3ra-283/21 — contestarea actului administrativ

3ra-283/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-283/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Grigore Preașca și

Viorica Preașca, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Grigore Preașca și Viorica Preașca împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generală arhitectură, urbanism și relații

funciare a Consiliului municipal Chișinău, terți Nina Gotînjanu și Feodora

Costeva cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului

administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de către Grigore Preașca și Viorica Preașca

împotriva hotărârii din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Grigore Preașca și

Viorica Preașca,

constată:

La 05 martie 2019, Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de

avocatul stagiar Liliana Munteanu, au depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ, concretizată prin cererea din 10 aprilie

2019, împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău,

Direcției generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal

Chișinău, terți Nina Gotînjanu și Feodora Costeva cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 3-18,

123-125).

În motivarea cererii de chemare în judecată au invocat că, prin Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 252 din 23 martie 2006, efectuat de către

expertul O. Mocanu în cadrul unei cauze civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de Grigore Preașca împotriva Feodorei Costeva, Ninei Gotînjanu

1

și Primăriei municipiului Chișinău cu privire la stabilirea modului de folosință a

terenului aferent casei de locuit str. Xxx , mun. Chișinău, s-a constatat:

„studiul efectuat permite să stabilească următorul și unicul mod de folosire a

lotului de pământ, cu suprafața totală de xxx m.p., situat în mun.Chișinău, xxx ,

dintre Grigore Preașca, Feodora Costeva și Nina Gotînjanu proporțional cotelor-

părți a lor din imobilul dat, adică în cote-părți din teren: 11/18 cote-părți – lui

Grigore Preașca; 2/9 cote-părți – Feodorei Costeva; 1/6 cotă-parte – Ninei

Gotînjanu”.

Ulterior, a fost efectuată a doua expertiză, iar prin Raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 383 din 10 iulie 2006, expertul O. Mocanu a contrazis

primul Raport de constatare tehnico-științifică nr. 252 din 23 martie 2006,

concluzionând că:

„cotele-părți din terenul aferent al imobilului ale coproprietarilor Feodora

Costeva, Nina Gotînjanu, descrise în raportul de expertiză și schema nr. 1 a

planului terenului de pământ litigios, de considerat consecutiv 2/9 și 1/6 cote-

părți.

De stabilit posibilitățile optime ale modului de folosință al terenului de

pământ litigios între coproprietarii Grigore Preașca, Feodora Costeva și Nina

Gotînjanu cu păstrarea accesului la imobil și evitarea parcelării terenului

proporțional cu cotele-părți la imobil: Grigore Preașca – 11/18 cote-părți;

Feodora Costeva – 2/9 cote-părți; Nina Gotînjanu – 1/6 cotă-parte este imposibil

din pricinile indicate în partea de cercetare la a doua întrebare.

Luând în considerare particularitățile constructive ale construcțiilor de casă

din xxx , mun. Chișinău, măsurările terenului aferent efectuate în prezența

părților în litigiu și a reprezentanților lor, suprafețele de teren aflate în posesia de

facto în prezent a fiecărui coproprietar cu indicarea cotelor-părți și hotarelor cu

cote-părți constituie consecutiv: în posesie lui Grigore Preașca – xxx m.p. sau

aproximativ 2/5 cote-părți în hotarele indicate pe schema nr. 1 în culoare verde;

în posesie Feodorei Costeva – xxx m.p. sau aproximativ 3/11 cote-părți în

hotarele indicate pe schema nr. l; în posesie Ninei Gotînjanu – xxx m.p. sau

aproximativ 1/3 cotă-parte în hotarele indicate pe schema nr. 1 în culoarea sură”.

