2rac-528/13 — Încasarea datoriei

Judecătoria Floreşti Dosarul nr. 2rac-528/13 Judecător: S.Bucur Curtea de Apel Bălţi Judecători: E.Ababei, N.Matveeva, G.Polivenco Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de BC „Victoriabank” SA, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC „Victoriabank” SA către ÎI „Balan Andrei” privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 aprilie 2013, CONSTATĂ : La 14.02.2012 ВС ,,Victoriabank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Balan Andrei” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul ВС ,,Victoriabank” SA a indicat că, în baza contractului de credit nr. 791 din 28.05.2007 reclamantul a acordat pîrîtului ÎI „Balan Andrei” un credit în sumă de 250 000 lei, scadent la 28.05.2010. În vederea asigurării creditului acordat, a dobînzilor şi a plăţilor aferente debitorul gajist ÎI ,,Balan Andrei” a depus în gaj, după cum urmează: Conform contractului de credit nr. 791 din 28.05.2007, înregistrat în Registrul gajului bunurilor mobile, confirmat prin înregistrarea nr. 88270 din 28.05.2007, bunuri imobile compuse din: Sobă de brutărie cu încălzire electrică „Tudorel” nr. de uzină - 1104-259-4 la valoarea de gaj în sumă de 37 833 lei. Sobă de brutărie cu încălzire electrică „Tudorel” nr. de uzină -0503-259-2 la valoarea de gaj în sumă de 55 250 lei.

Utilaj complect pentru prelucrarea şi ambalarea floarei soarelui - la valoarea de gaj în mărime de 55 250 lei, inclusiv: Упаковочный полуавтомат для фасовки и упаковки сыпучих продуктов с объёмным дозатором «Стакан» МСД 110904.001; Очиститель - охладитель семечки МСД 300804.05; Жаровня на газу МСД 3000804.02; Debitorul ÎI „Balan Andrei” a încălcat condiţile capitolului VIII, art. 8.1 al contractului de credit nr. 791 din 28.05.2007, şi anume nu a respectat obligaţia de rambursare a creditului conform graficului stabilit, cît şi a dobînzii aferente (consecutiv 4 rate), înregistrînd la data de 02.03.2009 o datorie restantă în mărime 1 de 43 274,34 lei.

Drept urmare, la data de 03.03.2009, pîrîtului ÎI ,,Balan Andrei” i-a fost expediat preavizul nr.229-09-B/37J prin care reclamantul, avînd ca temei prevederile art. 483 alin. (2) lit. f) CC, a solicitat executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj, iar în caz de neachitare, transmiterea bunului imobil în termenul trasat în preaviz. Pîrîtul ÎI „Balan Andrei” nu a stins datoria restantă şi nici nu a consimţit să transmită benevol bunurile gajate. Astfel, la data de 31.03.2009, a fost emisă ordonanţa judecătorească nr. 2o/e- 161/09 din 31.03.2009 prin care Judecătoria Economică de Circumscripţie a admis integral pretenţile băncii şi a dispus transmiterea silită de la pîrît în posesia reclamantului bunurile mobile menţionate mai sus, pentru vînzare în scopul acoperirii datoriilor apărute în baza contractului de credit nr. 791 din 28.05.2007.

La data de 19.06.2009, în procedura de executare silită, bunurile în cauză au fost transmise în posesie reclamantului în baza procesului-verbal de ridicare de la debitor a obiectelor adjudecate a creditorului urmăritor. Reclamantul invocă faptul, că pînă la moment bunurile preluate în posesia băncii nu au fost comercializate, dat fiind starea nesatisfacătoare a bunurilor determinată de uzura rezultată de folosirea acestora în timp. Au fost întreprinse toate măsurile, în scopul comercializării bunurilor în cauză în termen rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist. Bunurile au fost evaluate conform raportului de evaluare nr. 94-09/09; nr. 95-09/09; nr. 96-09/09 din 24.04.2009 valoarea totală de 23 500 şi respectiv au fost supuse spre vînzare.

