- Dosarul nr.
- 2ra-2477/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 octombrie 2013
- Părțile
- Easy Credit SRL vs Calman Veaceslav şi Bezzub Igor
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2477/13 — Încasarea datoriei
prima instanţă: A.Spoială dosarul nr.2ra-2447/13 instanţa de apel: B.Bîrca, M.Moraru, M.Ciugureanu ÎNCHEIERE 09 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Easy Credit” SRL către Calman Veaceslav şi Bezzub Igor privind încasarea datoriei şi cererea reconvenţională depusă de Bezzub Igor către ÎCS „Easy Credit” SRL privind nulitatea contractului de fidejusiune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Bezzub Igor, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 04 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 01 aprilie 2011, reclamanta ÎCS „Easy Credit” SRL a depus cerere de chemare în judecată către Calman Veaceslav şi Bezzub Igor privind încasarea datoriei. În motivarea acţiuni, reclamanta ÎCS „Easy Credit” SRL conform contractului de împrumut nr.282026889 din 26.09.2008 a acordat pîrîtului Calman Veaceslav un împrumut în sumă de 20000 lei, care urma a fi rambursat în 36 rate lunare egale a câte 991 lei luni începînd cu data de 05 noiembrie 2008. Totodată ÎCS „Easy Credit” SRL a încheiat cu Bezzub Igor Stepan un contract de fidejusiune nr.281026889 din 26 septembrie 2008, potrivit căruia ultimul şi-a asumat obligaţia de a prelua obligaţiunile pecuniare ale lui Calman Veaceslav în cazul în care debitorul principal va fi în întîrziere de plată.
Suplimentar reclamantul a menţionat că, Calman Veaceslav a achitat doar două rate lunare, după care a încetat rambursarea plăţilor conform graficului stabilit, eschivîndu-se de la onorarea obligaţiunilor contractuale asumate. Prin somaţia din 21.02.2011 creditorul a solicitat de la Calman Veaceslav şi Bezzub Igor achitarea ratelor scadente şi neachitate în termen, avertizîndu-i că în caz contrar va solicita plata anticipată şi integrală a datoriei, somaţii care nu au fost satisfăcute. Prin urmare, ÎCS „Easy Credit” SRL a solicitat încasarea de la Calman Veaceslav şi Bezzub Igor în beneficiul său a sumei împrumutului şi dobînzii aferente în mărime de 39 010 lei şi a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de 1170, 30 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 02 septembrie 2011 acţiunea a fost admisă, s-a dispus încasarea în mod solidar de la Calman Veaceslav şi Bezzub Igor în beneficiul ÎCS „Easy Credit” SRL a datoriei în sumă de 39010 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 1170,30 lei. Bezzub Igor a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului şi casarea hotărîrii primei instanţe, cu remiterea pricinii la rejudecare în primă instanţă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2012 s-a admis apelul declarat de Bezzub Igor, casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 02 septembrie 2011, cu restituirea pricinii la rejudecare în aceiaşi instanţă, în alt complet de judecată.
În cadrul reexaminării cauzei Bezzub Igor a înaintat o cerere reconvenţională către ÎCS „Easy Credit” SRL solicitînd nulitatea contractului de fidejusiune. În motivarea cererii reconvenţionale, Bezzub Igor a invocat faptul că, contractul de fidejusiune este lovit de nulitate deoarece a fost încheiat cu vicii, menţionînd că motivul semnării contractului dat a fost faptul că nu a primit salariu o perioadă îndelungată, iar directorul său, Calman Veaceslav i-a promis că îi va achita restanţa la salariu dacă va semna contractul respectiv. Prin urmare, Bezzub Igor a solicitat declararea nulităţii contractului de fidejusiune nr.282026889 din 26.09.2012 şi a clauzelor contractului de împrumut nr.282026889 din 26.09.2012 privind rata dobînzii, comisionului şi rata de 991 lei, solicitînd eliberarea sa de fidejusiune, respingerea acţiunii declarată de ÎCS „Easy Credit” SRL ca neîntemeiată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă, s-a dispus încasarea în mod solidar de la Calman Veaceslav şi Bezzub Igor în beneficiul ÎCS „Easy Credit” SRL a datoriei în sumă de 39010 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 1170,30 lei. Conform prevederilor art.243 CPC, în cazul neexecutării hotărîrii în termen de 90 zile de la data cînd aceasta va deveni definitivă, se va percepe de la pîrît o dobîndă de întîrziere determinată conform art.619 Cod civil, chiar şi în lipsa vinovăţiei. Cererea reconvenţională înaintată de Bezzub Igor către ÎCS „Easy Credit” SRL cu privire la nulitatea contractului de fidejusiune s-a respins integral.