La fel, reclamanții au învederat că în baza Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 383 din 10 iulie 2006 a fost adoptată: hotărârea nr. 2-326/06 din 25

august 2006 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, menținută prin decizia

nr. 2a-3211/06 din 23 noiembrie 2006 a Curții de Apel Chișinău și decizia

nr. 2ra-303/07 din 25 aprilie 2007 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

determinat modul de folosință a terenului de pământ cu suprafața de xxx m.p., cu

numărul cadastral xxx aferent casei de locuit din xxx , mun. Chișinău, atribuind

părților suprafețele de teren aflate în posesia de facto în hotarele indicate în

schema nr. 1 după cum urmează:

a) lui Grigore Preașca – xxx m.p. sau aproximativ 2/5 cote-părți în hotarele

1:2 – xxx m.; 2:3 – xxx m.; 3:4 – xxx m.; 4:5 – xxx m.; 5:6 – xxx m.; 6:1 – xx m.;

b) Feodorei Costeva – xxx m.p. sau aproximativ 3/11 cote-părți în hotarele

6:5 – xxx m.; 4:3 – xxx m.; 3:7 – xxx m.; 7:12 – xxx m.; 11:10 – xxx m.; 10:9 –

xxx m.;

c) Ninei Gotînjanu – xxx m.p. sau aproximativ 1/3 cotă-parte în hotarele

9:10 – xxx m.; 10:11 – xxx m.; 12:7 – xxx m.; 7:8 – xxx m.; 8:9 – xxx m.

2

Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/32-5 din 30 iulie 2010 „cu

privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de

pământ din str. Xxx , a Feodorei Costeva, Ninei Gotînjanu și Grigore Preașca” s-a

împărțit lotul de pământ, cu suprafața totală de xxx m.p., între Grigore Preașca,

Feodora Costeva și Nina Gotînjanu, proporțional cotelor-părți a lor din imobilul

dat, adică în cotele părți din teren: câte 11/18 lui Grigore Preașca; câte 2/9

Feodorei Costeva; câte 1/6 Ninei Gotînjanu.

Prin hotărârea nr. 3-4092/11 din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel

Chișinău, menținută prin decizia nr. 3ra-140/13 din 20 februarie 2013 a Curții

Supreme de Justiție, s-a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/32-5

din 30 iulie 2010, ca fiind ilegală și emisă contrar prevederilor legii.

S-au anulat titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren

eliberate în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/32-5 din 30 iulie

2010 pe numele lui Grigore Preașca, Feodorei Costeva și Ninei Gotînjanu, ca

fiind ilegale.

S-a obligat Consiliul municipal Chișinău să emită o decizie nouă, prin care

să repartizeze în proprietate lui Grigore Preașca, Feodorei Costeva și Ninei

Gotînjanu terenul aferent imobilului cu suprafața de xxx m.p. din xxx , mun.

Chișinău, conform hotărârii din 25 august 2006 și hotărârii suplimentare din 28

august 2006 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, după cum urmează: lui

Grigore Preașca – xxx m.p. sau aproximativ 2/5 cote-părți; Feodorei Costeva –

xxx m.p. sau aproximativ 3/11 cote-părți; Ninei Gotînjanu – xxx m.p. sau

aproximativ 1/3 cotă-parte.

S-a obligat Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău

să elibereze titluri noi de autentificare a drepturilor de deținător de teren lui

Grigore Preașca, Feodorei Costeva și Ninei Gotînjanu, în conformitate cu noua

decizie.

Reclamanții au relatat că la 24 mai 2013, la solicitarea petiționarului Grigore

Preașca, inginerul cadastral Victor Cebanu a întocmit actul de constatare pe

terenul litigios în procesul de dosar tehnic la cerere cu act de constatare în teren

cu nr. 13_C64 din 24 mai 2013, prin care a concluzionat că „informația din

Registrul bunurilor imobile nu coincide cu datele de pe terenul din xxx ,

mun. Chișinău, și anume: suprafețele utilizate nu sunt în corespundere cu cele din

actele juridice, suprafața juridică este de xxx, de facto suprafața este de xxx.

Nina Gotînjanu juridic deține 1/6 cotă-parte = xxx ha, iar de facto xxx ha,

adică xxx m.p. depășire; Feodora Costeva juridic deține 2/9 cote-părți = xxx ha,

iar de facto xxx, adică xxx m.p. depășire; Grigore Preașca juridic deține 11/18

cote-părți = xxx ha, iar de facto xxx ah, adică xxx m.p. lipsă.