În toată această perioadă nu a fost înregistrată nici o cerere de procurare a bunurilor respective. Datorită uzurii lor în timp, datorită stării de fapt şi destinaţiei specifice practic nu prezintă nici un interes comercial. Satisfacerea creanţelor din contul bunurilor gajate este imposibilă. Astfel, creanţa urmează a fi executată din alte active ale pîrîtului. Totodată, la data de 19.06.2009, conform procesului-verbal de ridicare de la debitor a obiectelor adjudecate creditorul urmăritor, în baza ordonanţei judecătoreşti nr. 2o/p-141/09, emisă de Judecătoria Floreşti, bunul ipotecat de către Balan Andrei a fost transmis în posesie băncii. Bunul imobil preluat în posesia băncii a fost comercializat de către reclamant la data de 29.12.2009 în scopul stingerii datoriilor de către ÎI „Balan Andrei” conform contractului de credit nr. 791 din 28.05.2007.

Suma obţinută din vînzarea bunului imobil nu a fost suficientă pentru acoperirea creanţei şi a cheltuielilor aferente suportate de reclamant, astfel încît BC ,,Victoriabank” SA şi-a conservat o creanţă neprivilegiată pentru diferenţa datorată de debitor său. Astfel, la data de 09.02.2012, a fost înregistrată datoria în sumă de 107 779,82 lei, dintre care: soldul creditului – 43 220 lei, datoria de dobîndă – 58 658,82 lei şi cheltuieli aferente - 5 901 lei. Solicită reclamantul încasarea de la pîrîtul ÎI ,,Balan Andrei,” în folosul BC „Victoriabank” SA a datoriei în sumă de 107 779,82 lei şi taxa de stat în sumă de 3235 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Floreşti din 03 decembrie 2012, cererea de chemare în judecată depusă de BC ,,Victoriabank” SA a fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea soluţiei, instanţa de fond a invocat prevederile art. 454, 466, 483, 487, 488, 491 CC, menţionînd că toate bunurile gajate au fost transmise în posesia băncii, iar probe concludente privind imposibilitatea realizării acestora şi satisfacerea creanţelor din contul bunurilor gajate, nu au fost prezentate. 2 La 28.12.2012, BC ,,Victoriabank” SA a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Floreşti din 03.12.2012 cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea cererii de apel, apelantul susţine că instanţa de fond eronat a apreciat acţiunea înaintată drept una repetată, deoarece acţiunea depusă anterior a vizat transmiterea bunurilor gajate şi în caz că datoria va fi achitată de intimat, bunurile care nu au putut fi înstrăinate vor fi restituite.

Consideră că prin hotărîrea primei instamţe au fost protejate drepturile intimatului, însă au fost încălcate drepturile băncii, care are o creanţă neexecutată de către intimat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de BC „Victoriabank” SA şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Floreşti din 03.12.2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis, că prima instanţă legal şi întemeiat a statuat că, odată ce suma restatntă la rambursarea creditului şi dobînzii aferente a fost compensată prin transmiterea în posesia băncii a bunurilor gajate şi ipotecate, iar banca nu a prezentat dovezi suficiente în confirmarea imposibilităţii realizării acestora la preţul de gaj stabilt şi stingerii creanţelor, banca nu este în drept să invoce aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) CC.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 22.08.2013, BC „Victoriabank” SA a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a decizie Curţii de Apel Bălţi din 30.04.2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Floreşti din 03.12.2012 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii şi încasarea cheltuielilor de judecată. În argumentarea recursului recurenta a invocat că instanţele au apreciat abstract probele anexate la dosar, nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului şi nu au dat o interpretare justă pretenţiilor formulate de recurent. În speţă, recurentul a reiterat argumentele de drept şi de fapt expuse atît în cererea de chemare în judecată, cît şi în cererea de apel Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au fost constatate circumstanţele cauzei şi au apreciat înscrisurile probatoare. În viziunea recurentei, instanţele au apreciat abstract probele anexate la dosar, nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului şi nu au dat o interpretare justă pretenţiilor formulate de recurent Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau 3 aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de BC „Victoriabank” SA, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de BC „Victoriabank” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de BC „Victoriabank” SA, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 aprilie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC „Victoriabank” SA către ÎI „Balan Andrei” privind încasarea datoriei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4