina Gotînjanu, ce deţine 1/6 cote-părţi. Afirmă că casa de locuit este amplasată pe un teren cu suprafaţa totală de 552 m2.

Susţine că au apărut neînţelegeri cu vecinii din motiv că nu este stabilit modul de folosire a terenului. Mai indică că el achită impozite pe un teren cu suprafaţa de 337 m2, dar are în folosinţă numai 200 m2. Solicită stabilirea modului de folosire a lotului de teren din mun. Chişinău, str. Ţărânei, 60, de atribuit familiei lui în folosinţă 337 m2, familiei Costev 92 m2 şi familiei Gotînjanu 123 m2. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 august 2006 a fost determinat modul de folosire a terenului cu suprafaţa de 146,9 m2 cu nr. cadastral 010050719201 aferent casei de locuit din str. Ţărînei, 60, mun.

Chişinău, atribuind părţilor suprafeţele de teren aflate în posesia de facto în hotarele indicate în schema nr. 1 (f. d. 87) după cum urmează: lui Grigore Preaşca 219,5 m2 sau aproximativ 2/5 cote-părţi în hotarele 1:2 - 23,1 m, 2:3 - 9,3 m, 3:4 - 11,4 m, 4:5 - 0,4 m, 5:6 - 11,7 m, 6:1 - 9,7 m, această parte este vopsită pe schema nr. 1 în culoare verde, Fedorei Costeva - 146,0 m2 sau aproximativ 3/11 cote-părţi în hotarele 6:5 - 11,7 m, 5:4 - 0,4 m2, 4:3 - 11,4 m, 3:7 - 3,4 m, 7:12 - 11,4 m, 11: 0 - 4,0 m, 10:9 - 10,0 m, această parte nu este vopsită pe schema nr. 1 şi Ninei Gotînjanu - 174,5 m2 sau aproximativ 1/3 cote-părţi în hotarele 9:10 - 10,0 m, 10:11 - 4,0 m, 12:7 - 11,4 m, 7:8 - 13,0 m, 8:9 - 14,9 m, această parte este vopsită pe schema nr. 1 în culoare sură.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 august 2006 a fost corectată greşeala din partea descriptivă a hotărârii din 25 august 2006, înlocuind numărul contractului de vânzare-cumpărare „1/1-1565” cu „1/1-565” şi greşeala din dispozitivul hotărârii în privinţa suprafeţei terenului aferent, înlocuind cifrele „146,9 m.p.” cu „0,0540 ha”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 noiembrie 2006 a fost respins apelul declarat de către Grigore Preaşca şi menţinute hotărârea primei instanţe din 28 august 2006 şi hotărârea suplimentară din 28 august 2006. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 aprilie 2007 a fost respins recursul declarat de către Grigore Preaşca, reprezentat de Victor Aga şi menţinute decizia instanţei de apel, hotărârea primei instanţe şi hotărârea suplimentară a primei instanţe.

La 21 august 2013 Grigore Preaşca a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea cererii, în temeiul art. 449 lit. b) şi c), art. 450 lit. b) şi c), art. 453 alin. (2), (5), (7) CPC, casarea integrală a deciziei instanţei de recurs, deciziei instanţei de apel, hotărârii primei instanţe şi hotărârii suplimentare a primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, Judecătoria Buiucani mun. Chişinău. În motivare cererii de revizuire a menţionat că obiect al litigiului a constituit lotul de teren cu suprafaţa totală de 540 m2 din str. Ţărânei, 60, mun. Chişinău. Afirmă că prin planul lotului din 30 iulie 2010 se confirmă faptul că terenul litigios nu mai are suprafaţa totală de 540 m2 ca în perioada anilor 2005-2007, dar are o suprafaţă totală la momentul actual în mărime de 553 m2.

Susţine că prin dosarul tehnic nr. 13_C64 cu Actul de constatare în teren din 24 mai 2013 se confirmă faptul că lotul de teren litigios are o suprafaţă totală în perioada anului 2013 în mărime de 553 m2, iar revizuientului îi revine din acest lot de teren în folosinţă 338 m2, ceea ce constituie 11/18 cote-părţi din terenul litigios cu suprafaţa de 553 m2. Invocă că dosarul tehnic nr. 13_C64 cu Act de constatare în teren din 24 mai 2013 a stabilit nişte raporturi juridice noi, care combat datele de fapt stabilite prin hotărârile judecătoreşti supuse revizuirii. Consideră că urmează a fi redeschisă procedura de revizuire pentru a fi examinată starea de fapt reală la momentul actual a terenului litigios, ţinând cont de dosarul tehnic nominalizat, prin care este arătat că lotul de teren în litigiu are o suprafaţă totală în mărime de 553 m2.

Indică că specialistul care a întocmit dosarul tehnic a emis şi o notă informativă din 10 iunie 2013, prin care a descris situaţia de fapt a terenului litigios în prezent. La fel, menţionează că specialistul care a efectuat dosarul tehnic împreună cu actul de constatare a avut dreptul să facă acest lucru reieşind din cinci înscrisuri, care atestă dreptul acestui specialist de a efectua lucrările în speţă. Consideră că termenul de revizuire poate fi calculat din 24 mai 2013 conform actului de constatare menţionat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuientul, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. lit. b) şi c) CPC, a prezentat în susţinerea cererii de revizuire copia planului lotului – anexă la decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 9/32-5 din 30 iulie 2010, copia dosarului tehnic nr. 13_C64 cu act de constatare în teren cu anexe: copia extrasului din registrul bunurilor imobile din 01 iunie 2013, copia planului de încadrare în zonă a bunului imobil din str. Ţarinii, 60, mun.

Chişinău, copia actului de constatare din 24 mai 2013, copia schemei de constatare a hotarului sectorului de teren, copia raportului măsurărilor topografice, copia listei coordonatelor pichetelor primite prin măsurări cu GPS-ul, copia catalogului coordonatelor din 07 mai 2013, copia schiţei amplasării lotului de teren litigios în teritoriu, copia notei informative din 10 iunie 2013 eliberată de SRL „Terrainfoplus”, prin care a fost remis dosarul tehnic pentru soluţionarea statutului juridic al bunului imobil. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunţării hotărârii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul invocă circumstanţe noi descoperite după pronunţarea hotărârii, care nu existau la momentul judecării prezentei cauze, fapt ce se demonstrează prin înscrisurile prezentate în susţinerea cererii de revizuire ce sunt datate cu anul 2010, 2013, aspect ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire.

Mai mult că însăşi revizuientul în cererea de revizuire remarcă că circumstanţele stabilite nu existau la data emiterii hotărârii revizuirea cărei se solicită. În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Cu referire la prevederile citate, Colegiul reţine că deşi revizuientul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC, ultimul nu a adus nici un argument care ar indica la faptul că instanţele au emis hotărârile, revizuirea căror se solicită în speţă, cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În acest context instanţa remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Prin urmare, având în vedere că revizuentul Grigore Preaşca în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigore Preaşca împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 aprilie 2007 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Preaşca împotriva Fedorei Costeva şi Ninei Gotînjanu cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului aferent casei de locuit. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Ala Cobăneanu