Necorespunderea planului cadastral cu amplasarea reală a sectoarelor de

teren se datorează construcțiilor edificate fără a se ține cont de ponderea actelor

de proprietate și fără a fi întocmit un act echitabil privind modul de folosință a

terenului conform actelor juridice”.

Prin încheierea nr. 2rh-293/13 din 23 octombrie 2013 a Curții Supreme de

Justiție s-a respins cererea de revizuire depusă de către Grigore Preașca împotriva

hotărârii din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 august 2013, 18 decembrie 2013 și 07 februarie 2014, Grigore

Preașca, reprezentat de Marin Sardari, s-a adresat Primăriei și Consiliului

municipal Chișinău cu cereri, prin care a solicitat: „să fie cerut acordul scris de la

3

cet. Viorica Preașca pentru adoptarea unei decizii noi de către Consiliul

municipal Chișinău în privința terenului din xxx , mun. Chișinău, în scopul

privatizării acestui teren” și informarea despre rezultatele examinării situației

juridice a litigiului cu lotul de teren din xxx , mun. Chișinău,, de către Direcția

asistență juridică a Primăriei municipiului Chișinău”.

Prin răspunsurile din 30 decembrie 2013 și 30 ianuarie 2018, Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău

s-a concluzionat despre imposibilitatea împărțirii/partajării lotului de teren din

xxx , mun. Chișinău, conform hotărârii din 15 august 2006 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, deciziei din 23 noiembrie 2006 a Curții de Apel

Chișinău, deciziei din 25 aprilie 2007 a Curții Supreme de Justiție și hotărârii din

21 decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, în baza Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 383 din 10 iulie 2006.

În opinia reclamanților, motivul de fapt al imposibilității partajării este că în

urma sumării tuturor cotelor-părți, conform Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 383 din 10 iulie 2006, întregul bun va constitui 1,005 cotă-parte,

fapt care este inadmisibil, or, cota-parte a unui bun nu poate depăși 1,0.

Ulterior, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02

aprilie 2015 „privind autentificarea dreptului de proprietate privată comună

asupra lotului de pământ din xxx , lui Grigore Preașca, Feodorei Costeva și Ninei

Gotînjanu” s-a atribuit, împărțit și partajat lotul de pământ litigios în trei părți:

2/5 cote-părți pentru Grigore Preașca; 3/11 cote-părți pentru Feodora Costeva și

1/3 cotă-parte pentru Nina Gotînjanu.

Reclamanții au notat că suma totală a acestor trei părți din teren constituie

1,005, fapt care este inadmisibil, deoarece suma tuturor cotelor-părți din imobil

nu poate constitui mai mult de 1,0 (unu întreg).

Totodată, reclamanții au relevat că, decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015 le-a fost comunicată la 25 iulie 2018, prin

intermediul reprezentantului Marin Sardari.

La 24 august 2018, Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de

Marin Sardari, au depus la Consiliul municipal Chișinău cerere prealabilă, prin

care au solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/33-3 din

02 aprilie 2015, ca fiind ilegală în fond.

În argumentarea cererii prealabile au indicat că prin partajarea lotului de

pământ din xxx , mun. Chișinău, prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015, cota totală a întregului bun constituie 1,005, dar nu

1,0, deși, indiferent de partajare cota întregului bun urmează să rămână

neschimbată – de 1,0.

La 15 februarie 2019, reprezentantului lui Grigore Preașca și Viorica

Preașca, Marin Sardari, i-a fost eliberat răspunsul nr. 01/1-09-2570 din 13

septembrie 2018 a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului municipal Chișinău, prin care s-a respins cererea prealabilă din 24

august 2018, fără a fi numită o expertiză în domeniul funciar-cadastral pentru a

determina cât constituie de facto cota-parte a întregului teren, compus din cele 3

părți din teren ce aparțin lui Grigore Preașca, Feodorei Costeva și Ninei

Gotînjanu.

Reclamanții au considerat că decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015 și răspunsul nr. 01/1-09-2570 din 13 septembrie

4

2018 a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului

municipal Chișinău sunt ilegale în fond și pasibile de a fi anulate.

În privința termenului de adresare în instanța de judecată, reclamanții au

învederat că răspunsul la cererea prealabilă a fost comunicat reprezentantului lor

– Marin Sardari la 15 februarie 2019. Respectiv, termenul de adresare în instanța

de judecată urmează a fi calculat anume din această dată – 15 februarie 2019.

Reclamanții Grigore Preașca și Viorica Preașca au solicitat prin cererea de

chemare în judecată, modificată și concretizată, anularea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015 „cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din xxx , lui

Grigore Preașca, Feodorei Costeva și Ninei Gotînjanu”, ca fiind ilegală în fond;

încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul reclamanților a sumei

de 50 000 de lei cu titlul de reparare a prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 123-125).

Prin hotărârea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins acțiunea depusă de către Grigore Preașca și Viorica Preașca, ca fiind

neîntemeiată (vol. I, f.d. 178, 188-193 recto-verso).

La 03 martie 2020, Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de

avocatul Liliana Munteanu, au depus prin poștă electronică cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 180, 181-187).

Conform avizului de recepție a corespondenței, copia hotărârii motivate din

06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificată

reprezentantului lui Grigore Preașca și Vioricăi Preașca, avocatului Liliana

Munteanu, la 14 mai 2020 (vol. I, f.d. 196)

La 12 iunie 2020, Grigore Preașca și Viorica Preașca, precum și

reprezentantul acestora, avocatul Liliana Munteanu, au depus prin poștă

electronică motivarea apelului împotriva hotărârii din 06 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 208, 209-231).

În atare circumstanțe, completul consideră că Grigore Preașca și Viorica

Preașca au respectat termenele de apel instituite la art. 232 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de către Grigore Preașca și Viorica Preașca împotriva hotărârii din

06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 55, 56-66).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că

decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015, care

constituie obiectul controlului judecătoresc în prezenta speță, a fost emisă de

autoritatea publică în vederea executării hotărârii irevocabile a instanței de

contencios administrative a Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2011, în

dosarul nr. 3-4092/11, prin care Consiliul municipal Chișinău a fost obligat să

repartizeze în proprietate Feodorei Costeva, lui Grigore Preașca și Ninei

Gotînjanu terenul aferent imobilului cu suprafața de 553 m.p. din xxx ,

mun. Chișinău, conform hotărârii din 25 august 2006 și hotărârii suplimentare din

28 august 2006 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, după cum urmează: lui

Grigore Preașca – xxx m.p. sau aproximativ 2/5 cote-părți; Feodorei Costeva –

xxx m.p. sau aproximativ 3/11 cote-părți; Ninei Gotînjanu – xxx m.p. sau

5

aproximativ 1/3 cotă-parte, precum și să elibereze titluri noi de autentificare a

drepturilor de deținător de teren în conformitate cu noua decizie.

Instanțele inferioare au învederat că, prin prisma art. 31 din Legea

contenciosului administrativ, hotărârile judecătorești irevocabile, adoptate în

condițiile prezentei legi, constituie titluri executorii.

La caz, însă, nu sunt întrunite temeiurile prevăzute la art. 26 alin. (1) din

Legea contenciosului administrativ în vederea anulării deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015.

Cu atât mai mult că, la executarea hotărârii irevocabile din 21 decembrie

2011 a Curții de Apel Chișinău, în dosarul nr. 3-4092/11, autoritatea publică nu

era îndreptățită să repună în discuție obiectul litigiului, or, în conformitate cu

art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, acesta se bucură de autoritatea

lucrului judecat.

Finalmente, instanțele inferioare au observat că, în circumstanțele în care

reclamanții consideră că la emiterea hotărârii din 21 decembrie 2011 a Curții de

Apel Chișinău, în dosarul nr. 3-4092/11 au fost admise careva greșeli, sunt în

drept să depună cereri de corectare a erorilor comise, iar în dependență de soluția

emisă de instanța de judecată să solicite autorității publice emitente reluarea

procedurii administrative.