S-a aplicat măsura de asigurare sub formă de sechestru pe imobilul situat în mun.Chişinău, sat.Truşeni, str.Spicului 42, nr.cadastral 8039110204. Ne fiind de acord cu soluţia primei instanţe Bezzub Igor a depus apel, solicitînd casarea hotărârii instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Easy Credit” SRL să fie respinsă ca fiind nefondată, iar acţiunea reconvenţională să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Bezzub Igor, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun.
Chişinău din 04 octombrie 2012. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii ca neîntemeiate. Astfel, instanţa de apel a constatat că, potrivit prevederilor art.514 Cod civil obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit şi din orice alt act sau fapt succeptibil de a le produce în condiţiile legii.
Conform art.572 Cod civil temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii, iar obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. După cum rezultă din actele cauzei, Calman Veaceslav a încheiat un contract de împrumut cu ÎCS „Easy Credit” SRL în temeiul căruia acesta a primit un împrumut în valoare de 20000 lei rambursabil în 36 rate a cîte 991 lei lunar, începând cu data de 05.11.2008, iar Bezzub Igor prin contractul de fidejusiune a asigurat achitarea restanţelor de plată în care debitorul principal va fi în întârziere de plată.
Conform art.1146 Cod Civil prin contract de fidejusiune, o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului, iar potrivit art. 1156 Cod Civil alin.(l) se statuează că în cazul neexecutării obligaţiei principale, fidejusorul şi debitorul sunt obligaţi solidar în faţa creditorului să stingă creanţa dacă în contract nu este prevăzut altfel. Instanţa de apel a considerat ca fiind lipsite de temei legal şi probatoriu afirmaţiile apelantului referitor la faptul că a fost nevoit să încheie contractul de fidejusiune, invocînd drept motiv faptul că fiind subalternul lui Calman Veaceslav nu primea salariul şi prin promisiunile acestuia că-i va achita salariul doar dacă v-a semna contractul în cauză.
Prin urmare instanţa de apel a menţionat că instanţa de fond just a respins cererea reconvenţională depusă de Bezzub Igor. Astfel, s-a invocat prevederile art. 199-200 Cod Civil la capitolul valabilităţii actului juridic, care prevede că consimţămîntul este manifestarea de voinţă a persoanei de a încheia un act juridic, consimţământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, exprimat cu intenţia de a produce efect juridic. Manifestarea de voinţă recepţionată de cealaltă parte produce efecte în momentul în care parvine aceasta. La 24 mai 2013 reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, şi admiterea integrală a cererii reconvenţionale.
În motivarea recursului s-a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au elucidat toate circumstanţele cauzei. Mai invocă reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor că, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel nu au aplicat prevederile art.230 Cod civil, deoarece contractul de fidejusiune a fost încheiat cu titlul gratuit. Bezzub Igor nu a avut nici o favoare în urma încheierii contractului de fidejusiune, care prevede doar obligaţii pentru el. La 11 iulie 2013 ÎCS „Easy Credit” SRL a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către reprezentantul Marcel Popescu în interesele recurentului Bezzub Igor, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru