3ra-325/21 — cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-325/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Puica Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici ÎNCHEIERE 28 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului depus de către Lada Grișina, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Lada Grișina împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terți Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat integral hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Lada Grișina, constată: La 13 aprilie 2018, Lada Grișina a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este proprietara apartamentului nr. xxxxx situat la etajul doi al casei de locuit din str. xxxxx, mun. Chișinău, care reprezintă obiect istoric al mun. Chișinău inclus în Registrul Monumentelor Istorice sub nr. 370, fiind construit cu mai mult de 100 de ani. Reclamanta a menționat că, anterior, împreună cu vecinii, foștii proprietari de la care Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev au procurat apartamentul, au efectuat din cont propriu lucrări autorizate de reparație curentă, și anume au schimbat acoperișul, au reparat veranda și scara comună. În legătură cu faptul că vecinii Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev se pregăteau de începerea lucrărilor de reconstrucție a apartamentului nr. xxxxx, al casei de locuit din str. xxxxx, mun.

Chișinău, la 09 februarie 2018, reclamanta a sesizat Primăria municipiului Chișinău prin adresarea nr. Loc-1379/18, prin care a preîntâmpinat că vecinii nu au dat acordul pentru astfel de lucrări, fapt care este obligatoriu pentru eliberarea certificatului de urbanism. 1 Prin răspunsul din 26 februarie 2018, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare i-a comunicat că pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucție a imobilului pe str. xxxxx, mun. Chișinău, pe numele lui Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev a fost eliberat certificatul de urbanism și autorizație de construire pentru replanificarea apartamentelor. Considerând că certificatul de urbanism și autorizația de construire pentru replanificarea apartamentelor sunt ilegale, la 16 februarie 2018, reclamanta a depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea acestora în temeiul art. 26 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea contenciosului administrativ.

În acest sens reclamanta a notat că nu și-a dat acordul pentru replanificarea apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău. Mai mult ca atât, anterior, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a respins cererea lui Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev de eliberare a certificatului de urbanism, motivând că lipsește acordul vecinilor. Prin urmare, reclamanta a opinat că certificatul de urbanism a fost emis contrar prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor în construcții nr. 163 din 09 iulie 2010. Conform art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor în construcții nr. 163 din 09 iulie 2010, autorizația de construire este unicul document prin care se autorizează lucrările de construcție în temeiul certificatului de urbanism și urma să conțină condiții speciale pentru perioada executării lucrărilor autorizate, ce țin de protecția proprietăților din vecinătate.

Totodată, reclamanta a opinat că au fost încălcate dispozițiile generale privind emiterea certificatelor de urbanism și autorizației de construire, reflectate în art. 21 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor în construcții nr. 163 din 09 iulie 2010, prin care a fost stabilită lista exhaustivă a persoanelor, împuternicite cu dreptul de emitere a astfel de acte administrative, iar semnarea certificatului de urbanism și autorizației de construcție cu depășirea atribuțiilor, prezintă temei de nulitate absolută în baza art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2020. Lada Grișina a remarcat că în baza certificatului de urbanism și autorizației de construire, Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev au început replanificarea construcției, afectând integritatea peretelui care desparte apartamentul său de apartamentele acestora.

În momentul când vecinii Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev au început demontarea peretelui, care separă apartamentul nr. xxxxx de apartamentul nr. xxxxx, Lada Grișina a avertizat despre posibila distrugere a peretelui, solicitând vecinilor stoparea lucrărilor, însă aceștia au ignorat adresarea sa și au continuat lucrările de demontare, fapt ce a dus la distrugerea peretelui ce desparte apartamentele, prin apariția fisurilor pe perete. La fel, reclamanta a indicat că, prin fisurile apărute, în apartamentul său pătrunde praf în cantități mari, precum și aer rece, deoarece ușile și ferestrele în apartamentele vecinilor sunt demontate, iar din cauza lucrărilor de reconstrucție persistă un zgomot produs de sculele electrice folosite de lucrători.

Reclamanta Lada Grișina a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea certificatului de urbanism nr. 271/17 din 16 august 2017 și a autorizației 2 de construire nr. 569-C/17 din 27 decembrie 2017, emise de Primăria municipiului Chișinău (vol. I, f.d. 3-6). Prin încheierea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev (vol. I, f.d. 16-17).