La 04 decembrie 2020, Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de

avocatul Liliana Munteanu, au depus la Curtea de Apel Chișinău, prin poștă

electronică, recurs nemotivat împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din

06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea (vol. II, f.d. 67-69, 70-72).

La 04 februarie 2021, Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de

avocatul Liliana Munteanu, au depus la Curtea Supremă de Justiție, prin

intermediul oficiului poștal și prin poștă electronică, motivarea recursului

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. II,

f.d. 86-88, 89-98 recto-verso, 101-120, 121).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale acțiunii, suplimentar fiind invocat faptul că soluțiile instanțelor inferioare sunt

neîntemeiate, eronate, pripite și rezultate din neelucidarea tuturor circumstanțelor

cauzei.

Recurenții au menționat că instanțele inferioare nu au dat o apreciere viabilă

probei principale, și anume răspunsului nr. 01/1-09-3034 din 30 decembrie 2013

a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, prin care se confirmă

faptul că suma totală a cotelor-părți indicate în hotărârea din 21 decembrie 2011 a

Curții de Apel Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-4092/11, constituie 1,005, deși nu

poate depăși un întreg.

La fel, instanțele inferioare nici nu s-au expus asupra argumentelor precum

că suma totală a cotelor-părți asupra bunului imobil, indicate în hotărârea din 21

decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-4092/11,

depășesc un întreg, deoarece de fapt constituie 1,005.

Astfel, recurenții au considerat că instanțele inferioare nu au verificat

probele administrate de reclamanți, nu au dat un răspuns special și explicit la cele

mai importante întrebări formulate în cererea de chemare în judecată și în cererea

de apel, precum și nu au motivat respingerea probelor. Or, la judecarea cauzei nu

6

s-a constatat că există un viciu fundamental la împărțirea lotului de teren litigios

în trei cote-părți, astfel încît suma totală a acestui lot de teren întreg greșit a

devenit 1,005.

Recurenții au opinat că executarea hotărârii din 21 decembrie 2011 a Curții

de Apel Chișinău emisă în dosarul nr. 3-4092/11 este imposibilă, fiindcă în baza

acesteia suma tuturor cotelor-părți asupra imobilului constituie 1,005, deși nu

poate depăși un întreg.

Recurenții Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de avocatul

Liliana Munteanu, au solicitat prin cererea de recurs casarea integrală a deciziei

din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 06 februarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin

care să fie admisă integral acțiunea în sensul formulat în cererea de chemare în

judecată concretizată și modificată (vol. II, f.d. 67-69, 70-72).

La 27 ianuarie 2021, 04 și 05 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a

notificat intimaților și terților prin poștă și poștă electronică copia recursului și

motivele acestuia, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor

formulate în recurs (vol. II, f.d. 82, 99, 100).

Prin referința depusă la 08 februarie 2021, terțul Nina Gotînjanu a solicitat

respingerea recursului depus de Grigore Preașca și Viorica Preașca, cu

menținerea deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii

din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 122-

123).

Deși, le-a fost notificată copia recursului și motivele acestuia, intimații

Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, precum

și terțul Feodora Costeva nu au făcut uz de dreptul lor procedural și, până la

examinarea admisibilității recursului, nu au depus referințe prin care să-și expună

poziția procesuală.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 noiembrie 2020 (vol.II,

f.d. 55). La 04 decembrie 2020, Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați

de avocatul Liliana Munteanu, au depus prin poștă electronică recurs nemotivat

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. II,

f.d. 67-72). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa de e-mail

„alina.chiselita@justice.md”, decizia motivată din 11 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurenților în data de 05 ianuarie

2021 (vol. II, f.d. 74 recto). La 04 februarie 2021, Grigore Preașca și Viorica

Preașca, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu, au depus prin intermediul

oficiului poștal și prin poștă electronică, motivarea recursului (vol. II, f.d. 86-88,

89-98 recto-verso, 101-120, 121).

7

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

8

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurenți este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Grigore Preașca și Viorica Preașca, reprezentați de

avocatul Liliana Munteanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9