La 30 mai 2018, Lada Grișina a depus cerere de modificare a cerințelor din acțiune, prin care a solicitat suplimentar: - încasarea de la Primăria municipiului Chișinău și intervenienții accesorii Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev a pagubei materiale pricinuite în urma reparației capitale în sumă de: a) 1 700 de lei cu titlu de cheltuieli pentru gazul consumat suplimentar din cauza ferestrelor demontate; b) 20 000de lei cu titlu de compensare a costului reparației, care urmează a fi efectuată din cauza apariției fisurilor pe pereți; c) 2 000 de lei pentru tratamentul medical; - repararea din contul Primăriei municipiului Chișinău și intervenienților accesorii Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev a prejudiciului moral, în sumă de: a) câte 1 000 de lei lunar, începând cu luna iulie 2017 până la 30 mai 2018, pentru că a fost insultată; b) 5 000 de lei pentru că a fost amenințată cu limitarea accesului la apartament, închiderea verandei, distrugerea toaletei și a coridorului; c) 500 de lei pentru deconectarea de la apa potabilă la 19 februarie 2018; d) 10 000 de lei pentru deschiderea geamurilor în apartamentul nr. 13 pe timp de noapte și crearea condițiilor insuportabile în perioada 19-25 februarie 2018; e) 5 000 de lei pentru refuzul de a face curățenie în locurile de uz comun (f.d.

159-160, vol. I). Prin încheierea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au separat într-un proces aparte pretențiile Ladei Grișina cu privire la repararea prejudiciului material și moral (vol. II, f.d. 145-146). Prin hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea depusă de Lada Grișina. S-a anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 271i/17 din 16 august 2017 și autorizația de construire nr. 569-c/17 din 27 decembrie 2017, emise de Primăria municipiului Chișinău. S-a respins ca neîntemeiată pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de judecare (vol. II, f.d. 241). La 01 aprilie 2019, cu respectarea termenului de apel, Primăria municipiului Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri noi de respingere a acțiunii (vol. III, f.d.

1). La 04 aprilie 2019, cu respectarea termenului de apel, Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev au depus apel împotriva hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri noi de respingere a acțiunii (vol. III, f.d. 3-11). 3 Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Lada Grișina (vol. III, f.d. 193-209). Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Lada Grișina și s-a casat decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. IV, f.d.

89-99). Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Lada Grișina (vol. I, f.d. 144, 145-158). În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că reclamanta nu întrunește condiția de coproprietar cu beneficiarii certificatului de urbanism, pentru a pretinde necesitatea oferirii acordului său pentru emiterea acestor acte. Existența unui perete comun al apartamentului său cu cel vizat în certificatul de urbanism nu atribuie reclamantei calitatea cerută de Lege pentru determinarea eliberării certificatului doar cu acordul autentificat notarial al reclamantei.

Instanța de apel a relevat că reclamanta nu a probat existența dreptului său vătămat prin certificatul de urbanism pentru proiectare, iar survenirea unor fisuri pe peretele comun al apartamentelor reclamantei și terților nu poate fi reținut ca determinant la atribuirea calității de persoană de acordul căreia depindea eliberarea certificatului. Cu atât mai mult că reclamanta nu a prezentat probe pertinente ce ar dovedi existența legăturii cauzale între deteriorările invocate ale peretelui comun al apartamentelor și efectuarea lucrărilor de către terți. Subsecvent, Curtea de Apel Chișinău a conchis că certificatul contestat nu viza efectuarea lucrărilor de construire, dar de replanificare a imobilului, care de fapt pot fi executate fără acordul proprietarilor apartamentelor învecinate.

Or, la rubrica „Regimul arhitectural-urbanistic” a certificatului de urbanism pentru proiectare, contestat în speță, este expres indicat că „nu se va admite extinderea imobilului deținut sau afectarea imobilelor învecinate. POT și CUT nu se va modifica”. Cu referire la pretenția reclamantei privind anularea autorizației de construire nr. 569-c/17 din 27 decembrie 2017 emise de Primăria municipiului Chișinău, instanța de apel nu a stabilit vreun temei legal ce ar determina refuzul autorității publice în eliberarea autorizației de construire, în condițiile în care solicitanții, adică terții din speță, au prezentat toate actele necesare pentru eliberarea acesteia, inclusiv documentația de proiect, verificată și avizată în modul stabilit de Lege.

La 17 decembrie 2020, Lada Grișina a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. V, f.d. 161). La 08 februarie 2021, Lada Grișina a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. V, f.d. 174-179). În motivarea recursului a invocat că, rejudecând cauza, instanța de apel nu a ținut cont și nu s-a conformat indicațiilor Curții Supreme de Justiție expuse în 4 decizia din 22 iulie 2020, care a indicat clar că instanțele care examinează cauza în fond urmează să constate cu certitudine dacă actele administrative prin sine încalcă vreun drept al reclamantei recunoscut de lege.

În opinia recurentei, prima instanță corect a constatat starea de fapt, concluzionând că potrivit proiectului de execuție a lucrărilor de construcție, care a stat la baza emiterii actelor permisive în construcții și conform căruia s-au executat lucrările, au fost proiectate intervenții în structura pereților și planșelor dintre etaje, care constructiv sunt comuni cu ai reclamantei. La fel, prima instanță corect a stabilit că actele permisive în construcții contestate urmează să fie anulate, deoarece prin ele s-a permis replanificarea imobilelor terților, ce presupune demolarea pereților interiori cu reamplasarea lor, spargerea golurilor în pereți și planșe, modificarea structurii acoperișului comun.

Respectiv, imobilele (apartamentele) fiind în proprietate privată a reclamantei Lada Grișina și a terților, prin actele permisive în construcții s-au soluționat unilateral problemele ce țin de folosința comună a părților din imobil, ce se află în posesia și folosința comună a coproprietarilor de imobil, fără consimțământul Ladei Grișina. Recurenta a considerat că instanța de apel a interpretat distorsionat situația faptică a speței, or, apartamentul său și apartamentele terților nu pot fi separate unul de altul, astfel încât să nu se piardă destinația și funcționalitatea lor. Prin urmare, acestea sunt inseparabile și formează părți ale unui singur bun imobil – clădirea. Astfel, fiecare proprietar se poate opune modului de exercitare a folosinței despărțiturilor și părților componente ale clădirii de celălalt proprietar, indiferent de faptul dacă prin aceasta se aduce atingere drepturilor sale.

Instanța de apel, contrar art. 556 alin. (l) din Codul civil, a intervenit arbitrar în exercitarea drepturilor de posesie și folosință comună a coproprietarilor de despărțituri și părți componente a clădirii, limitând exercitarea dreptului de proprietate doar în privința spațiilor interioare a apartamentelor. Or, în sensul art. 4 din Legea cu privire la locuințe, elementele constructive ale clădirii sunt bunuri proprietate comună din blocul locativ, iar proprietatea comună din blocul locativ aparține cu drept de proprietate forțată și perpetuu proprietarilor de apartamente și încăperi cu altă destinație decât cea de locuință în conformitate cu prevederile Codului civil și ale legislației cu privire la condominium.

De asemenea, instanța de apel nu a examinat faptul că terții au eludat procedura de formare a bunului imobil, prin comasarea apartamentelor ce le aparțin nr. 2, 2a și 13, care au destinații inițiale diferite, dar care urmează a fi utilizate cu scop unic după finalizarea lucrărilor de construcție și reînregistrarea ca obiect unic la organul cadastral. În opinia recurentei, contrar pct. 8 lit. g) și h) din Hotărârea Guvernului nr. 936 din 16 august 2006, Hotărârii Guvernului nr. 978 din 02 septembrie 2004, pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 978 din 02 septembrie 2004, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că nu era obligatorie participarea reclamantei Lada Grișina la efectuarea expertizei tehnice.

Or, prin prisma acestor norme, expertizele tehnice ale spațiilor comune din blocurile locative cu intervenții în structura de rezistență a blocurilor, precum și în cazul construcțiilor care aparțin mai multor coproprietari sau care au construcții portante comune și aparțin 5 diferitor proprietari, expertiza tehnică se efectuează cu acordul coproprietarilor sau proprietarilor respectivi. Succesiv, recurenta a notat că instanța de apel nu a verificat dacă viceprimarul municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, era abilitat cu atribuția de a semna certificatul de urbanism și autorizația de construire. Finalmente, Lada Grișina a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că, la depunerea cererii pentru eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, solicitanții Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev nu au prezentat toate actele necesare.

Printre altele, această circumstanță a fost reținută de către prima instanță drept temei de anulare a acestor acte administrative. Recurenta Lada Grișina a solicitat prin cererea de recurs casarea integrală a deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 12 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei Primăria municipiului Chișinău, terților Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev, precum și reprezentantului acestora – avocatului Carolina Chebeș copia recursului motivat depus de către Lada Grișina, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs.

La 13 aprilie 2021 și la 27 aprilie 2021 Lada Grișina a depus suplimente la recurs, prezentând ca probă nouă Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 57 din 13 aprilie 2021. La 23 aprilie 2021, Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev au depus referință asupra recursului depus de Lada Grișina, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil sau, după caz, respingerea ca fiind neîntemeiat. Până la examinarea admisibilității recursului, intimata Primăria municipiului Chișinău nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință asupra recursului. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 25 noiembrie 2020. La 17 decembrie 2020, Lada Grișina a depus recurs nemotivat (vol. V, f.d. 161). Conform avizului de recepție a corespondenței DS8000841745AS decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei la 19 ianuarie 2021 (vol. V, f.d. 167). Motivarea recursului a fost depusă la 08 februarie 2021 (vol. V, f.d.

174). În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind termenul de depunere a recursurilor. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. 6 Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

În acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor 7 ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Lada Grișina se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 8